42 matches
-
unde a plecat atunci, în după-amiaza aceea când ne-am despărțit, dacă s-a întors la maică-sa, dacă era maică-sa - și habar n-am acum pe unde umblă. 17. În Dumbravă Să-ți aduci aminte. Să spui vieții piua după expresia cuiva și să te scremi să refaci totul. Cum ar fi meciurile de fotbal. Să zicem. Când eram o echipă. Eram într-o echipă și totul era, pur și simplu, frumos. Când ești copil nu faci mofturi, n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a măcinat 60.611 kg. secară și 51.190 kg porumb, pentru care a preluat uium 7.273 kg, secară și 6.143 kg, porumb. Am mai adus vorba că în sat au existat în trecut în cadrul celorlalte meșteșuguri și piua pentru hainele de lână sau pentru straie. Arătăm în continuare că în cele două sate au funcționat și piue, «pisăluge», în fapt teascuri pentru sămânța de dovleac, (bostani, lubenițe), din care se obținea ulei comestibil, foarte apreciat înlocuitor al grăsimii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Trântor Victor, pentru că deținea 10 ha. teren agricol și avea un număr de vite ceva mai mare de3cât restul locuitorilor. 3. Mitea Gheorghe, pe motivul că fusese cândva arendaș al morii din Streza. 4 Paștea Dumitru fiindcă a avut joagăr, piuă de haine și făcuse comerț cu cereale. 5. Vlad Ioan (șustărul), pentru că avusese cazan de țuică. 6. Tarcea Petru, învățător, proprietar a 8 ha teren agricol și fusese acționar la «Cârțișoreana» 7. Strezuț Nicolae pe motiv că avusese cândva o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lupul :/ Aiastă namilă de lup mi-ți are niște picioroange taman cât stâlpii ;/ lăboaicele cât niște căpăcioaie ;/ o piele așa de groasă, de parc-ar fi curea de harapnice ;/ o codoaie așa de stufoasă, cât cogea fuiorul ;/ o căpățână cât piua de mare ;/ urechioarele, cât frunza de brusture ;/ ochii mari, cât niște cepoaie ;/ niște dinți colțați, cât teslele de mari ;/ testiculele, cât niște ulcioare ;/ penisul gros, cât un drug ;/ posteriorul, cât hornul casei !” <endnote id="(184, p. 49)"/>. Există o voluptate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se ducă la ea acasă, pentru ca să ceară vești despre mine. După terminarea războiului erau lipsuri mari, sărăcie peste tot. Nu aveam nici îmbrăcăminte nici încălțăminte. Mămica a țesut lână în lână, în patru ițe, afăcut o stofă, pe care a piuat-o și pentru a pune căptușală la sacoul acela și-a dat singura cămașă pe care o mai avea, din cânepă țesură. În inima mamei mele am aflat împlinirea, trăirea tuturor însușirilor iubirii adunate de sfântul apostol Pavel în sublimul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
se ducă la ea acasă, pentru ca să ceară vești despre mine. După terminarea războiului erau lipsuri mari, sărăcie peste tot. Nu aveam nici îmbrăcăminte nici încălțăminte. Mămica a țesut lână în lână, în patru ițe, afăcut o stofă, pe care a piuat-o și pentru a pune căptușală la sacoul acela și-a dat singura cămașă pe care o mai avea, din cânepă ț esură. în inima mamei mele am aflat împlinirea, trăirea tuturor însușirilor iubirii adunate de sfântul apostol Pavel în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
activată, preparată în special prin activarea bauxitei prin alcalii sau prin tratament termic adecvat; este utilizată mai ales drept catalizator, agent deshidratant sau decolorant. ... Sunt, de asemenea, excluse: a) Materialele minerale naturale active prin natura lor (de exemplu argile de piuat), daca nu au fost supuse nici unui tratament care să modifice structura lor superficială (Capitol 25). ... b) Produsele chimice activate, ca alumina activată (poziția nr. 28.18), gelul de siliciu activat (pozițiile nr. 28.11 sau 38.24), zeoliții artificiali și
ANEXĂ nr. 38 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE DIVERSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166893_a_168222]
-
nr. 65, coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: «Tehnice: L = 3 km, l = 4 m, nepietruit; Descript: Pornește din drumul comunal DC 24, km 7, intravilanul satului Drăgănești, punctul "La Ungureanu" până la persoana fizică Oprescu. Adresa: satul Drăgănești, cătunul Piua»"; c) secțiunea I "Bunuri imobile" se completează cu pozițiile nr. 110-126, conform anexei nr. 5. ... 7. La anexa nr. 40 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Lădești, județul Vâlcea": a) la secțiunea I "Bunuri imobile" se abrogă pozițiile
HOTĂRÂRE nr. 869 din 28 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179858_a_181187]
-
