112 matches
-
e mioapă rău. Știind încă cum sunt butoaiele pline, de câte ori vine la beci, cere pivnicerului să scoată dopurile. Le pipăie la capătul cel de intră în butoi și dacă sunt ude, controlul e făcut. N-a umblat nimeni. Numai că pivnicerul scoate ce-i trebuie și cât îi trebuie, și pe măsura nevoii, schimbă din ce în ce dopurile, mai lungi, așa ca să ajungă mereu la vin. La unul din butoaie a aj uns dopu l de 80 de centimetri! - Băiat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aprindea mesenilor văpaia Din mai puțin de-al treilea pahar Și Răreștii-i parfuma odaia Cu-o singură carafă de Cotnar.. în cronic, mai încolo-i ruptă foaia De mi-e destul de-atât să am habar. (p.34) Lui Feltin, pivnicerul lui Ștefan cel Mare „Pivnicerul acestui Cotnar stă în afară de timp” - Sadoveanu. Am rugat un aurar Să-l numească-n calendar, Să ne fie sărbătoare întru „tihnele cotnare”. FELETIN vel chelar. Ori de câte ori îți pui Vin de-al lui, din cel verzui
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
puțin de-al treilea pahar Și Răreștii-i parfuma odaia Cu-o singură carafă de Cotnar.. în cronic, mai încolo-i ruptă foaia De mi-e destul de-atât să am habar. (p.34) Lui Feltin, pivnicerul lui Ștefan cel Mare „Pivnicerul acestui Cotnar stă în afară de timp” - Sadoveanu. Am rugat un aurar Să-l numească-n calendar, Să ne fie sărbătoare întru „tihnele cotnare”. FELETIN vel chelar. Ori de câte ori îți pui Vin de-al lui, din cel verzui, Din beteli de putregai, Dulce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Dulce ca Moldova-n grai Să i te supui! Cum și Ștefan s-a-ntrecut Când de griji s-a desfăcut Și a durat la Voroneț Semnul lui cel mai citeț. Numai din plăcut. Iar de este să mai cer Pildă de la pivnicer, Aș mai bea un strop măcar Din al Domnului tipar. Și-apoi să pier. (p. 61-62) Din cartea Cotnarului Pe unde stoluri au trecut Atâtea clipe grele, Cotnaru n săbii a crescut Și s-a tăiat în ele. Nu vă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Oradea Bihor (Aso ciația de Știință, Artă și Literatură), actualmente pensiona r și membru pe viață al SCWC Wolongong N.S.W. Are 10 cărți publicate, cea mai recentă fiind „Scrieri în proză” vol.II. În revista POZIA 2008 publică și: PIVNICERUL DE LA COTNARI „Măriți negustori Și meseriași Luminați trăitori De prin Iași E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Eu, pivnicerul Petre Capra De vinuri vestitor, Semnez în slova latinească, Vânzarea unei vii de la Cotnari. Din vița asta a gustat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Are 10 cărți publicate, cea mai recentă fiind „Scrieri în proză” vol.II. În revista POZIA 2008 publică și: PIVNICERUL DE LA COTNARI „Măriți negustori Și meseriași Luminați trăitori De prin Iași E ziua a patra Din luna lui Cuptor! Eu, pivnicerul Petre Capra De vinuri vestitor, Semnez în slova latinească, Vânzarea unei vii de la Cotnari. Din vița asta a gustat Ștefan cel drept și Mare! Boieri și megieși Aici s-au adunat, Țării tocmind sfat! Cine-i de-ajuns de bogat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prea fierbinte. Atunci i se rosti î nvoirea. - Ascult, șătrarule. - Mulțumesc, măria ta. Deci dar ducându mă eu odată l a Cotnari, am făcut o petrecere, cu unul Matiaș care, z icea el, ar fi fiind strănepot acelui Feltin Sasu, pivnicer a lui Ștefan Vodă Bătrânul. Măcar că i papistaș, eu cu dânsul m-am înțeles; ș-am petrecut noi ca frații. Acu, la despărțire, z ice acel Matiaș că tare i-a plăcut întâlnirea și lucrarea aceea a