255 matches
-
firii, vorba lui Topârceanu. Alte monumente pe morminte vegheate de îngeri ne-atletici sau chiar apostolic scheletici. Aici, în panteonul Montparnasse, cugetul simțindu-ți-l ca pe Țara de Sus a Sufletului, spre vale, spre intrare curgând sentimentele -aceste sălcii plângătoare, tot ale Sufletului. Aici sub-pământul marilor nume e, concomitent, și adâncul sub-cerului, adică în legătură cu firmamentul rămânând. În fine, sub zidurile cimitirului - egalitate deplină. Inclusiv cea a eremiților ce și-au trăit cu pasiune viața fără pasiuni, dar și cea a
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
urât al sângelui. Nu există muzică în care să se exprime mai elementar prezența lacrimilor în lume. Îți vin repetat în minte cuvintele Elisabetei de Bavaria, împărăteasa care a adorat Ungaria: există în lumea asta, în afară de egoismul uman, și sălcii plângătoare.” Sunt, până la urmă, două forme de altruism: revolta și melancolia. Pe a doua, care face pereche cu dorul, cu posesiunea, cu încăpățânarea de-a nu renunța la nimic din ce ești, mai ales la cele care-ți fac rău, Cioran
Vast program... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5652_a_6977]
-
compromită. El rămâne În zariștea posterității ca un adevărat exemplu de demnitate. Actor, regizor, cronicar dramatic, eseist și critic literar, mort prematur, dar având un talent indiscutabil, Radu Stanca este o figură unică a literaturii noastre contemporane, definit drept “salcia plângătoare” a generației poeților Întunecatului deceniu. Așteptata ediție de Opere ca sinteză a scrisului său nu se poate realiza fără informațiile cuprinse În volumul Dăltuiri, care Întregește universul creației lui Radu Stanca pe toate laturile În care el s-a afirmat
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
definitiv, de ce nu? Dacă sunt copii... L a t i t u d i n e a E ora 8 fără un sfert. Dimineață vântoasă și sumbră, cu ferestrele pistruiate de ploaie. Mesteacănul se clatină ca de-o amețeală, ramurile „plângătoare” se zbat violent dar fără scăpare. „Betula tristia” - l-au botezat botaniștii. Nici că se putea un mai potrivit nume. Dar, în ciuda tristeții de afară - barometrul, încă și mai trist, a coborât sub „Ploaie” spre „Furtună” - Pierde-Țară se freacă la
Însemnari by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4167_a_5492]
-
24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului În haină de flori pământul s-a îmbrăcat, În semn că astăzi este mare sărbătoare, De Florii, Iisus în Ierusalim a intrat Și a adus întregii omeniri iertare. În zori, cu ramuri de sălcii plângătoare, Pornit-au credincioșii în procesiune, Slăvind biruința Primăverii nemuritoare, Înălțând osanale pentru această minune. Cântări de bucurie răsună pe pământ, Lumina Sfântă în suflete vibrează, Fiul Domnului recunoscut prin Cuvânt, Prin Duhul Sfânt, Adevărul creează. Spre seară, bucuria Floriilor apune
DE FLORII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384795_a_386124]
-
altă parte; în „Poemul de purpură”, VII, e pomenit un zidar „care a vrut să clădească o piramidă-n Țicău”, iar într-o piesă de pe la sfârșitul selecției de „Poezii” apărută la Editura Vitruviu, 1996: „ni se revelă, de sub sălcii prelung plângătoare,/ hipnotic sclipind, ca-n adânc de oceane,/ Țicăul guvernat de lună”) trăiește într-o chilie scobită într-un zid, în compania unui ceas cu nisip și a unor mari mulțimi de porci: cam o mie, unii imenși, alții mici, peste
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
de lume. În Banat pelerinajele se țin lanț. Acum și din Crișana au luat traista în spate și la drum. Maglavitul a devenit locul sfânt, unde zecile de mii de înfrigurați așteaptă minuni noui, pe o colină unde «o salcie plângătoare lăcrimează» și acolo unde ciobanul Petrache Lupu propovăduește: «oameni buni îndreptați-vă, că prea v’ați înrăit»[...] Aseară trenul care venia de la Arad spre Timișoara a avut câteva vagoane tixite: țărani gârbovi cu pletele ninse, femei năcăjite cu desagi cu
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
al demisiei ar fi trecut în câteva zile, dacă nu ar fost urmat de un alt gest curajos al PNL. Deschiderea porților către societatea civilă. Nu unui Nicușor, care bate toba de vreo 10 ani pe culoarele Primăriei Generale și plângător pe la tribunale, ci unui mega simbol. Afirmat cu prilejul Pieței Universității 1990, după ce am ratat în Duminica Orbului, drumul spre dezvoltarea socială și economică normală. Vă amintiți? Atunci țara a fost dată, de bună voie și nesiliți de nimeni, pe
TABLETA DE WEEKEND (150): SARE CAPACUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384988_a_386317]
-
