186 matches
-
stejari, Amețesc în ascultare De crud foșnet, viu, sprințar. Rezemat-n palma dreaptă, Cuibărită-n iarba- n floare, Cu privirea înțeleaptă, Strâng în gene stropi de soare. Ciripit de păsărele, Zumzete prin flori de raze... Sus, în crângul de nuiele, Pitpalacul cântă-n faze. De pe-o creangă tremurândă A zburat ciocănitoarea, Din suflarea ei arzândă S-a oprit sfioasă zarea. Stă albastră, nemișcată, Pieptănând prin crengi vibrânde Raza blondă, alintată, Tivind frunze sângerânde. Și pădurea toată geme Sub potopul ce
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Poezii_pentru_copii.html [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
Ne vom iubi cu patimă, febril, Târziu, privighetoarea ne va preface-n tril. 6. În palme, ierburi În palme-au crescut de dragul tău azi ierburi Se unduie sub aburi grâne printre maci De-ai să asculți, e-un cor de pitpalaci Să acopere ale noastre neobosite certuri. Eu ți-am păstrat din soarele de vară În ochii mei până azi o fărâmă. O zmeură și-o mură am în mână Pe un sărut ți-aș da la ceas de seară. Mi-
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Izvoarele_vietii_antologie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
ia-mi durerea, mă acoperă cu-aripa Duhului de Viață nouă, dă-ne pace, bucurie Și în totul și în toate, voia Ta Doamne, să fie! Să admir în primăvară codrul, să privesc copacii, Să ascult întâia oară cucul, mierla, pitpalacii, Să respir aer de munte, să miros flori de câmpie Și-n sunet de harpă sfântă să-Ți dau slavă numai Tie. 16/11/14, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Dor de țară / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DOR DE ȚARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1480610531.html [Corola-blog/BlogPost/370482_a_371811]
-
vară, întreceau însăși natura. Sonatele lui răscoleau ființa umană în ce are ea mai pur și mai curat... Se cântă Simfonia pastorală... Micheru le atrase atenția asupra celei de a doua părți unde orchestra imita sunetul privighetorii, apoi cucul și pitpalacul; totul aici era urzit din cântecul și freamătul naturii de la țară, la care se adăuga propriul lui zbucium sufletesc. -Beethoven, domnilor, recreează lumea amintirilor...-le șopti Micheru, căutând să fie cât mai scurt în explicații, pentru a nu deranja auditoriul
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398513630.html [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
Parcela Nr. 29 proprietatea locuitorilor: Gheorghe și Fana Stropelnița domiciliați în comuna Roșiorii de Vede, județul Teleorman, în suprafață de 726,12 mp. loc de casă, învecinată: la Est cu Maria Stropelnița și Constantin Stropelnița. la Vest cu Ioana Ț. Pitpalac, N. Alexandru Constantin și la Sud cu Iancu Ionescu; preț total oferit lei 77.045 plus lipsa de folosință lei 2.248 lei, în total lei 79.293. 13. Parcela Nr. 40 proprietatea locuitorului Stancu Florea, domiciliat în comuna Roșiorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143617_a_144946]
-
ai culturilor, sau buburuze, păianjeni - prădători ce se hrănesc cu insecte dăunătoare - afide). Marginile înierbate limitrofe culturilor agricole constituie un excelent habitat pentru păsările pe cale de dispariție ce-și fac cuibul pe sol, îndeosebi în zonele de câmpie: potârniche, prepeliță (pitpalac), ciocârlie ș.a. Semințele plantelor, precum și insecte ca lăcuste, viespi, gândaci, fluturi și larvele lor, constituie hrană pentru aceste păsări. Marginile de câmp constituie refugiu pentru iepuri de câmp și mamifere mici (șoareci de câmp) care atrag răpitoare de noapte ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268668_a_269997]
-
Str. Petre Nenciu - nr. 1 - 51; 2 - 48 Str. Petre Păun - nr. 1 - 35; 2 - 34; Bl. 69C; 69D; Str. Petre Stanciu - nr. 1 - 9 Str. Pichetului - nr. 1 - 27; 2 - 34 Drm. Pipirig - nr. 3 - 21; 6 - 24 Str. Pitpalacului - nr. 1 - 13; 2 - 26 Int. Platinei - nr. 1 - 23; 2 - 14 Str. Plăișoru - nr. 1 - 11; 2 - 14 Str. Pleșani - nr. 1 - 43; 2 - 46 Int. Plopeni - nr. 1 - 35; Str. Plopeni - nr. 11, 15, 2 - 26 Int. Podoleni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
un târg ori un centru de colectare autorizat pentru un abator sau pentru tăiere; ... g) ecvidee pentru reproducție și producție - ecvidee, altele decât cele menționate la lit. d), e) și f); ... h) păsări - păsări de curte, curcani, bibilica, rate, gâște, pitpalac, porumbel, fazani, potârnichi și struți ratite -, crescute și ținute în captivitate pentru reproducție, producție de carne sau ouă pentru consum ori ca sursă de înlocuire a stocului de vânat; ... i) ouă de incubație - ouăle pentru incubație, așa cum sunt definite de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144480_a_145809]
