115 matches
-
În temnița de la Stinche. La naiba cu făptura aceea netrebnică! Câțiva pași mai În față, exista o crăpătură În zidul de cărămizi care Îi Închidea calea de fugă dinspre partea dreaptă. Sări Înăuntru, sperând ca urmăritorii să treacă mai departe. Pitulat În umbră, cu inima cât un purice, auzi zăngănitul de fier cum se Îndepărta, În timp ce o sudoare Înghețată, În ciuda căldurii de vară, Îi cobora pe grumaz. Junghiul din șold Îl Încovoia. Speră că secera morții Îl cruțase și rămase nemișcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fântână, brațele mamei coboară, trag o bătaie bună, se ridică din nou, apoi iar coboară; gimnastică de întreținere pentru mami, care tocmai s‑a relaxat cum se cuvine în excursie. Urlet asurzitor al copilului de sex feminin. Rainer s‑a pitulat încă de la prima lovitură între doi bunicuți, agățându‑se de pantoful de drumeție al unuia dintre ei. Băiețelul merge deja la școală? Cum te cheamă? Pupați‑mă‑n cur. Afară, Opel‑uri și Volkswagen‑uri apar ca rechinii din aburul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
această scenă. Se urcă și el în mașină și porniră. Începuse să se tragă în draci, când scoase capul din portiera mașinii, un glonț îi șuieră pe la ureche, lovindu-se de ușă. Un grup de tineri se culcase la pământ, pitulându-se după clădiri sau după boscheți. O luă și el cocoșat spre clădirea din față și încercă să adulmece de unde vine focul de armă. Nu-și dădu seama prea bine, venea de undeva din spatele unui bloc din parte opusă. Doi
REVOLUŢIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363466_a_364795]
-
și acum: „Frunza verde ca lipanu’/ Asta toamna era anu’/ Când s-o gătat cu culesu’,/ Domni cei mari cu Congresu’/ Ni-or poftit la București/ Să vedem nadraji nemțești/ Și case mari boierești.// Ne-am dus din Oradea-Mare, / Io Pitula lui Căldare/ și cu Petrè lui Poțoc/ Cu gheizășu’ cel de foc// Geizășu’ bătu-l-ar sfântu’/ merea iute ca și vântul/ Amu-l vezi și minten nu-i,/ Tune dracu-n roata lui!// Am plecat la drumu’ mare,/ Îmbrăcați
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
mândra dimineața / când mustea de-atât iubit // să revăd prin timp când mândra / avea sânii ridicați / formele forme sublime / aveau porii dilatați», p. 42; sau în vibrație psalmic-argheziană, ori cu „pitulușul“ / „de-a v-ați ascunselea“ jumătăților androginice: «ți-aș pitula prin sânge-mi pașii / eșarfa de la gât plutind / te-aș descompune-n mii de forme / ca să te pot gândi iubind // ce seamănă cerul cu tine ! / și cât din tine pot fi eu ? / te-am inventat...» - femeie, p. 119; etc.), pe măsură ce
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
de pe vremea inundațiilor. Se gândi să încerce mai întâi să ajungă acolo, că la adăpostul malurilor, pe care și le amintea ca fiind înalte, ar fi fost mai în siguranță. Se îndreptă, așadar, să ajungă cu ultimile erforturi spre viroagă, pitulându-se după fiecare tufă din cale. Când ajunse aproape de buza prăpastiei s-a ascuns în hățișul lăstărișului de deasupra virogii înguste. Dar nici nu făcu zece pași prin lăstăriș, că se prăbuși pe neașteptate în prăpastie. Ateriză într-un loc
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
și să-și pună întrebarea că și auzi niște pași prin preajmă, pesemne ai unei străji. S-a trântit numaidecât cu fața la pământ, rămânând nemișcat. Straja trecu chiar pe lângă el, mormăind ceva într-o limbă păgână. Nu-l observase, Tragodas fiind pitulat într-o tufă. Mai stătu astfel ceva vreme, neîndrăznind să se ridice de la pământ. Dar simțind liniște peste tot, cuteză să-și ridice capul și să scruteze împrejurimile la lumina lunii. Era singur. Se ridică în coate și se târî
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
seamă. Când mă făcui eu că sforăi, odată se sculă din pat, de lângă mine și sări de se îmbrăcă. Când începu să caute bani în buzunare, pă mine mă bufnea râsu’, că era banii la mine în sân, că-i pitulasem, să nu-i găsească patapufnița. Ea căută ce căută, întoarse toate buzunarili pă dos, dă vreo câteva ori, dup-aia vorbea sângură, ca aia proastă: „ Unde dracu o fi pus golanu’ banii!?... Că doar ce mi-i arătă mai devreme
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