noastră și că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vlădica nostru cel bătr ân de la Cotnari să slujească, apoi bea numai un pahar - și se poate scula și sluji. Altfel nu poate. Deci, iubite al meu prieten - zice Matiaș - primește aceste ulcioare care au rămas de la cei vech i pivniceri și adu ți aminte de mine. Așa, mărita ta, eu am adus în pivniță la mine zece ulcioare. Și patru le-am băut cu oaspeți pe care i am avut. Iar cele rămase ți le închin măriei tale ș i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bune și mari din această țară a Moldovei au fost atribuite lui, tot astfel de numele lui se leagă și aceste vestite podgorii de la Cotnari. O dată cu viț a străin ă, se zice că ar fi adus Măria Sa și un vrednic pivnicer cu numele Feltin Sasul; și toate fiind făcute de la început cu osebită grijă și rânduială, le-a fost dat părinților noștri de demult să aibă această mângâiere și desfătare în trudnicele frământări ale vremurilor. Bună potrivire de la oameni înțelepți și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de amestecul raselor, de alternațiunile catastrofale ale vieții, de ascunse chimii și mutații care nu se vădesc omului trecător. Ștefan Vodă, marii scriitori ai veacului al X VII-a, g enerația așa zișilor bonjuriști, fac parte integrantă dintr-un tot: pivnicerul acestui Cotnar stă în afară de timp, deasupra vieții și morții. Acest pivnicer a servit neamului băutura divi nă; din ea s-a creat Valea Albă și cronicile lui Miron Costin, din ea fapta tinerei boierimi de la 1848, care s a pus
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și mutații care nu se vădesc omului trecător. Ștefan Vodă, marii scriitori ai veacului al X VII-a, g enerația așa zișilor bonjuriști, fac parte integrantă dintr-un tot: pivnicerul acestui Cotnar stă în afară de timp, deasupra vieții și morții. Acest pivnicer a servit neamului băutura divi nă; din ea s-a creat Valea Albă și cronicile lui Miron Costin, din ea fapta tinerei boierimi de la 1848, care s a pus jertfă pe rugul ce și-a aprins ea singură. Sămânța e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Botna. Unt de pe buruieni (pag. 81 "D.M.") Despre oi și alte animale; despre glușcă sau ieruncă și alte Minciuni vânătorești Vizirul chihaia și tefteudarul turcesc siliște pustie) Costantin Mere-acre Chirilă dela Dăunteni Gherghina Ursa Contăș, diac de jitniță Ghelasie Sora Pivnicerul dela Cotnari Teofan Manoilă Feltiu Gheorghe Murat Sava Blându Lupu Vremeș David Corbea Nechifor Țurcan Nistor Crețu Griga Neculai a Lolăi Costea Andronic Lohan Căliman a făcut năvod de oameni Iftodie Salomia Cueaghiuc podvezi p. domnie Albu Antimia găzduire de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mârza Vlaicu & Duma Bodea, vornic Zbierea Luca Bâlco (Cetatea Albă) Luca și Bâlcu Neagu Chilia Ivașcu Arbure (Neamț) Gangur Buhtea Ciocârlie Ștefan Cernat Iațco Hudici Ivașcu Hrincovici Vrânceanu spătar Iuga vist. Dajbog pah. Toma stolnic Ile Huru comis Ceva cu pivnicerul dela Cotnari Feliu Vaslui, 13 Iulie 1471 Suhodolschi, ambasadorul regelui Poloniei. Conv. cu arhim. (pag. 311) col II Vaslui 1474 29 Noem. Paul Ogniben cu trimiși dela Asan-beg solie se oprește în tabără la Vaslui și Ștefan îi recomandă Papei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și Stănilești „să lase în pace” satele mai sus menționate, aflate în proprietatea Episcopiei Hușilor. Din porunca domnului Ștefan Petriceicu, la 3 august 1673, Ion Șoltuzul și cei 6 pârgari, bazându-se pe mărturiile preoților Platon și Gheorghie și a pivnicerului Strătulat, au stabilit hotarele satului Plopeni, care aparținea Episcopiei Hușilor: casa lui Drăgan, Letea, cărarea Roșcăi, Recea, Valea lui Ivan, Valea lui Dod, Movila Păscarilor, Coada Topilelor, Coada Lungului, Unghiul Stejarului, Pruteț, Drislavăț, Gura Văilor, Fântâna lui Jirăbie, Piscul lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
