253 matches
-
stejar, Ceasul așteptării mă constrânge, Regăsind chemarea cu un gust amar Mai privesc la clipa care plânge. Iar de lupta noastră fi-va în zadar, Să-mi promiți că zborul nu se frânge. FÂNTÂNI DE VISE Fântâni de vise, sălcii plângătoare Se dezvelesc în ramuri de lumină, Doar soarele în păru-ți poartă vină Topindu-se-n privirea ce mă doare. O rază într-o noapte cristalină Când a căzut și ultima ninsoare A dezlegat magie și candoare, Am înțeles ce
SONETELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1412166859.html [Corola-blog/BlogPost/353067_a_354396]
-
venit în pelerinaj din toate colțurile țării, ca să asculte îndemnul la pocăință transmis de Dumnezeu prin gura lui Petrache. Minunile au început să curgă la Maglavit. Ologii își aruncau cârjele, orbii vedeau din nou lumina soarelui, după ce stăteau sub salcia plângătoare unde s-a arătat minunea. În timpul războiului, Petrache Lupu a ajuns la Cotul Donului pentru a sfinți trupele române, din ordinul personal al lui Antonescu. Tot aici, a prorocit sfârșitul războiului. Securitatea l-a ridicat de-a lungul anilor de
Miracole creștine ale ultimului secol () [Corola-website/Journalistic/105192_a_106484]
-
Sfântul Mina din București, Sfânta Filofteia de la Curtea de Argeș, Sfântul Grigore de la Costești, Sfântul Daniil Sihastru de la Voroneț, Sfântul Iararh Calinic de la Cernica. Dincolo de mormânt acești sfinți își dovedesc harul de a vindeca, în numele credinței. Fără explicație științifică Icoanele sau statuile plângătoare constituie una din enigmele pe care nici știința modernă nu le poate explica. Fenomenul se petrece în cele mai diverse locuri din lume, în lăcașuri de cult sau în casele oamenilor simpli, la icoane vechi sau recente, iar lacrimile sunt
Miracole creștine ale ultimului secol () [Corola-website/Journalistic/105192_a_106484]
-
după multele zile cu vânt și ploaie. Regretă nespus. Starea îl surprinse. Nu-i stătea în obicei. Își scutură coama leonină și albă, impunându-și debarasarea de orice nostalgii. Înaintă spre lac. Descoperi sălciile păstrând ceva frunze pe crengile delicat plângătoare. Pe lac, rațe sălbatice zăboveau a odihnă și așteptare. Doar puțini trecători matinali le aruncau resturi de pâine! Era prea devreme, aleea ce da înconjur apei era pustie. Își continuase promenada apucând spre podețul ce ducea pe insulița din mijlocul
GEAMĂNUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1424589464.html [Corola-blog/BlogPost/382411_a_383740]
-
la Cadran Universitar, de stafful revistei centrului moldav: Alma Mater), poposise, cu încă trei colegi, în redacția hebdomadarului Luceafărul (publicație a Uniunii Scriitorilor), unde marele Fănuș trona, ca redactor șef adjunct, alături de Cezar Baltag și Mihai Ungheanu. Sfios ca o salcie plângătoare, dar mândru ca un plop longilin, cu fruntea în stele, studentul (lui Al. Piru, Ion Zamfirescu, C. D. Papastate, Marin Beșteliu, Eugen Negrici...), în acte purtând nume de haiduc intempestiv: Mortu, i se păru imberb lui Fănuș Neagu, dar îl
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-fanus-neagu-povestirile-magice-de-viorel-coman/ [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Învăluită-n șal de fulgi, Pe-oglinda lacului plutește, În urma ei....câteva dungi. Sidefie ca o perlă, Grațioasă ca zefirul, Catifelată, ispitoare, Buzele, ca trandafirul. Mireasa Soarelui în flăcări, Îl așteaptă să coboare, Și-și petrece noaptea nunții, Sub salcia plângătoare, Lacrima de fericire, O ascunde între pene, Gâtul fin se încovoaie, Visul pătrunde pe sub gene, O pasăre cântă romanța, Undeva, într-un copac, Ea se unduie, împlinită, Baiadera de pe lac! DESPĂRȚIRE O-mbrățișare dată-n fugă, Un sărut și o
NATURĂ ŞI IUBIRE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1441012793.html [Corola-blog/BlogPost/379514_a_380843]
-
că iubirea mea tremură pe umărul tău, de speranță și teamă; dacă o vrei,prinde-o în palmă și pune-o în inima ta cu bucurie, dacă nu, îngroap-o la margini de ape, și din ea va crește o salcie plângătoare. Dragul meu, află dar că eu sunt aici, și întotdeauna cu tine. Referință Bibliografică: Scrisoare de dragoste / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2229, Anul VII, 06 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nina Dragu : Toate Drepturile
SCRISOARE DE DRAGOSTE de NINA DRAGU în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1486411537.html [Corola-blog/BlogPost/344176_a_345505]
-
să trec înot canalul. Încercam să arunc cât mai aproape de malul celălalt, mal necălcat de picior de om, cel puțin în zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam astfel, crezând că peștele stă ascuns printre rădăcinile pomilor crescuți direct din apă. Din când în când, trebuia să ne recuperăm toate sculele, deoarece mici șalupe sau
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1406649383.html [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