picioarele, de unde și denumirea jocului), Lipa (cu pietrele pe scări), Țările (eu mereu îmi alegeam Franța), și Fotbal de Masă (cu nasturi, sau cu monezi). La Zătreni ne jucam De-a Pitulușul: unul se strângea la ochi iar ceilalți se pitulau prin jur. Cel care trebuia să-i caute pe ceilalți striga: Gata? Gata? / Cine nu e gata / Îl iau cu lopata. Un, doi, trei / Pleacă lupul după ei! Și venea să ne găsească. Pe care-l găsea primul, se făcea
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
nr. 683 din 13 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului DE-A ASCUNSELEA-N POVESTE GEORGETA MUSCĂ-OANĂ, Soarele copilăriei, Poezii pentru copii, Editura Info-RapArt, 2012 Cred că nu e om care să nu fi jucat în copilărie jocul De-a ascunselea. Pitulați după un gard, după un copac, după o casă ori sub pat, copiii cred că nu vor mai fi găsiți și tac chitic, chiar dacă îi pufnește râsul. Dar când sunt găsiți o bucurie uriașă se revarsă spre ceilalți, izbucnind în
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
nr. 683 din 13 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului DE-A ASCUNSELEA-N POVESTE GEORGETA MUSCĂ-OANĂ, Soarele copilăriei, Poezii pentru copii, Editura Info-RapArt, 2012 Cred că nu e om care să nu fi jucat în copilărie jocul De-a ascunselea. Pitulați după un gard, după un copac, după o casă ori sub pat, copiii cred că nu vor mai fi găsiți și tac chitic, chiar dacă îi pufnește râsul. Dar când sunt găsiți o bucurie uriașă se revarsă spre ceilalți, izbucnind în
SOARELE COPILĂRIEI VERSURI PENTRU COPII- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351303_a_352632]
-
zi istovitoare la serviciu... În lumea aceea, până și fiorul este ceva ipotetic, deoarece fapticitatea vieții nu este altceva decât o jumătate de gând și tocmai acea jumătate care îți lipsește, Corina... Și cum scapi de angoasa fricii, cum te pituli de tine în tine, cum de te întrebi de ce ai mâini dacă nu poți atinge, sau trup fără să mai fie atins cum trebuie? Păi te întrebi, că înainte de a simți disperarea, da, înainte de a colapsa curcubeul și infinitul din
CĂTĂLIN, DE LA MAL DE DUNĂRE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351477_a_352806]
-
dureros și ferm, dând buzna printre ei. Surprinși, se dădură deoparte. Apoi în urma lui rostiră cuvinte al căror înțeles nu l-ar fi cunoscut și nici n-ar fi avut de ce și de unde. Auzi doar zgomotul unei împușcături și se pitulă între loitrele căruței, biciuind și mai tare caii înspăimântați. Căruța zbura peste hârtoapele și denivelările drumului. Scăpase. Își lăsă caii să se oprească singuri și să-și tragă răsuflarea. Apoi se liniști încercând să-și limpezească cele întâmplate. Nu reuși
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
mai mici și de culoare verzuie. Deodată, ascuți urechile; auzea un zgomot, deși se uita-se în toate părțile și nu vedea pe nimeni. Acum îi era teamă să nu vină vreun animal să mănânce ouăle, fapt pentru care se pitulă după niște tufișuri să vadă ce se întâmplă, dar, nici gând de așa ceva; era o pasăre cu un amestec de culori închise, o rață sălbatică ce se așeză liniștită pe cuib. Din acea zi minunată, băiețelul venea aproape zilnic și
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
academic, conceptualizat până-n dinți. Așadar, o pendulare între un impresionism de cartier și o rigiditate științiifică pompoasă, adesea ininteligibilă. Prima direcție este agresiv-infatuată, etichetează cu lejeritate, e dogmatică și, chiar dacă nemărturisit, dă dovadă de spirit gășcar. A doua, însă, se pitulează atât de bine după catene de concepte, încât judecata de valoare se rătăcește într-un codru de neologisme pretențioase. În felul acesta, criticul este la adăpost atât de dușmanii literari, cât și de suspiciunea de a fi înzestrat cu personalitate
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
adâncului, al umbrei pribeagului și pustiei, din rostul nopții și al toamnei, al înserării și al urii, dar mai ales din rostul nimicului.” Da, toate erau acolo unde și așa cum le aveam ivite din ivirea mea. Niciun rost nu se pitulase sau fugise de pe degetele mele prea grele de atâta ștuit și, poate de aceea, atât de neputincioase în ale mângâierii și dărniciei ... Însă rostul singur neaflat de mine Rămăsese în palmele din rostirea cărora fusesem plămădit și dăruit lumii: cel
DASCĂLUL de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358941_a_360270]
-
