265 matches
-
Vin de pe lunca Dâmboviței desfrunzită Să-ți spun că soarta căpitanului Alună a fost pecetluită De oamenii ohabnicului Vlad și de spahii încoifați Și până în călcâie împlatoșați. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Se ridică, calm, îl privește drept în față pe Ursan. Plăieșii lui Alună cum s-au purtat? URSAN Morți nu sunt mulți, dar cineva a trădat! MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Puțin nervos. Pe cine, oare, inima l-a lăsat Și de pământul țării a uitat!? URSAN Ohabnicul Vlaicu din Nămăiești a trecut
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Și de pământul țării a uitat!? URSAN Ohabnicul Vlaicu din Nămăiești a trecut De partea lui Vlad cu tot ce a avut! Trădarea aceasta l-a supărat Pe căpitan ce avea obrazul însângerat De o sabie la podul Dâmboviței, Acolo plăieșii au luptat ce niște smei Iar o femeie s-a alăturat, Lângă Alună a luptat , Mai bine chiar ca un bărbat! MIRCEA CEL BĂTRÂN Cum o chiamă, spune? URSAN Dragomira o strigau pe nume, Bărbatul îi murise la Rovine De
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
ursită!? După o pauză în timpul căruia Mircea cel Bătrân stă pe gânduri în dreptul ferestrei. ). De mâine am să încep aici să construiesc O mănăstire, prin ea urmașilor să le vorovesc Despre dragostea de moșie, despre acest pământ iubit Pentru care plăieșii s-au jertfit. ( După o altă pauză cu cortină muzicală.). Ursan, poți să pleci, ești oboist, Ai nevoie de câteva ceasuri de dormit. (Ursan se retrage și îl lasă pe Mircea pe gânduri în dreptul ferestrei. Se aud pași care se
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CE CHESTII!? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Se scutură și frunza de măceș... E semn că iarna nu-i departe. De strajă mai stă, toamnei, un plăieș, Pe deal, în frig, uitat de moarte. O bătrână suie pe cărare. În poiană face un popas; La cruci aprinde o lumânare, Murmurând o rugăciune-n glas. E-atâta liniște în cimitir...! Se-aude somnul din morminte; Uncheșii dorm cu
CE CHESTII!? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356979_a_358308]
-
05 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului ridică-te din pat că-ți culeg străinii via și începând de astăzi lucrezi cu veșnicia ușile ți-au fost deschise rămâne doar să ieși, să-ți iei din cui sumanul, să intri-ntre plăieși spală-te pe ochi și ia-ți cu tine mersul nevoie e de tine să sprijini universul pune-n cui căscatul, nu mai prinde muște că vin hăitașii iernii și-s gata să te împuște nu mai bate câmpii, nu
ÎNCEPÂND DE ASTĂZI LUCREZI CU VEȘNICIA de ION UNTARU în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347162_a_348491]
-
le îndură în fiecare zi - așteptând cerurile să se deschidă, spre mântuirea neamului românesc. Aici, unde fiecare frunză a legendarilor codri aduce, în aerul proaspăt, vești despre vremuri demult apuse ori trecute în uitare, tulburați de buciumul care sună misterios, „plăieși”, din toate colțurile Vrancei, s-au adunat să se bucure, la auzul minunatelor povestiri rostite în graiul dulce românesc. S-au adunat, să-l asculte pe minunatul povestitor ION LAZĂR da COZA și să guste din scrierile ultimei sale apariții
EDITURA ARMONII CULTURALE, 2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359614_a_360943]
-
frumoasă mănăstire, Tot așa, pe negândite, Pietrele vor fi zidite Și cu mare bucurie Și cu mare măiestrie. Iar când clopotul cel mare Va suna de sărbătoare, Ștefan-Vodă și ai lui, Să se-nchine Domnului, Vor veni cu-ai lor plăieși, Cu boieri și cu răzeși, Iar săgeata aurită Va rămâne-n veci vestită! ***** Referință Bibliografică: Săgeata cu vârful de aur / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1427, Anul IV, 27 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