ar fi să ni le spui, ai întrista o lume! Și câte lacrimi verși, ce frică te-mpresoară Când stai de mă veghezi ca boala să dispară. Spui rugăciuni în șoapte, te-nchini pe la icoane, Ești salcie aplecată spre mine plângătoare. Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet, Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec. Stă răstignit și cerul de-atâta închinare, Cucernic te privește cu semne de-ntrebare, Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putere În trup
MAMA, IZVOR DE IUBIRE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1425643266.html [Corola-blog/BlogPost/377586_a_378915]
-
întinse-n infinit cu frânturi de rimă și eu nu știam ... aveam degete plecate-n gropi să scoată peisaj neantul albumul unui delir, și eu ca oricare altul credeam că genealogia este doar pentru rădăcini ... iar eu doar roua-i plângătoare în osânda așteptării unui fir. (Paris, 16 iunie 2007) Din volumul, "Luminile transfigurării",Junimea 2007, p.286 Referință Bibliografică: Transhumanță transcendentală / Maria Cozma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 227, Anul I, 15 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
TRANSHUMANŢĂ TRANSCENDENTALĂ de MARIA COZMA în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Transhumanta_transcendentala.html [Corola-blog/BlogPost/340614_a_341943]
-
Gastro și restaurante Una dintre primele mele amintiri legate de Cluj, de pe vremea când eram în gimnaziu și veneam cu părinții prin oraș, e prânzul la Maimuța Plângătoare, de-a dreptul o tradiție în familia noastră. O dată ce m-am mutat în Cluj am cam evitat să mănânc acolo pentru că voiam să păstrez imaginea de-a dreptul grandioasă pe care am creat-o când eram mică. Însă recent mi-
Maiumța Plângătoare by http://www.zilesinopti.ro/articole/11749/maiumta-plangatoare [Corola-blog/BlogPost/100700_a_101992]
-
e chiar mai fain decât am ținut minte. Localul de pe Emil Isac mi-a demonstrat că tradiția și farmecul unui restaurant vechi se pot păstra chiar dacă meniul și decorul se modernizează. Undeva între relaxat și elegant, tradițional și modern, Maimuța Plângătoare merită titlul de "instiuție" datorită istoriei sale, pereparatelor mereu excelente și servirii profesioniste. Dacă vreți să descoperiți un Cluj de altă dată, e musai să petrecți câteva ore la ei cu un pahar de vin bun și niște mâncare delicioasă
Maiumța Plângătoare by http://www.zilesinopti.ro/articole/11749/maiumta-plangatoare [Corola-blog/BlogPost/100700_a_101992]
-
de "instiuție" datorită istoriei sale, pereparatelor mereu excelente și servirii profesioniste. Dacă vreți să descoperiți un Cluj de altă dată, e musai să petrecți câteva ore la ei cu un pahar de vin bun și niște mâncare delicioasă. Încearcă @ Maimuța Plângătoare Meniul restaurantului variază de la mâncare tradițională până la preparate internaționale franțuzești, italiene sau chiar asiatice, toate fiind executate după niște rețete incredibile. Excelente sunt: muschiulețul de porc cu mirodenii și sos de muștar, mușchiulețul de căprioară cu șofran și fileul de
Maiumța Plângătoare by http://www.zilesinopti.ro/articole/11749/maiumta-plangatoare [Corola-blog/BlogPost/100700_a_101992]
-
purtat în brațe pe Iisus. De aceea, numeroase flori tămăduitoare îi poartă numele, cum ar fi „Palma Maicii Domnului“ (salvia), „Lacrima Maicii Domnului“ sau „Inima Maicii Precista“, iar în cazul salciei, forma crengilor i-a atras denumirea populară de „salcie plângătoare“, care a plâns și s-a întristat după ce Iisus Christos a fost bătut cu ea. Aceste personificări sunt semne ale unei gândiri simbolice și emoționale de o mare frumusețe, prin care satul românesc apropie tot ce este concret de marile
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
rămas doar o străină, În umbra farmecelor treci. Și porți cu tine crunta vină, Înstrăinată ești pe veci, Iar lumea ta o să devină Abisul unde te petreci. Azi ai rămas doar o străină! FÂNTÂNI DE VISE Fântâni de vise, sălcii plângătoare Se dezvelesc în ramuri de lumină, Doar soarele în păru-ți poartă vină Topindu-se-n privirea ce mă doare. O rază într-o noapte cristalină Când a căzut și ultima ninsoare A dezlegat magie și candoare, Am înțeles ce
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1416311681.html [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
-i băgase în sperieți pe cei doi pescari, cu ochii imenși, înlăcrimați și antenele acoperite de ierburi încâlcite. -- Bată-te norocul, Vasilică, strigă paznicul, cum focu’ ai ajuns aici? Ai trecut prin gard și ai căzut în apă? Vițelușul mugi plângător, așteptând să fie tras din vegetația crescută pe malul râului, în care se încurcase. Vântul porni să bată ceva mai tare, făcând stufărișul să sune ca și când ar fi râs pe seama celor doi pescari. Paznicul trase animalul pe mal și îl
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1428118161.html [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
