87 matches
-
are, Ci doar acei ce fură; Dar el unde-a fost oare? Nu a trait pe-aceleași Meleaguri cu toți hoții? De ce la fel ca lașii Acuză acum sorții? Cum de înaintașii Numai cu furci și coase Învins-au toți pizmașii Mari râvnitori de case! Iar noi cu ușurință Doar clevetim din gură Plângând de neputința Cum alții țară fură. Dacă vom sta de-o parte Și acceptăm hoția, Părtași vom fi la toate, Călcata și mândria. În timp ce alții lupta Pentru
CONSECINTELE NEPASARII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380478_a_381807]
-
are, Ci doar acei ce fură; Dar el unde-a fost oare? Nu a trăit pe-aceleași Meleaguri cu toți hoții? De ce la fel ca lașii Acuză acum sorții? Cum de înaintașii Numai cu furci și coase Învins-au toți pizmașii Mari râvnitori de case! Citește mai mult Consecințele nepăsăriiSub semnul libertățiiCă libertatea-i sfântă,Armura demnitățiiDe grobieni e frântă.Și un popor ce-aclamăMândria de milenii, Vându pentru reclamăși cântul din vecernii.Se plânge-apoi și-njurăCă vina el n-o
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
ori). Și-i dă ei harul izbăvirii, binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe ea izvor de nestricăciune, har de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, de puterile cele potrivnice neatinsă, plină de putere îngereascp. Sp fugp de la ea pizmașii zidirii Tale, că am chemat, Doamne, numele Tău cel minunat, slăvit și înfricoșător pentru cei potrivnici." Și suflă asupra apei în chipul crucii de trei ori, zicând rugăciunea aceasta: "Să se zdrobească sub semnul chipului Crucii Tale toate puterile cele
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
primești complimente De la cei ce, doar în silă, Grațiile îți admiră, Ca să n-o pățești cumva Cum s-a întâmplat la stână Cu Măgarul lui nea Fântână 1: Pe când ronțăia la umbră, Un gând neghiob prin cap îi umblă, Privind pizmaș spre un cățel, Ce nu îi era drag defel: Nu pricep și nu-nțeleg Cum un netot așa bleg E atât de agreat Și de stăpâni alintat. Aduce el vreun folos? Eu car poveri în sus și-n jos Și
MĂGARUL GELOS de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371839_a_373168]
-
denunțuri false, erau supuși unor cazne grele până la epuizare, până la pierderea demnității umane, și, de cele mai multe ori, a vieții. Solidaritatea în suferință e adeseori covârșitoare. Dar, pe lângă solidaritate și trezirea unor sentimente caritabile, umanitare, fraterne, existau și detractori și oameni pizmași, care, socotindu-se nedreptățiți, își revărsau ura mocnită asupra confraților de suferință, deși toți sufereau același regim de detenție. Mai interveneau și frica, lașitatea, lipsa tăriei de caracter, nevolnicia fizică și psihică, lucruri îndreptățite în astfel de condiții precare. Pentru
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
Elena Jurjescu Todi, Mircea Cârtișoreanu, Stana Stepanescu, Otilia și Neluțu Radu, Violeta Deminescu Jurcă, Dorian Rain, Maria Boldan, acompaniați de formația instrumentală condusă de către prof. Ovidiu Balcu (Ovidiu Balcu - taragot -, Claudiu Topală - saxofon -, Cătălin Topală - acordeon-, Hunor Vass - vioară -, Loredan Pizmaș - tobă. De asemenea, au evoluat în spectacol Ansanblurile folclorice „Zestrea gugulanilor” din Caransebeș și „Hora Belințului”. Pe 11 iunie, aniversarea se va repeta la Arad. Împreună cu maestrul Benone Sinulescu vor cânta de această dată arădenilor artiști nu în mai mică
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
pentru că de acum în colo nu te mai pot crede (Friederih Nietzsche). Nu mai vrem să moară capra vecinului... E mai bine să pățească ceva vecinul și să-i luăm capră. Un mincinos sincer poate fi crezut? • Cine are ochi pizmași, chiar lui însuși e vrăjmaș (folclor). • Violența este ultimul refugiu al incompetenței (Isac Asimov). • Cine te știe de mic nu concepe că poți fi și mare. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 16 noiembrie 2014 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR
PARABOLA USTUROIULUI & FACEREA DE BINE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377906_a_379235]
-
Dumnezeu. Astăzi îmi arată iar Calea Ta și mă deșteaptă Inima mi-o întărește Pasul meu spre Tine-ndreaptă. Ți-oi slăvi mărite Doamne Numele cel sfânt la toți Căci mare Ți-a fost puterea Când ai înviat din morți. Pizmașii umblă în haită Să-mi ia viața, să mă piardă Dar Tu, milostiv în toate Îmi arați calea cea dreaptă. Dă-mi un semn de a Ta milă Dă-mi nădejde și dă-mi spor Să vadă și cei potrivnici
PSALMUL 86 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375164_a_376493]
-