grațierii și dezincriminării abuzului în serviciu și nepotismului nu mai poate fi deocamdată atins. Tot chichirezul era să fie adoptate pe sub masă, ca ordonanțe de urgență. Asta nu s-a putut din pricina președintelui Iohannis, care s-a dus peste guvernul pitulat în ședință, prinzându-i cu mâța-n mapă. Apoi, decisiv, datorită zecilor de mii de oameni ieșiți spontan în frigul serilor, pentru că au înțeles repede și exact ce vor Dragnea, Tăriceanu și ai lor. Și ce vor? O intoxicare de
Marele vis al PSDragnea () [Corola-blog/BlogPost/339223_a_340552]
-
Când eram copil acasă, de Revelion, mama făcea o mare plăcintă de brânză dulce, moldovenească, în care pitula o monedă de 5 lei dintr-aceia comuniști. Cu toții munceam din greu masticatorii până în buza comei diabetice, doar doar vom găsi bănuțul care avea să ne aducă noroc în anul ce ședea să înceapă. Aveam și un ritualul benign, mult
Corporatistul la cumpăna dintre ani. La ce visează oamenii din birourile de sticlă () [Corola-blog/BlogPost/337773_a_339102]
-
plesnească, cu brațe vânjoase... ce mai, în stare să mute vechiul nuc ce străjuia curtea bisericii! La astă hotărâre venise ajutor și chipul omului, care înflorea în albul obrajilor, în azuriul ochilor genați sub fruntea boltită peste care pălăria neagră pitula de privirile curioase un păr negru, lăsat pe după urechi până la răscroiul de la gâtul cămășii. Iar gura frumos împodobită de buze subțiri, roșii, deși rostea vorbele rar și apăsat, îți da chezășie că ce spune e din suflet și adevărat. Vătaf
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
În unii pomi bătrâni, în scorburi, își făcuseră cuiburi niște păsări mici. Cum stătea și se uita la toate, cu ochii lui mari de copil, Ionuț îl zări la un moment dat pe Motocel, răsărit de undeva, în livadă, stând pitulat lângă un pom scorburos și uitându-se cu încordare undeva nu prea sus, acolo unde era un cuib într-o scorbură. Ce făcea acolo pisoiul? Se pitula una cu pământul, privind atent în sus. Deodată, când păsărica trebuia să zboare
CUIBUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379960_a_381289]
-
zări la un moment dat pe Motocel, răsărit de undeva, în livadă, stând pitulat lângă un pom scorburos și uitându-se cu încordare undeva nu prea sus, acolo unde era un cuib într-o scorbură. Ce făcea acolo pisoiul? Se pitula una cu pământul, privind atent în sus. Deodată, când păsărica trebuia să zboare afară din cuib, el făcu un salt în sus și prinse în gură păsărica! Ionuț, în prima clipă, parcă înlemnise, neștiind ce să facă. Dar Motocel, cu
CUIBUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379960_a_381289]
-
Dragoste > ERAM AȘA DE TINERI Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului Eram așa de tineri când ziua la nămiezi Zburdam fără de grijă de mână prin livezi, Când te chemam la joacă pitulat în vie Cu cântecul acela fals de ciocârlie. În ochii ca măslina aprinși ca doi tăciuni Vedeam lucind iubirea în raiul de sub pruni. Ne ascundeam adesea în grabă la amiază Sub un bătrân și falnic nuc care cutează Să pună
ERAM AŞA DE TINERI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379568_a_380897]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > RONDELUL TOAMNELOR TÂRZII Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017 Toate Articolele Autorului E toamnă în lacrimi și-n rouă, În frunze ce zac pe trotuare, Se pitulă vântul prin scuare, În noi amintirile plouă. Se-mparte trecutul în două, Cu vise de-acum voluptuare, E toamnă în lacrimi și-n rouă, În frunze ce zac pe trotuare. Trec anii în haina cea nouă, Iubirea se țese-n
RONDELUL TOAMNELOR TÂRZII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381201_a_382530]
-
din volumul "Suflete de ceară", Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016)... III. RONDELUL TOAMNELOR TÂRZII, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017. E toamnă în lacrimi și-n rouă, În frunze ce zac pe trotuare, Se pitulă vântul prin scuare, În noi amintirile plouă. Se-mparte trecutul în două, Cu vise de-acum voluptuare, E toamnă în lacrimi și-n rouă, În frunze ce zac pe trotuare. Trec anii în haina cea nouă, Iubirea se țese-n
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
nouă, Iubirea se țese-n reluare; Pășind pe candoarea ce moare, Ni-s tălpile răni amândouă. E toamnă în lacrimi și-n rouă... Citește mai mult E toamnă în lacrimi și-n rouă, În frunze ce zac pe trotuare, Se pitulă vântul prin scuare,În noi amintirile plouă.Se-mparte trecutul în două,Cu vise de-acum voluptuare,E toamnă în lacrimi și-n rouă, În frunze ce zac pe trotuare.Trec anii în haina cea nouă,Iubirea se țese-n
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]