minimum 80%, iar indicele de mecanizare a transporturilor uzinale va fi de 95%. Utilajele tehnologice conducătoare vor fi asigurate astfel: a) din țară: agregat de lupuire, mașini de filat tip 2 FLC, aparate de vopsit fibre tip AVP, mașini de piuat țesături, mașini de spălat rapid tu inele, mașini de fiert-fixat, ramă de uscat, mașini de periat-aburit țesături, mașină de decatat în autoclavă; ... b) din import, integral pe relația țări socialiste: mașină de destrămat tip garnetă, carde cu 3 tamburi, mașini
HOTĂRÂRE nr. 312 din 24 martie 1990 privind obiectivul de investiţii "Întreprinderea Integrată pentru Ţesături din Lină Cardată Craiova, judeţul Dolj". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200281_a_201610]
-
în total o populație de 925 de locuitori. În comună funcționau două școli mixte cu 24 de elevi și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Piua Petrii, cu satele Piua Petrii și Brăilița, având o populație de 1528 de locuitori. Și acolo funcționau două școli și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Giurgeni cu 877 de locuitori în unicul său sat, în plasa Țăndărei a aceluiași județ, și
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
București. În 1968, cele două comune au revenit la județul Ialomița, reînființat, iar comuna Piua Petrii a fost desființată și inclusă în comuna Giurgeni, care avea atunci în compunere satele Giurgeni, Piua Petrii și Răchitoasa. În urma inundațiilor din 1970, satele Piua Petrii și Răchitoasa au fost desființate în 1977, după ce locuitorii le-au părăsit. Pe teritoriul comunei Giurgeni se află situl arheologic de interes național din punctul „la Mănăstire”, unde se pot găsi urmele Orașului de Floci, așezare urbană medievală dispărută
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
Valea Țibleșului după denumirea apei care izvorăște din Munții Țibleșului, având ca afluent Valea Găurenilor, făcând confluența în centrul satului Zagra. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piuă necesare măcinării cerelalelor și prelucrării materialelor din lână. Relieful este variat, de la munți, dealuri și lunci. Munții Țibleșului din partea sudică, proprietate a locuitorilor din Zagra, în partea vestică munții sunt ale poenarilor, în partea estică al găurenilor, iar plăienii stăpânesc
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de dispariție. ÎN Ridul Baicu există ape minerale. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piua necesare măcinării cerealelor și prelucrării materialelor din lână. Pioritul a fost o mare îndeletnicireși de venituri bănești făcându-se mai ales toamna și iarna, când oamenii terminau cu muncile agricole folosind timpul pentru aprovizionare cu lemne de foc, transportul gunoiului
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
cartofi etc. Măcinatul porumbului se făcea la morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la râșniță pe care o aveau unii locuitori acasă. O altă unealtă, folosită în gospodărie, era piua. Cu ajutorul acesteia se înveleau țesăturile de lână din care oamenii î-și făceau sumane și bernevigi. Locuri ce nu trebuie uitate; „Livadă, Via Mânăstirii, Iazul Călugărilor, Drumul Călugărilor, În Țarnă, La Plop, La Tei, Pruna, Poiana din Pruna, Gura Drumului
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
deservit de stația de metrou , una dintre cele mai importante stații ale rețelei de metrou din București. Numele cartierului vine de la breaslă piuarilor care și-au avut satul în această parte a Bucureștilor. Meșterii piuari se numeau «darstari», «dârsta» fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau «dârste» și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor. Limitele actuale ale cartierlui
Dristor () [Corola-website/Science/303444_a_304773]
-
locuirea din paleoliticul superior, iar cultura Boian și Cultura Gumelnița dovedesc că aici se desfășurau diverse activități din neolitic) marcând o evoluție plină de istorie. În colecția Muzeului județean se află monede din timpul lui Domițian (79 d.Hr.), Antonius Piua (139), Comodus (180-192), Gordian (238-244), toate descoperite în limitele orașului actual. Prima atestare documentară a Giurgiului s-a făcut în „Codex latinus” în anul 1395. Pe scara timpului, oameni de seamă ai Țării Românești au legat istoria de orașul Giurgiu
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
care se înregistra durata unei băi, folosite odinioară de turiștii veniți la Pucioasa să-și trateze afecțiunile reumatismale. Într-o altă sală de la parter sunt expuse obiecte de etnografie, începând cu obiectele din lemn de uz caznic (linguri, blide, donicioare, piuă cu pisălog) până la cele utilizate în industria casnică textilă (darac, piepteni, furci de tors) și de prelucrare a lemnului (bardă, topor, rindea). Alături de piesele din lemn sunt prezentate și vasele ceramice (oale, străchini, ulcioare), ce se disting prin formă, dimensiuni
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]