mințile greoaie își sabotează în permanență atingerea scopurilor, sunt în permanență în conflict cu ei și cu ceilalți, sunt plini de resentimente și își arată adevăratul caracter atunci când cineva vrea să aducă schimbarea. Ei sunt împotriva schimbării. Sunt invidioși și pizmași pe succesul altora pentru că ei nu își îndeplinesc niciodată visele. Niciuna din aceste atitudini nu îi va conduce spre succes. Această atitudine nu le va deschide mintea, nu îi va elibera de greșelile trecutului pentru a atinge succesul. Orice încercare
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2980]
-
victime ale formidabilei sale arme. Dacă n-ar fi fost genial, Julius Zimberlan n-ar fi izbutit să-și desăvârșească opera, susțin admiratorii săi. Dacă n-ar fi fost genial, n-ar fi murit cele patru milioane de victime, zic pizmașii. Însă orice ar spune ei, Julius Zimberlan a fost genial. Spre mândria întregii lumi de bună credință. Comentariul maestrului Ludovic L. (pe care nu-l cheamă Ludovic L.): "O persoană care a inventat ceva ce poate revoluționa știința este o
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
letopisețele cronicarilor moldoveni. Un spațiu mai larg ocupă evocarea lui Gheorghe Duca, a cărui domnie nefastă a polarizat resentimentele tuturor cronicarilor. Răutatea lui Duca era celebră și dincolo de hotare, fiind cunoscută de vecinii turci, tătari, greci și sârbi. Duca este pizmaș, „îndelungareț” la mânie, lacom de averi, iar doamna sa îi seamănă întru totul. Jafurile și abuzurile săvârșite pentru a smulge banii supușilor sunt înfricoșătoare: Ursache vistiernicul este dezbrăcat și legat de un stâlp în ger, Ion Iser, vistiernic, și Andrei
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
cărui frate mai mare, Drăghici Cantacuzino - cel însurat cu Păuna, fiica marelui spătar Diicu Buicescu -, fusese eliminat prin otrăvire de doi aprigi dușmani ai Cantacuzinilor, „Necula Sofialăul, grec de la Rumele” și „Balasache, grec țarigrădean”, „2 oameni [...] aleși de răi și pizmași neamului rumânesc, mai vârtos boiarilor, căci nu-i lăsa de tot în voia lor să mănânce și să prade țara, iar ei, ca niște draci înțelegând, mai rea pizmă puseră și pe ascunsu-l otrăviră pre ticălosul Drăghici spătarul”; știrea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pre la cină, l-au omorât în trapezăriia mănăstirii”. Faima individuală și onoarea familiei Stoica Ludescu, în urma uciderii postelnicului Constantin Cantacuzino din porunca Voievodului Grigore I Ghica, se lamentează (declanșează un fel de „plângere universală”) și blesteamă: „O, diavole, rău pizmaș neamului omenesc, cum prelăstiși tu pre Gligorie-vodă de omorî pre Costandin fără judecată, fără vină nimic? Iar țara toată plângea pre Costandin postelnicul, că au pierdut un stâlp mare, care au sprijinit toate nevoile țării. Plângându-l și săracii, că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
neagră, că în el mocnește drojdia atâtor nemulțumiri. În lume, cu iscusință de povestitor, îi încânta pe cei din jur, după cum și la școală era, se pare, iubit de elevi. În scris, însă, zăcașul nu prea filtrează toxinele atâtor „parapoane”. Pizmaș dintotdeauna pe cei înstăriți și, în genere, pe privilegiații sorții, el se dedă, odată cu venirea comuniștilor la putere, unei publicistici devotate (până la mistificare) noului regim. Moare în urma unei crize cardiace. După debutul din „Foaia populară” (1899), B. publică texte umoristice
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
vieții, pe când Narcissus refuză să priceapă că Plautii o să-și dea fata după el când o face plopul pere și răchita micșunele. Tot ce poate face e să le stârnească invidia și uite câte pătimește sărmanul Libo pentru că un delator pizmaș ca Trio Fulcinius a pus ochii pe grădina lui. Tresare speriat. A uitat să-l înștiințeze pe împărat că Trio așteaptă în anticameră. Își îndreaptă privirea către principe. Îl vede pământiu la chip, privind țintă în față. — Trio Fulcinius are
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
luat inima-n dinți: — De când oamenii au aflat că sora mea se va căsători cu Zeruali, vin adesea să-mi povestească lucruri de necrezut. Ducând castronașul la buze, sorbi zgomotos. — Ce fel de oameni? Orașul ăsta nu duce lipsă de pizmași! M-am făcut că nu aud. — Se spune că mai multe dintre nevestele lui au murit sugrumate. Dacă îți mai spune cineva una ca asta, ai să-i răspunzi că, dacă femeile acelea au fost pedepsite, înseamnă că au meritat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
