35 matches
-
și deschise pumnul, în palmă ținea un firicel de floarea „nu-mă-uita“. - Bine, bine, dom‟șorule... om mai vorbi noi! crișcă printre măsele Lisandru, și se grăbi să intre în crâșmă. „Sî duci să-și înece în rachiu rușânea..!“ șopteau gurile pizmașe, în urma lui. Și, pătruns de ură, care-i intra încetul cu încetul în inimă, în tot trupul, dar și acoperit de rușine... intră în crâșmă ca o furtună, murmurând: - Tot a me‟ ai să cii, fa Anucă! Trântind ușa de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pomul putred. Tai An, ebenist la urma urmelor, m-a recunoscut doar cu câteva clipe Înainte de a-mi trage Întâiul șut cu vârful piciorului și m-a obligat să imit și alte ființe fără suflet. Dar Bolta Cerească e mai pizmașă decât cel care tocmai a aflat că vecinii și-au cumpărat unul o cârjă de santal, iar altul, un ochi de marmură. Nu-i veșnică nici măcar clipa În care dăm gata un bob de mei; de aceea, fericirea noastră și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care eludează tot ce e profund sau înspăimîntător. Și rezolvă orice problemă anulînd-o, transformînd-o în lozincă și limbaj de lemn. Suferința, închinarea și mila devin lupta pentru existență, conștiință civică, liberalism. Pînă și loviturile prin care-și selectează elita sînt pizmașe și ipocrite căci țelul ei nu e eternitatea ci luxura. Acest V. este o variantă pe care-o secretă V. tînăr, îndurerat. Imaginile lor se unesc și se despart odată cu vibrațiile timpului exterior. Asemenea păsării din vitraliu, V. tînăr a
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
și de a da raport împăratului despre viitoarea formare a guvernului, în fața rezultatelor celor din urmă alegeri pentru Reichstag. După cum aflăm, principele cancelar s-ar fi rostit că e sătul de-a forma ținta pentru toată răutatea, înjosirea, calomnia și pizmașa suspiciune pe care-o produce un popor de patruzeci și cinci de milioane de oameni. Ingratitudinea evreilor, cari au a mulțumi tocmai politicei lui de stat egalitatea lor de drepturi, [î]l supără mai puțin decât împrejurarea ca marea majoritate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
euforică, stimulantă, admirația, îngenuncherea inte lectuală care nu implică nici umilire, nici vreun sen timent de neputință, este prerogativa, certitudinea și mân tuirea sufletelor pure, adică tocmai a acelor suflete care nu bântuie saloanele. Despotismul literaturii Numai popoarele zavistnice, indiscrete, pizmașe, cârti toare au o istorie interesantă: cea a Franței este în cel mai înalt grad. Bogată în evenimente și, pe deasupra, în scriitori care să le comenteze, ea este norocul providențial al moralistului. Nici o altă țară n-a produs atât de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în curata grădină franțuzească. Alții, ca de pildă monseniorul Bolo, critică modelul anglo-saxon cu și mai multă virulență. Pentru acest cleric extrem de conservator și de xenofob, răspândirea flirtului în Franța "nu este nimic altceva decât răzbunarea unei barbarii josnice și pizmașe împotriva unei civilizații desăvârșite și excepționale". Prelatul amintește, într-o diatribă vehementă, că Franța fusese secole de-a rândul un model de civilizație pentru întreaga Europă. El subliniază că nimeni alta decât țara sa izvodise de-a lungul timpului codurile
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
formează ascendența. Toate aceste înzestrări vin odată cu intrarea în adâncuri, unde fata ajunge consubstanțială cu ființa lumii. În colecția D. Stăncescu, fata aruncată în beci este acuzată pentru o falsă sarcină cauzată de ingerarea unui șarpe. Fapta abominabilă a surorii pizmașe transformă însă fobia feminină legată de pătrunderea unui șarpe în trup într-o evoluție inițiatică. Pe lângă recluziunea care o face pe fată de nerecunoscut pentru profan („se făcuse urâtă, slabă, părul îi crescuse ca la o pădureancă, unghiile ca de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-ntâmplă că zeii/ Altfel mereu tot apar, cetăți ei străbat și colindă” (Odiseea, XVII, 485-486). În aceste condiții, conchide Andrei Cornea, „ospitalitatea - spălatul picioarelor drumeților, plecăciunea, tăierea orătăniilor, masa - devine o precauție Înțeleaptă Împotriva dezastrelor pe care o divinitate mascată, pizmașă și refuzată le-ar putea declanșa oricând” <endnote id="(716, pp. 184-185)"/>. Pe de altă parte, țăranul este ospitalier cu „străinul” (cu „celălalt”) acum, pentru ca el și ai lui să aibă belșug apoi (tot restul anului) ; țăranul Îi oferă „străinului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
breugheliană a ielelor într-o scenă de sabat: Una e chioară Gheboasă, mică; C-un ochi de cioară, Cea mai snovoasă Alta spetită, E ofticoasă; Mult obosită; Și cea mai bună Alta gușată E cea nebună; Tot ceartă cată; Toate pizmașe, Alta bârfește De om vrăjmașe, Prea neghiobește: Nerușinate, Una gângavă Înverșunate; Stă pe gâlceavă; Cât simt răcoare Alta bogată, Dau din picioare, Schioapă-ngînfată; Toți dracii strigă Alta calică, Ca să le frigă. BARBU PARIS MUMULEANU Barbu Paris Mumuleanu (1794-1837) e un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tulpina unui alun subțire chinuindu-se săracele vietăți pînă scot din gurile lor o ,,piatră nestemată” folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor trupului și minții. Se lecuiau vrăjitoriile și blestemele aruncate pe vînt, necazurile prinse de om prin vorba rea, privirea pizmașă, descîn- tecul dușmănos trimis pe vînt ori spurcăciunea locului rău. Dar această piatră nestemată dădea celui ce o purta pe frunte tăria pentru luminarea minții în căutarea adevăratei puteri dumnezeiești și găsirea celor trebuincioa- se pentru însănătoșirea celor bolnavi la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]