din privire să ți-i culci în mâini./ Pletele să-ți fluturi noaptea pe sub stele/ când își umple Nistrul ochii cu mărgele.// Țară cu domnițe-tremur între gene-/ albe ca lumina strânsă din poiene,/ unde-au fost arcașii, unde-au fost plăieșii,/ când le-au scos în târguri trupul, megieșii?// Frunză, frunzișoară verde de sulfină,/ crucea se ridică, troițase-nchină./ Plugul între brazde răscolește sânge,/ vântul dacă bate, plopul nu mai plânge.// Țară, țăruleană limpede ca Prutul,/ lasă-mă să-ți mângâi rana
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
lăsat întreg/ și aflu-acum Moldova jumătate.// Vânduta-ți oare hoardelor de-afară,/ în târgul vremii, una din moșii?/ Eu nu cunosc pe lume avuții/să-mi poată prețui un colț de țară.// *** Ci nu păstra în inimă sminteală,/ că nu plăieșii și-au ieșit din minți/precupețind Moldova pe arginți,/ cum le-ai adus la cuget bănuială.// Ei zac în lanțuri, lângă hăul mării, /și trag în juguri puse de călăi./ Bicele însă nu le țin ai tăi/și mâna ce
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
Georgeta Voinovan, Andrei Ioniță, Valeria Pașa, Ștefan Negută, Stela Boțan, Serj Kuzenkov, Viorel Burlacu, Gloria Gorceag, Costi Bulrlacu și Corina Țepeș, Diana Rotaru, Felicia Dunaf, Doinița Gherman, Diana Brescan, Victoria Lungu, Cezara, Zinaida Julea, Igor Rusu, Mihai Ciobanu, surorile Osoianu, Plăieșii etc. --------------------------------------- 26 august 2016 Direcția Relații Publice Primăria mun. Chișinău Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 83 MD 2012, Chișinău, Republica Moldova Tel.: + 373 22 201 707; Fax: + 373 22 201 708 e-mail: drp@pmc.md web: www.chisinau.md
31 AUGUST 2016 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375308_a_376637]
-
era organizată o companie de gărzi patriotice, instruită periodic de un căpitan de la Sectorul 2. Din partea noastră compania era condusă de inginerul Gazdovici, salariat dintr-o secție de hardware, ajutat de Paul Stoleru din laboratorul lui Gabriel Martin. Ceata de „plăieși” de la ITC arăta bine. Cercetătorii științifici, ingineri, mulți burtoși, arătau semeț, îmbrăcați în hainele acelea kakii, din doc, cu însemne de mătase pe ele. Doar că mai erau unii slabi de tot, ca mine, de pildă, pe care hainele acelea
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
și lăcrimioare, Paris, 1853; ed. 2, Iași, 1863; Potpuri literar (în colaborare cu Matei Millo), Iași, 1854; Ballades et chants populaires de la Roumanie (Principautés Danubiennes), pref. A. Ubicini, Paris, 1855; Păcală și Tândală, Iași, 1857; Cetatea Neamțului sau Sobiețki și plăieșii români, ed. 2, Iași, 1857; Salba literară, Iași, 1857; Zgârcitul risipitor, Iași, 1863; Rusaliile în satul lui Cremine, Iași, 1863; Lipitorile satelor. Ultrademagogul și ultraretrogradul, Iași, 1863; Poezii populare ale românilor, București, 1866; Millo director sau Mania posturilor, Cernăuți, 1867
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
unul care mizează pe sentimente, nu doar pe idei în conflict. După un prim act plasat într-un patriarhal Ev Mediu de convenție - acțiunea se petrece în vremea lui Petru Rareș -, aducând în scenă boieri și jupânese, stareți, răzeși, lotri, plăieși, partea a doua e o idilă (între Ioniță, nepotul domnitorului, și Anca, fiica pădurilor) plină de alinturi, emanând o poezie naivă. Din limbajul cu tentă arhaică și accent moldovenesc, autorul obține și efecte comice. Dincolo de lejerități și stângăcii, evocarea aceasta
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
din folclor. În 1844, îi apare volumul O călătorie la Constantinopoli. În 1846 oferă Teatrului Național din Iași vodevilul propriu Soldatul prujitor. Bazată pe quiproquo, intriga este derulată cu îndemânare, fără însă a fi susținută și de un limbaj nimerit. Plăieșul logofăt mare (1876) este o dramă istorică. Păstrându-se în tiparele romantice, piesa are în centru înfruntarea dintre Stan Plăieșul, considerat reprezentant al bunului simț popular, și Despot Vodă. Anticipând cu aproape patru decenii personajul omonim al lui V. Alecsandri
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