după multele zile cu vânt și ploaie. Regretă nespus. Starea îl surprinse. Nu-i stătea în obicei. Își scutură coama leonină și albă, impunându-și debarasarea de orice nostalgii. Înaintă spre lac. Descoperi sălciile păstrând ceva frunze pe crengile delicat plângătoare. Pe lac, rațe sălbatice zăboveau a odihnă și așteptare. Doar puțini trecători matinali le aruncau resturi de pâine! Era prea devreme, aleea ce da înconjur apei era pustie. Își continuase promenada apucând spre podețul ce ducea pe insulița din mijlocul
GEAMĂNUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382411_a_383740]
-
plângă Muntele-n cărări umbroase. Fă-mă Doamne și un înger, Clopotele când vor bate, Să-mi cânt Doru-n ram de sânger, Inima când se va zbate. Du-mi dorul către izvoare Și lasă-l apoi să curgă Prin ecouri plângătoare, Toată valea să-l audă. Fă-mă Doamne-apoi un nor, Apa vietii tulbure, Sa o spal cu al meu dor, Să mă scurg în Dunăre! Referință Bibliografică: Fă-mă Doamne! / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2029, Anul
FĂ-MĂ DOAMNE! de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383897_a_385226]
-
ochiul depăratarea, tăcere e ca la-nceputul lumii, fior rotund ce moare ca un dor, eu îmi aștern în mine pat de taină ca să visez în el ce mi-a fost drag: ochiul tău de cicoare și buza trandafir, salcie plângătoare, lângă ruinele tale aș sta o viață-ntreagă să-ți șterg lacrima udă din irișii-izvoare, fântâni de dor,pierdute, secate de dureri; vise fantomă cu vele mari de stele vin din adâncuri în semicercuri grave și mi te poartă ca
POEZIA TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384100_a_385429]
-
muritor poate avea parte (poate fi dorință, dar în egală măsură și ideal). Există în această construcție de tip rug-piramidal, într-o strânsă întrepătrundere, atât împlinirile, cât și neîmplinirile, nedumeririle și întrebările, tristețile, curiozitatea specifică inovatorului, iubirile (ca niște sălcii plângătoare) și trecerea implacabilă a timpului (o entitate cvasi-pușkiană, silențios de dureroasă). Conștient de perfectibilitatea construcției sale, poetul nu regretă pe cele făcute, ci pe cele rămase de făcut, în contratimp, în contrapartidă cu soarta: Stați puțin/ Așteptați-vă rândul/ Este
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
Fericită coincidență, Ziua Națională a reunit în Sala Ferdinand a Primăriei veteranii și văduvele de război în Anul Veteranului 2015.O asistentă selecta și-a plecat fruntea plângătoare prin flori și Diplome în fața unor urmași ai faptelor crâncene din istoria scrisă cu sânge. Vorbitorii, P.S Timotei, Arhiepiscop,Doru Sinaci, Horia Truta, Ioan Tuleu, Corneliu Pădureanu, Vasile Heredea au ținut să nu fie aplaudați aceste ofrande să le
DE ZIUA NATIONALA AU FOST CINSTITI VETERANII SI VADUVELE DE RAZBOI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383211_a_384540]
-
să meargă la Princeton cu Ferrenby. Amory a ieșit pe ușă și a Început să tremure ușor de frig În vântul din noaptea târzie, un vânt care mișca o aripă Îndoită din masa de metal răsucit, stârnind un sunet subțire, plângător. CRESCENDO! Ziua următoare a trecut val-vârtej, mulțumită milostivei pronii. Când rămânea singur, gândurile lui Amory se Întorceau din nou, inevitabil, la imaginea gurii roșii căscate nefiresc În mijlocul feței albe, dar, cu un efort de voință, acoperea respectiva amintire cu emoțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
miros greu, visător, de flori, duhul lunii noi pe boltă și umbre pretutindeni. A simțit imboldul de a Încerca să deschidă ușa unei cripte de fier, construită pe versantul unei coline, o criptă curățată de ploaie, năpădită de flori nou-crescute, plângătoare, de un albastru acvatic, flori de felul celor ce ar putea Încolți din ochii morților, lipicioase la atingere și cu o mireasmă grețoasă. Amory ar fi dorit să se simtă „William Dayfield, 1864“. Se mira că mormintele Îi făceau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
departe de ramurile care le dăduseră cândva viață. Ici și colo, bărbați cu chipuri împietrite munceau cu concentrare scăzută pentru a controla această diaspora arboricolă, arzând crengile uscate căzute din frasini, stejari, ulmi, fagi, sicomori, arțari, castani, tei și sălcii plângătoare, fumul cenușiu, înțepător, atârnând în aer precum ultima suflare a sufletelor pierdute. Numai că întotdeauna mai erau și altele, și încă și mai multe, astfel că grămezile care ardeau păreau să nu scadă niciodată, și, în timp ce stăteam și priveam tăciunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Acasa > Orizont > Atitudini > REÎNTOARCEREA HANEI Autor: Silvia Katz Publicat în: Ediția nr. 71 din 12 martie 2011 Toate Articolele Autorului De ceva timp mă simt ca o salcie plângătoare. Mă lamentez tot timpul și sunt nemulțumită. Simt că mă risipesc în timpul care trece prin mine și mă doare tăcerea celor din jur. Aș dori să pot râde de tot și de toate și poate așa îmi voi găsi forța