m-a văzut, și-a acoperit ochii. Am făcut un pas spre el. A început atunci să-mi povestească, pe tonul cel mai liniștit, că el era un negustor cu frică de Dumnezeu, că fusese internat în urma denunțului unui concurent pizmaș și că familia sa nu izbutea să-l scoată de acolo, atât era de puternic și de bine văzut la palat adversarul lui. Povestea lui nu putea decât să mă înduioșeze. Am înaintat și mai mult spre el, rostind vorbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de vite În care erau cărați ocnașii În diferite tabere de muncă silnică răspândite pe Întreg cuprinsul țării. Ca păzitor de ocnași, Mitu - căruia, pe atunci, nu i se spunea Încă Păcătosul - nu a făcut mulți pureci, deoarece un camarad pizmaș Îl denunțase la comandant cum că, cu prilejul concursului de alergare ai cărui câștigători fuseseră răsplătiți cu permisii, caporalul trișase, se suise În singurul tramvai care străbătea orășelul de provincie, se clasase al treilea, ca nu cumva să bată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și sălbatică. Mortală: Potirul...! Potirul cel Prea-Sfânt! Potirul meu! Dați-mi Potirul! Vreau Potirul! Dați-mi-l! Cuvintele, șfichiuitoare și fierbinți, bolboroseau, reverberau și se rostogoleau... De nicăieri și de nicicând..., din beciul erelor..., în nici o limbă și ardeau pieziș, pizmaș, înfricoșat, prin aer... Orgiastic! Ca tăciunii! Sporindu-și mânioase amplitudinea, către registrul nechezatului înnebunit, săgnit, copleșitor, al cailor stârpiți și ciopârțiți, în bătălia de la Zama: Vreau Po-ti-rul! Vrei, pe aia... zice calm Bursucul. Întâi și-ntâi, că nu e deloc
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
el ar fi știut mai multe. ― Asta cam așa-i! șoptiră câțiva, clătinând din cap. Atunci, într-alt grup, mai spre margine, porni un hohot mare de râs și toată lumea dădu năvală într-acolo. Se auzi un glas bucuros și pizmaș: ― Luași toporul, Toderiță?... Nu cumva porniși tocmai acuma la pădure după uscături! Întrebarea păru atât de caraghioasă, că alt val de râsete cuprinse mulțimea. Toader Strîmbu, cu toporul agățat pe brațul stâng, cu sumanul pe umeri, răspunse tot râzând, dezvăluindu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
agentul, avocatul, Ivan. Felurite icon-uri străluminează ecranul, e-mailul Îl Îmbie să-și mărească penisul, să-și umfle sînii, să-și reînnoiască ipoteca pe casă. Totul este În regulă În lumea largă. Trec pe lîngă el vampiri flămînzi, la ananghie, pizmași. Să treacă! Mai are o oră Întreagă pînă la Îmbarcare. Brusc, Wakefield Își reamintește un cusur al pactului său cu Diavolul. În anul de grație, nimeni nu va băga de seamă că a dispărut. Cum o fi putut chestia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
engleză cu accent. Pare ușor plictisit, așa că atunci cînd se apropie Mariana și Wakefield le face un semn prietenesc cu mîna, ca și cum ar spune „În fine, niște adulți!“ — Ei, ce credeți? Îi Întreabă pe vizitatori. Studenții se Întorc un pic pizmași către noii veniți. — Arată foarte familiar, spune Wakefield. Am trăit și noi aici. Exact, exact, dă din cap ministrul. Asta e. Pare familiar pentru că este. Această arhitectură se poate afla oriunde și exact asta este și intenția. Dar diferența - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
care stă la baza comportamentului consumatorului, până la acțiunea propriu-zisă de cumpărare, oamenii trebuie să fie conștienți de existența produsului și, desigur, de performanțele acestuia. Conștientizarea este un proces care începe odată cu expunerea produsului la stimuli senzoriali<footnote Daniela Morariu, Diana Pizmaș, Comportamentul consumatorului - dileme, realități, perspective, Editura Bibliofor, Deva, 2001, p. 55. footnote> (senzațiile) și continuă cu interpretarea informațiilor existente pentru a se forma o imagine mentală a obiectului (prin intermediul percepțiilor și reprezentărilor). Capitolul 5 Factorii psihologici (partea a II-a
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
aspecte, producătorii (și prin intermediul comercianților) se pot adresa cumpărătorilor, în special creând stimuli, care la rândul lor dau naștere senzațiilor, căci, de cele mai multe ori, produsele oferite spre vânzare nu sunt altceva decât stimuli care creează senzații<footnote Daniela Morariu, Diana Pizmaș, op. cit., p. 57. footnote>. Stimulii care acționează asupra organelor de simț sunt, pe de o parte, de natură mecanică (în cazul simțului tactil, auditiv și vizual), iar pe de altă parte, de natură chimică (în cazul gustului și mirosului)<footnote
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
mai multe încercări de delimitare și ierarhizare a claselor sociale. Ținând cont de indicatorul „categorie socioprofesională”, în Franța s-a realizat următoarea departajare<footnote Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, Le Marketing. Fondaments et pratique, Economica, Paris, 1989, apud Daniela Morariu, Diana Pizmaș, op. cit., p. 115. footnote>: a) clasa superioară, care cuprinde categorii cu autoritate ierarhică (manageri), culturală (profesori, cercetători), sau economică (patroni); b) clasa mijlocie, ce reunește profesiuni intermediare, funcții publice, artizani, lucrători comerciali; c) clasa populară, formată din agricultori și muncitori
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]