menționat într-un document din 1676, dat în timpul lui Antonie Ruset, pentru scutirea coloniștilor și a Episcopiei. Marele paharnic era o funcție importantă și deținătorul ei avea în subordine o ierarhie, căreia îi aparținea paharnicul al doilea, paharnicul al treilea, pivnicerii, vădrarii ș. a. Autoritatea sa în domeniu era deplină: nici un proprietar de vii, din apropierea orașelor Huși, Hârlău sau Cotnari, nu putea începe culesul fără aprobarea lui. Pe lângă atribuțiile administrative și militare, paharnicul cel mare avea și sarcina de a percepe din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
percepe deseatina de vin cuvenită domnului. Din dreptul de judecată asupra orășenilor, încasa gloabele „obicinuite”. Paharnicul al treilea supraveghea viile din regiunile Bacăului și Trotușului. În orașele cu vii (Huși, Cotnari, Hârlău etc.), pe lângă paharnici, mai era un dregător, numit pivnicer care, în calitate de funcționar domnesc, aduna dijma din vin, una din sursele veniturilor domniei. În documentul din 10 octombrie 1648, este trecut ca martor Janei, pivnicerul din târgul Huși. Într-un zapis de vânzare din 1694, ce-l privea pe Stratulat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În orașele cu vii (Huși, Cotnari, Hârlău etc.), pe lângă paharnici, mai era un dregător, numit pivnicer care, în calitate de funcționar domnesc, aduna dijma din vin, una din sursele veniturilor domniei. În documentul din 10 octombrie 1648, este trecut ca martor Janei, pivnicerul din târgul Huși. Într-un zapis de vânzare din 1694, ce-l privea pe Stratulat Agariciu, găsim numele mai multor martori, boieri din zona Hușilor: „D-lui Constantin Pilatu Păharnicul de Huși, Zaharia vornicul de Huși, Bulbașa ot Huși...” (subl
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1694, ce-l privea pe Stratulat Agariciu, găsim numele mai multor martori, boieri din zona Hușilor: „D-lui Constantin Pilatu Păharnicul de Huși, Zaharia vornicul de Huși, Bulbașa ot Huși...” (subl. ns.). Probabil că paharnicul îl avea în subordine pe pivnicer. Printre martorii hotarnici ai Plopenilor din 1673, după pârcălab, subscrie „Stratulat Pivniceriul”, apoi „Gheorghie biv Pivniceriu”. Funcțiile în administrația medievală constituiau importante surse de venituri, unii pivniceri par să se fi îmbogățit. Într-un document din 19 iulie 1696, se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bulbașa ot Huși...” (subl. ns.). Probabil că paharnicul îl avea în subordine pe pivnicer. Printre martorii hotarnici ai Plopenilor din 1673, după pârcălab, subscrie „Stratulat Pivniceriul”, apoi „Gheorghie biv Pivniceriu”. Funcțiile în administrația medievală constituiau importante surse de venituri, unii pivniceri par să se fi îmbogățit. Într-un document din 19 iulie 1696, se consemna că Arhire, care îndeplinea funcția de pivnicer în Huși, avea ocini în Vutcani, Drăgușani și Lungani din ținutul Fălciu. Sub ordinele paharnicului mai erau vădrarii, cărora
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