citești Pisan Cantos, Cațavencu, Urzica sau Ognon la Mako. E un blestem să te naști român. Și e cel mai trist lucru dupe lume să-ți iubești poporul ca pe un plod handicapat, s-ajungi tocmai tu, idealistule, salcia aia plângătoarea pur, ca o sălcioară, la vărsarea Potomacului în Topolog. 9. Este minunat că Balcicul a ajuns la bulgari, fiindcă ei au avut ev mediu și se pricep să facă turism. Noi românii ne-am bătut joc de Litoral. La fel
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
știe apa pe unde să curgă. Destul de repede ajungem să trecem printr-un canal îngust, unde sălciile de pe ambele maluri erau aplecate una spre alta, unindu-și coroanele, parcă îmbrățișându-se ca să-și plângă pe umăr. Pentru că, evident, erau sălcii plângătoare. De caracterul plângăreț al sălciilor ne-am dat seama destul de repede. Ne plângeau și nouă pe umăr. Lacrimi rare, seva sălciilor, ne picau pe haine. Abia în următoarele canale am început să ne uităm atenți în stânga și-n dreapta. Libelule
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404121491.html [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
deschide printr-o firidă de cupolă a moto-ului/rezonator, cu intensă încărcătură sapiențial/soteriologică, revărsată de ecoul biblic: „Au venit peste mine clipe de întristare (...) harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plângătoare. ...Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile mele“. (Cartea lui Iov). Întregul fond liric este dominat de un spirit interogativ, care filtrează medierea paralelismului gândirii gândurilor la temperatura travaliului re/creator. În opoziție cu
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/_autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_in_poezia_viorelei_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
Aleea se termina cu un pod de lemn ce se prelungea deasupra apei cu o terasă amplă semirotundă din scânduri cu balustradă și două bănci.Terasa era umbrită de ramurile ce curgeau către oglinda verde a apei, ale unor sălcii plângătoare care judecând după grosimea trunchiurilor aplecate deasupra apei aveau circa un secol. De pe terasă, se dezvăluia privirilor oglinda apei de culoare verde, unde pesările și o mulțime de pești de toate mărimile înotau printre plantele acvatice. Ceva mai departe se
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486927076.html [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
mergi spre sat, de la Balotești ai în stânga la o aruncătură de băț din șosea, gârla, cu malurile pline de trestii și cu apa limpede. Pe mijlocul ei se legănau câțiva nuferi, iar malurile erau ticsite de trestii și de sălcii plângătoare. Tot gârla era paradisul agitat al peștilor și al broaștelor și tot în apele ei se oglindea pădurea. De mult, se întindeau și pe aici, faimoșii codrii ai Vlăsiei, care înconjoară până astăzi lacul Snagov. Gârla a dat atâta farmec
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
să trec înot canalul. Încercam să arunc cât mai aproape de malul celălalt, mal necălcat de picior de om, cel puțin în zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam astfel, crezând că peștele stă ascuns printre rădăcinile pomilor crescuți direct din apă. Din când în când, trebuia să ne recuperăm toate sculele, deoarece mici șalupe sau
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423060484.html [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
de argint pe care o umplu cu apă pentru peștișorul auriu. Abia după trei zile în care prințesa nu mișcă vasul și cupa de lângă patul ei, peștișorul începu să bată din aripioare și floarea să grăiască cu glas subțire și plângător. - Nenorocire pe capul nostru! Împăratul Mustață-Sură e un monstru! Auzind acele vorbe despre tatăl ei, prințesa se supără și ieși din camera ei unde nu se mai întoarse decât seara, când floarea și peștișorul dormeau. Această întâmplare se repetă și
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
purtat în brațe pe Iisus. De aceea, numeroase flori tămăduitoare îi poartă numele, cum ar fi „Palma Maicii Domnului“ (salvia), „Lacrima Maicii Domnului“ sau „Inima Maicii Precista“, iar în cazul salciei, forma crengilor i-a atras denumirea populară de „salcie plângătoare“, care a plâns și s-a întristat după ce Iisus Christos a fost bătut cu ea. Aceste personificări sunt semne ale unei gândiri simbolice și emoționale de o mare frumusețe, prin care satul românesc apropie tot ce este concret de marile
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Adun în suflet lacrimile din Prut, ascult voci care grăiesc în suspine, cuvinte românești, un dulce sărut, izvoresc din Basarabia`n mine. Apleacă-ți încet creanga plîngătoare, tu salcie rămasă făr` de mamă! îți simt și inima ce-n mine doare, aud glasul, care-ntruna te recheamă. Tu lasă-ți grijile să curgă-n mine, eu ca să-ți iau durerea, o adun, am s-o îngrop așa cum
LACRIMILE DIN PRUT… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1424938094.html [Corola-blog/BlogPost/377267_a_378596]