42 matches
-
se pisează în pion cu sare, se amestecă cu puțină apă și se bate cu o lingură de lemn până se desface usturoiul bine și devine o pastă. Ardeiul iute se taie cu cuțitul și se bate bine într-o piua până se obține praf împreună cu piperul. Carnea se amestecă bine cu ingredientele până la omogenizare. Matele de porc se spală bine și se țin în apă rece. Carnații se umplu cu ajutorul mașinii de tocat, la care se aplică pâlnia de umplut
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
unde a plecat atunci, în după-amiaza aceea când ne-am despărțit, dacă s-a întors la maică-sa, dacă era maică-sa - și habar n-am acum pe unde umblă. 17. În Dumbravă Să-ți aduci aminte. Să spui vieții piua după expresia cuiva și să te scremi să refaci totul. Cum ar fi meciurile de fotbal. Să zicem. Când eram o echipă. Eram într-o echipă și totul era, pur și simplu, frumos. Când ești copil nu faci mofturi, n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a măcinat 60.611 kg. secară și 51.190 kg porumb, pentru care a preluat uium 7.273 kg, secară și 6.143 kg, porumb. Am mai adus vorba că în sat au existat în trecut în cadrul celorlalte meșteșuguri și piua pentru hainele de lână sau pentru straie. Arătăm în continuare că în cele două sate au funcționat și piue, «pisăluge», în fapt teascuri pentru sămânța de dovleac, (bostani, lubenițe), din care se obținea ulei comestibil, foarte apreciat înlocuitor al grăsimii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Trântor Victor, pentru că deținea 10 ha. teren agricol și avea un număr de vite ceva mai mare de3cât restul locuitorilor. 3. Mitea Gheorghe, pe motivul că fusese cândva arendaș al morii din Streza. 4 Paștea Dumitru fiindcă a avut joagăr, piuă de haine și făcuse comerț cu cereale. 5. Vlad Ioan (șustărul), pentru că avusese cazan de țuică. 6. Tarcea Petru, învățător, proprietar a 8 ha teren agricol și fusese acționar la «Cârțișoreana» 7. Strezuț Nicolae pe motiv că avusese cândva o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
au fost influențate în mică măsură de exterior care mai păstrează portul popular (Bicaz Chei, Borca, Fărcașa, Grințieș) sau ocupații casnice tradiționale (Pipirig, Vânători, Neamț). La unele din sate se mai păstrează morile de apă și cele acționate de vânt, piua de bătut sumanele (Borca) iar în altele sunt muzee și colecții muzeale bine conservate ce pot fi vizitate de turiști în orice sezon. Majoritatea localităților cercetate au un istoric bogat ce pătrund adânc până în mileniile depărtate ale epocii de
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
plug de lemn cu brăzdar de fier, fiare pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea uleiurilor vegetale (teasc pentru uleiă, unelte pentru prelucrarea cartofilor (presă pentru cartofiă, măsuri pentru cereale (baniță, hoboroacăă. EXPOZIȚIILE PERMANENTE După 1990 la Bacău au
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
se ducă la ea acasă, pentru ca să ceară vești despre mine. După terminarea războiului erau lipsuri mari, sărăcie peste tot. Nu aveam nici îmbrăcăminte nici încălțăminte. Mămica a țesut lână în lână, în patru ițe, afăcut o stofă, pe care a piuat-o și pentru a pune căptușală la sacoul acela și-a dat singura cămașă pe care o mai avea, din cânepă țesură. În inima mamei mele am aflat împlinirea, trăirea tuturor însușirilor iubirii adunate de sfântul apostol Pavel în sublimul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Teleagă și Gheorghe Ilie Pintilescu. Și în satul Fruntești, familia Popa, în perioada interbelică, a avut o presă de ulei, în partea de sat numită Ruseni - Rusești. Nu avem date despre existența, în comună, a morilor de postav, numite „pive”, piua de sumani(e), dar, nu ne îndoim, că într-o perioadă mai îndepărtat trebuie să fi existat, deoarece principala „stofă” din care se confecționa îmbrăcămintea groasă, pe lângă cojoace și cojocele, bunzi și bundițe - toate din blana oilor - era pănura, abaua
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mori, poate că, la început, să fi existat și în Lunca. Cei care erau crescători de oi, obțineau și multă lână care putea fi transformată în stofă. S-ar putea ca „stofa” să fi fost dusă în alte părți la piuat, acolo pe unde erau condiții (pâraie cu debit mai mare) ca o piuă să funcționeze tot timpul sezonului cald, când nu îngheța apa. Portul bărbaților din Lunca - sumane negre - impunea pregătirea stofei de lână la piuă. Până să ajungă stofă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