după pârcălab, subscrie „Stratulat Pivniceriul”, apoi „Gheorghie biv Pivniceriu”. Funcțiile în administrația medievală constituiau importante surse de venituri, unii pivniceri par să se fi îmbogățit. Într-un document din 19 iulie 1696, se consemna că Arhire, care îndeplinea funcția de pivnicer în Huși, avea ocini în Vutcani, Drăgușani și Lungani din ținutul Fălciu. Sub ordinele paharnicului mai erau vădrarii, cărora, de pildă, Scarlat Ghica (1757-1758) le poruncea în 1758, să nu lezeze interesele Episcopiei („Poruncim domnia mea prin hrisovul acesta și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și a cinstei“, Întristându-se când se gândea la „vrednicii de milă ai noștri frați români din țară“. În jurul plitei mele de bun gospodar, cât și În intimitatea prietenoasă a negustorilor și a celor din jurul acestora, birtași, bucătari, cârnățari, grataragii, pivniceri, măcelari, pescari, zarzavagii, fructari, băcani, brânzari și mezelari, aleși printre cei care fac cinste negoțului cu „ambiție“ În meseria lor, am primit, pot spune, primele noțiuni dintr-un capitol de frunte al bunului meșteșug („meșteșug“, spuneau cronicarii noștri bă trâni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
desfășurau fără autorizație activitatea 9 școli private: Iugonis, Julia d‟Alt, Mihail Donis, Teodor Iclisiarhu, Mardare, Ion Dascălu, Constantin, Manolache Pătrașcu și Ioan Dascălu, iar în 1854 școlile pr. Ioniță (biserică „Sfanțul Dumitru”), dascălilor Gheorghe sin dascăl Coste, Manolache, Ioan Pivnicerul (biserică „Sfanțul Gheorghe”), Ion Surbiricioc (biserică „Sfanțul Gheorghe”) și pensionul Julia d‟Alt (cu autorizație din același an). În litera articolului 420 din regulamentul organic se deschide școală ținutala din Huși la 1 septembrie 1833 (Școală nr. 1 de băieți
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Izbește între altele snobismul gastronomic și oenologic, mai mult nominal. Toader Zippa vine din străinătate cu o întreagă "pivniță pe roate", adică cu 101 antale, 39 butoaie mai mici, 317 balerci și mai multe mii de sticle, precum și cu un pivnicer (Jocaste), un "maître d'hotel" (Antoine), un șef bucătar (Robert), cu două ajutoare (Philippe și Roger) și un camerier (Go). Eroii mănâncă după subtile socoteli de pricepători în gastronomie și vinațuri, căutând să evite orice vulgaritate a gustului. Paginile sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dintre veniturile domniei. Domnitorul Scarlat Ghica în anul 1757 întărind aceeași danie - a vinăritului, zicea: „iar paharnicul al doilea ce era obișnuit a strânge el dijma Domnească, să nu se amestece"... Paharnicul avea ca ajutor în îndeplinirea funcției sale pe Pivnicer („Stratulat Pivnicerul", „Gheorghe Pivnicerul" în cartea de hotărnicie a Plopenilor de la 1673), și pe Vădrari („poruncim Domnia mea prin hrisovul acesta și vădrarilor de la ținutul Fălciului ca să nu aibă a supăra Sfânta episcopie pentru vădrărit, nici să scrie ei vinul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domniei. Domnitorul Scarlat Ghica în anul 1757 întărind aceeași danie - a vinăritului, zicea: „iar paharnicul al doilea ce era obișnuit a strânge el dijma Domnească, să nu se amestece"... Paharnicul avea ca ajutor în îndeplinirea funcției sale pe Pivnicer („Stratulat Pivnicerul", „Gheorghe Pivnicerul" în cartea de hotărnicie a Plopenilor de la 1673), și pe Vădrari („poruncim Domnia mea prin hrisovul acesta și vădrarilor de la ținutul Fălciului ca să nu aibă a supăra Sfânta episcopie pentru vădrărit, nici să scrie ei vinul de dijmă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]