-
va exista atâta verdeață câtă a fost la Sf. Dumitru(Sâmedru). Cu câte săptămâni tună prima dată înainte de Paști cu atâtea sute de lei va fi ,maja” (100 kg) de grâu în acel an. Prețul grâului îl mai prezice și pitpalacul: de câte ori va repeta pasărea cuvântul ,pitpalac” în cursul unui tril, cu atâtea sute de lei va fi ,maja” de grâu. Prețul grâului îi interesa în mod deosebit deoarece el nu se cultivă în această zonă. Locuitorii se închinau la soare
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fost la Sf. Dumitru(Sâmedru). Cu câte săptămâni tună prima dată înainte de Paști cu atâtea sute de lei va fi ,maja” (100 kg) de grâu în acel an. Prețul grâului îl mai prezice și pitpalacul: de câte ori va repeta pasărea cuvântul ,pitpalac” în cursul unui tril, cu atâtea sute de lei va fi ,maja” de grâu. Prețul grâului îi interesa în mod deosebit deoarece el nu se cultivă în această zonă. Locuitorii se închinau la soare, la cer și la stele considerând
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pe platoul , a devenit acea crăiasa cu părul moale și cu ochii vineți, din poemul "Freamăt de codru:" «Tresărind scânteie lacul / și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, / Las aleanul să mă fure / și ascult de la răcoare / Pitpalacul. Din izvoare și din gârle / Apă sună somnoroasa; / Unde soarele pătrunde / Printre ramuri a ei unde, / Ea în valuri sperioase / Se asvârle. Cucul cântă, mierle, presuri - / Cine stie să le-asculte? / Ale păsărilor neamuri / Ciripesc pitite-n ramuri / și vorbesc
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Cosustita este populat de specii de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
-se astfel și în sistemul sintactic. Astfel "splash" „pleosc” (onomatopee) devine "splash" „împroșcare” (substantiv), "to splash" „a împroșca”; a cădea, a se bălăci” (într-un lichid) (verb). În română este cazul lui "tic-tac" devenit substantiv ("tic-tacul ceasornicului"), sau al lui "pitpalac" care este și numele păsării ce are glasul redat de onomatopee. Un exemplu din franceză este "cocorico" „cucurigu”, ca substantiv cu forma de plural "des cocoricos" (literal „cucuriguuri”). Onomatopeele sunt o sursă de îmbogățire a lexicului limbii și prin derivare
Onomatopee () [Corola-website/Science/316388_a_317717]
-
fiind vânarea lor excesivă și reducerea habitatului printr-o agricultură extensivă. Prepelița este o pasăre migratoare de câmpie din ordinul galiformelor, de circa 18 cm lungime, de culoare brună, cu dungi pe spate (Coturnix coturnix). Vânat apreciat pentru carnea gustoasă; pitpalac. O varietate domestică (prepelița japoneză) este crescută pentru carne și îndeosebi pentru ouă, prescrise în alimentația dietetică. Prepelița trăiește în general în ținuturile cultivate din regiunile de deal și de câmpie. Coloritul corpului este brun-cafeniu cu striuri longitudinale de culoare
Prepeliță () [Corola-website/Science/314458_a_315787]
-
suflete, înger orfan cât mai ești sacru-n profan? Cât mai ești, sacru-n profan? Au, lumină subțiată, Dor al Fiului de Tată! Fost-ai, întru niciodată. Ascunzându-se, se-arată Taina lumei vindecată? Sus de jos pe-un prepeleac Pitpalac cântă de leac Spleenul din enteleheia -„Doborâtă-n somn femeia Mie partea cea dintâi, ție clarul lunii. Zeea. Să nu-mi cazi din lacrimi, greu, Am căzut în lume eu Prunc orfan de semizeu. Blestemat întru splendoare Solzul smulgerii, cel
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
alți poeți din generații mai vechi sau mai noi). Ceva din asociativitatea lexicală intratabilă a autorului Florilor de mucigai e în toate aceste secvențe, fără-ndoială, dar e imposibil de spus ce anume: „nu adulmec grâul în pârg/ nu ascult pitpalacul/ și-n zori nu mai stau răsucită-n cearceafuri/ ca o șerpoaică sătulă între nuferi/ citind în oglindă ce-mi scrie pe frunte/ Ceasul stă-n trup/ Eu încerc să-l conțin/ cum aș încerca să astup cu palmele un
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
Mama mă lua numai să-i aduc apă. În rest, rîde Mihai ușor, sub impresia amintirii umblam toată ziua pe haturile ogoarelor și prin lanul cu grîu. Visul meu era să prind o prepeliță. Tata reușea. O asculta cum face pitpalac și pornea tiptil, în contra vîntului, iar cînd o zărea, arunca haina peste ea. Știi ce frumoase sînt prepelițele! Au, așa, un aer de pasăre matură, gravă; foarte căutate; au o carne!... Pe obrazul Doinei, devenită gravă, trece un surîs ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