amenajat funcțional și care deschidea accesul la două depozite, unul pentru chimicale, celălalt pentru plante medicinale; din acest spațiu se putea coborî în subsolul farmaciei. „Podul servea pentru uscarea plantelor medicinale, iar acolo se aflau diferite ustensile, între care o piuă cu o capacitate de 10-15 l, cu pistilul original, inițial dispărute după naționalizare, ambele regăsite în curtea unui cetățean din Ciacova, care, spune doamna Polverejan, își amintește de la tatăl său, că «scula ar fi provenit de la farmacia Tikatsch»”, astfel denumită
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
poate că plângeau (deși eu nu mi-i amintesc să fi plâns vreodată) și de nevoia asta, poate ridicolă, de a da naibii timpul trecut, de a abandona pentru câteva pagini povestea, de a intra în timpul prezent ca într-o piua unde totul se liniștește unde îmi pot aminti că cea mai frumoasă căsuță din lume e sub plapumă unde mai pot asculta cu mâinile la urechi cum trece trenul pe dinăuntru ca pe un pod care zăngăne ușor spre coșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
din copilărie! — Ce greu trebuie să-i fie bietului Victor să scrie atâtea scrisori, tocmai el, care nu se Împăca În școală cu scrisul! — Uită-te la profesorul Stan, e ca titirezul În jurul lui! — Dacă te deranjează că profesorul e piua-ntâi, vâră-te-n față tu, prezintă-te, fă glume! Unde vrei să mai Încap de profesorul Stan și de șleahta lui? — Ce, să mă duc, să-și Închipuie că am vreun interes? Să spuneți pe urmă voi că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
peste noapte. Se răsti incapabilă să-și stăpânească iritarea: ― Eu nu beau! Nu vă deranjați. Bătrânica își încleștă degetele fragile. Părea sincer îngrijorată. ― De ce, draga mea? O să te învioreze. Încearcă, te rog! Dispăru vioaie în bucătărie. Matei ridică două degete: ― Piua întîi la baie! Peste câteva clipe se auziră robinetul deschis sălbatic și glasul de bariton al sculptorului: ― Bună seara, don Basilio, buună seara... Apăsa cu voluptate pe silabe și Valerica Scurtu mai știa că în timp ce cântă se strâmbă în oglindă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
în spațiul de ospitalitate al instituției, în acest spațiu alternativ de joc în care spuneai, fără drept de contestare, „piua !”. Ca pe vremea jocurilor din copilărie. Zăbovitul la o masă era o declarație unilaterală aruncată în față unei realități ostile : „Piua, aici nu mă poți atinge, aici nu mi se poate întîmpla nimic rău, sînt păzit de legile nescrise ale ospitalității !”. Ostilitate și ospitalitate, cuvinte gemene, despărțind dintotdeauna fețele vieții în societate... Acum, din toate acestea, mi-a rămas doar o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să mai apucăm să luăm masa împreună în familie sau dacă se ivește, din întîmplare, un musafir. O măslină și o bucată de brînză, un șervețel și o floare, și brusc masa devine o sărbătoare. Adică tot un fel de piua, căci spațiul sărbătorescului este, prin definiție, în afara cotidianului și ferit de acesta. Cu un gest aproape fanatic oficiez astfel adăpostirea întru sărbătoare, căutînd febril un mizilic, ceva, acolo, care să transfigureze mîncatul în festin. Ce bag apoi în gură aproape
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
un cotidian invadator. În acest peisaj, grătarul este sărbătoarea la purtător. Îl faci cînd vrei și (aproape) unde vrei. Și, mai ales, cu cine vrei. Grătarul mai este apoi o sărbătoare care oferă o „egalitate de șanse” în fața nevoii de piua, adică este corect genderizat : la grătar, femeia poate să spună piua obligațiilor sale casnice de gospodină din viața de fiecare zi, iar bărbatul se simte king of the island, demiurgul, stăpînul evenimentului, artistul fleicilor, mesia plăcerilor, mecena bucatelor, distribuind, darnic
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
anul 1855 se semnala că, în Târgul Neamț, câteva case „produceau sute de mii de coți de sucman” numai cu ajutorul unor unelte rudimentare: piepteni de mână, furca și fusul, roata tuțuienească, stativa îngustă, suveica mică sau săltătoare și în sfârșit „piua moldovenească sau cu ciocane, în care învălește sucmanul”. În 1845 se aflau la Târgul Neamț 59 de meșteri sucmănari. În Moldova - o țară bogată în animale, cu o climă aspră în o bună parte a anului - meșteșugul tăbăcăriei, al pielăriei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]