REÎNTOARCEREA HANEI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364428_a_365757]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > REÎNTOARCEREA HANEI Autor: Silvia Katz Publicat în: Ediția nr. 230 din 18 august 2011 Toate Articolele Autorului REÎNTOARCEREA HANEI DE SILVIA KATZ De ceva timp mă simt ca o salcie plângătoare. Mă lamentez tot timpul și sunt nemulțumită. Simt că mă risipesc în timpul care trece prin mine și mă doare tăcerea celor din jur. Aș dori să pot râde de tot și de toate și poate așa îmi voi găsi forța
REÎNTOARCEREA HANEI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364432_a_365761]
-
-i băgase în sperieți pe cei doi pescari, cu ochii imenși, înlăcrimați și antenele acoperite de ierburi încâlcite. -- Bată-te norocul, Vasilică, strigă paznicul, cum focu’ ai ajuns aici? Ai trecut prin gard și ai căzut în apă? Vițelușul mugi plângător, așteptând să fie tras din vegetația crescută pe malul râului, în care se încurcase. Vântul porni să bată ceva mai tare, făcând stufărișul să sune ca și când ar fi râs pe seama celor doi pescari. Paznicul trase animalul pe mal și îl
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
Ediția nr. 238 din 26 august 2011. În apă Iordanului curgând invers, îmi botez astăzi umbră Tristețe. Încerc să mă pierd în dezmățuri de ploi, în toamne orgiace, în amintirea părului tău curgând că un val de arama, ca cireșii plângători, ca izvoarele dezăgăzuite ale norilor. Pământul e greu și atârnă-ntre noi amar de cuvinte rostite sau nu ... Citește mai mult În apă Iordanului curgând invers,îmi botez astăzi umbraTristețe.Încerc să mă pierdîn dezmățuri de ploi,în toamne orgiace
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
noi amar de cuvinte rostite sau nu ... Citește mai mult În apă Iordanului curgând invers,îmi botez astăzi umbraTristețe.Încerc să mă pierdîn dezmățuri de ploi,în toamne orgiace,în amintirea părului tăucurgând că un val de arama,ca cireșii plângători,ca izvoarele dezăgăzuite ale norilor.Pământul e greuși atârnă-ntre noiamar de cuvinterostite sau nu... XIV. PENDUL, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 238 din 26 august 2011. Sunt cumpănă în ceas de amiază dimineață a plecat înspre apus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
deschide printr-o firidă de cupolă a moto-ului/rezonator, cu intensă încărcătură sapiențial/soteriologică, revărsată de ecoul biblic: „Au venit peste mine clipe de întristare (...) harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plângătoare. ...Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile mele“.(Cartea lui Iov). Întregul fond liric este dominat de un spirit interogativ, care filtrează medierea paralelismului gândirii gândurilor la temperatura travaliului re/creator. În opoziție cu
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
să trec înot canalul. Încercam să arunc cât mai aproape de malul celălalt, mal necălcat de picior de om, cel puțin în zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam astfel, crezând că peștele stă ascuns printre rădăcinile pomilor crescuți direct din apă. Din când în când, trebuia să ne recuperăm toate sculele, deoarece mici șalupe sau
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
purtat în brațe pe Iisus. De aceea, numeroase flori tămăduitoare îi poartă numele, cum ar fi „Palma Maicii Domnului“ (salvia), „Lacrima Maicii Domnului“ sau „Inima Maicii Precista“, iar în cazul salciei, forma crengilor i-a atras denumirea populară de „salcie plângătoare“, care a plâns și s-a întristat după ce Iisus Christos a fost bătut cu ea. Aceste personificări sunt semne ale unei gândiri simbolice și emoționale de o mare frumusețe, prin care satul românesc apropie tot ce este concret de marile
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului norii inhalează suflete estropiate arborii ca niște căngi (se) spânzură de toarta cerului pești cu ochi dilatați și trup alunecos depozitează amăgiri pe fundul râului umbrele înecaților se-agăță de sălcii plângătoare secunde iritate sapă titanic în albia râului minutele ca niște antropofagi înghit vieți robuste hulpav orele târăsc în praf sufletul hectorian exorcizat Referință Bibliografică: (Sin)ucidere / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1286, Anul IV, 09 iulie 2014
(SIN)UCIDERE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349971_a_351300]