inimă de mamă, căci pierderea puiului îi stoarce lacrimi: "Muge căprioara sub clar de lună / Și plânge cu râuri de lacrimi / Căci puiul ei gingaș în codrii cei lacomi / A dispărut în noaptea cea brună..." scrie, emoționat, poetul Maurice Rollinat). Pitpalacul, drăgălașa potârniche, turtureaua, porumbița, ținte preferate ale vânătorilor, sunt prin excelență, păsări pașnice. Iar lista nu se încheie aici, căci nu ducem lipsă de argumente împotriva vânătorii și vânătorilor. Dacă inamicii vânătorii sunt numeroși, dacă vânatul cu pene sau blană
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
locuitori. Și, ca și când nu ar fi fost de ajuns toate acestea, alții își ridicau pe a jumătatea locului un fel de foișor pentru observare, în care ne urcam spre seară. Acestuia îi ziceam prepeleac, alții îl numeau pripalac sau chiar pitpalac. Oricum, important era ca de acolo de sus, priveam în jur ca niște grăniceri la posturi, observând până și păsările cerului care se îndreptau spre roadele câmpului. De îndată ce coliba era gata, aici se dormea până și toamna târziu, după cules
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la „Tinerimea Moldovei”, iar în 1968 trece la revista pentru tineret „Scânteia leninistă” (care își va schimba titlul în „Noi”), ca redactor literar și ulterior redactor-șef adjunct. Conduce, în calitate de redactor-șef, periodicul de ecologie „Artemis” (1995-2001). Primei cărți, Chemarea pitpalacului (1976), i se adaugă altele care se adresează în special copiilor: Puntea (1977), Din lunca Ișnovățului (1981) ș.a. A tradus din scrierile unor autori ruși, mai ales din acelea ale lui D. N. Mamin-Sibireak. Preocupat de relația dintre om și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290744_a_292073]
-
nuanță de mister tensionează adesea acțiunea. Protagoniștii narațiunilor, îndeobște puștani, adolescenți, se aventurează în locuri nestrăbătute încă, aparținând unui areal care prinde să se transforme într-un spațiu fantastic, invadat deopotrivă de visurile copilăriei și de tentația aventurii. SCRIERI: Chemarea pitpalacului, Chișinău, 1976; Puntea, Chișinău, 1977; Din lunca Ișnovățului, Chișinău, 1981; Muguri în decembrie, Chișinău, 1986; Făuraș, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Nicolae Bătrânu, „Puntea”, LA, 1977, 29 decembrie. I. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290744_a_292073]
-
și puțin variată, datorită înlocuirii în mare parte a acestui domeniu natural cu cel al culturilor agricole. Mamiferele specifice sunt: popândăul (Citellus citellus), șoarecele de câmp (Mierotus arvalis), cățelul pământului s.a. Păsările sunt reprezentate prin: potârniche (Perdix perdix),prepelița sau pitpalacul (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris),prigoria (Merops apiaster),ciocârlia de câmp(Alauda arvensis),sticletele (Carduelis carduelis),lăstunul,stoluri de vrăbii (Passer domisticus) și de ciori (Corvus sp). Dintre reptile amintim șopârlele (Lacerta agilis) și unii șerpi (Natrix natrix). Insectele sunt
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o vîrstă a unității cosmice originare, ca În aceste Bucurii Îngăduite: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cîntec pe panglica nemișcării În ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă În adiere ca arbuștii pitpalacii Împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism oglindesc Înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pămîntului; și plugurile fac dragoste cu țărîna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
emblematic pentru o astfel de viziune, animată de sentimentul universalei comuniuni: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cîntec pe panglicile nemișcării În ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă În adiere ca arbuștii pitpalacii Împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism, oglindesc Înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pămîntului; și plugurile fac dragoste cu țărîna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pajiști întâlnim popândăul, cățelul pământului, dihorul, nevăstuica și prin casele părăsite jderii. Dintre păsările domestice amintim: găinile, rațele, gâștele, curcile, picherele și în ultimul timp prepelițele în captivitate. în păduri și pe întinsul câmpiilor întâlnim: mierle, priveghetori, ciocârlanul, graurul,stigletele, pitpalacul, ciocârlia, dumbrăveanca, pupăza, cucul, pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele, gaițele etc. Există și unele răpitoare ca uliul porumbar, hultanul și uliul păsărilor de curte. în apa iazurilor care se înșiră ca niște mărgele în lungul pârâului Bașeu se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]