Soldatul prujitor. Bazată pe quiproquo, intriga este derulată cu îndemânare, fără însă a fi susținută și de un limbaj nimerit. Plăieșul logofăt mare (1876) este o dramă istorică. Păstrându-se în tiparele romantice, piesa are în centru înfruntarea dintre Stan Plăieșul, considerat reprezentant al bunului simț popular, și Despot Vodă. Anticipând cu aproape patru decenii personajul omonim al lui V. Alecsandri, acesta e un amestec straniu de despotism și toleranță, predispus mai curând să filosofeze asupra vieții decât să conducă țara
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
toleranță, predispus mai curând să filosofeze asupra vieții decât să conducă țara. Iubire, crimă, complot, adulter alcătuiesc schema piesei lui, ilustrativă totuși pentru anul în care a fost scrisă. SCRIERI: O călătorie la Constantinopoli, Iași, 1844; Soldatul prujitor, Iași, 1846; Plăieșul logofăt mare, Iași, 1876; ed. (Amore e giustizia), tr. Cornelia Codrescu, Napoli, 1878. Traduceri: Chr. von Schmid, Istoria tânărului Enric de Aizenfels sau Modul cum învață un copil răpit din leagăn de către tâlhari a cunoaște pe Dumnezeu, Iași, 1838; Contesa
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
pas Christ, mais le petit enfant que Dieu veut donner à la France. Cette vision, qui dure une quinzane de minutes, est suivie par une deuxième vision identique, à cette difference qu‘est aussi présent le Christ tout couvert de plăieș. Ce qui lui confirme que l‘enfant tenu par laVierge n‘est pas son fils. Vers trois heures et demie du matin, une troisième vision et vers quatre heures, une quatrième vision. À chaque fois, la Vierge renouvelle son exigence
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
țara, vin din război, oastea mi-i spartă și-s singur ! Am șapte feciori, frumoși și voinici, și mi-s dragi ca lumina ochilor...ai tăi sunt, doamne. În zori sunau din corn, pe munții Moldovei, cei șapte voinici. Curgeau plăieșii roiuri de pe sub poalele codrilor. Oastea nouă ieși ca din pământ. S-a pornit domnul cu ea și s-a lăsat pe neasteptate asupra turcilor, care se credeau stăpâni pe țară. Atunci a văzut Ștefan ce pot feciorii Vrâncioaiei. Voievodul, biruitor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Și sufletul fuge cu ea. {EminescuOpVIII 405} Suflarea[-o] salutăm, Vuiește puternic, Să-l plângem cucernic Copilul cel de munte. [VÎRFUL CU DOR] Versiunea B 2254 [BALADA] a Pe plaiuri dunărene Un munte urieș Se-nalță - Culmea dorului. Numitu-i de plăieși. b Pe plaiuri dunărene E-un munte urieș Și Vârful [cel] cu dorul Numitu-i de plăieși c În țările carpateci Se-nalță urieș Un munte - Vârf cu dorul Numitu-i de plăieși. d În țările carpateci E-un [munte] urieș Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Copilul cel de munte. [VÎRFUL CU DOR] Versiunea B 2254 [BALADA] a Pe plaiuri dunărene Un munte urieș Se-nalță - Culmea dorului. Numitu-i de plăieși. b Pe plaiuri dunărene E-un munte urieș Și Vârful [cel] cu dorul Numitu-i de plăieși c În țările carpateci Se-nalță urieș Un munte - Vârf cu dorul Numitu-i de plăieși. d În țările carpateci E-un [munte] urieș Și Vârful cel cu dorul Numitu-i de plăieși. 2260 e În țările carpatici E-un munte urieș
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Un munte urieș Se-nalță - Culmea dorului. Numitu-i de plăieși. b Pe plaiuri dunărene E-un munte urieș Și Vârful [cel] cu dorul Numitu-i de plăieși c În țările carpateci Se-nalță urieș Un munte - Vârf cu dorul Numitu-i de plăieși. d În țările carpateci E-un [munte] urieș Și Vârful cel cu dorul Numitu-i de plăieși. 2260 e În țările carpatici E-un munte urieș, Vârful cu dorul culmea Numită-i de plăieși. Dintre Carpați se-nalță Un munte urieș
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
munte urieș Și Vârful [cel] cu dorul Numitu-i de plăieși c În țările carpateci Se-nalță urieș Un munte - Vârf cu dorul Numitu-i de plăieși. d În țările carpateci E-un [munte] urieș Și Vârful cel cu dorul Numitu-i de plăieși. 2260 e În țările carpatici E-un munte urieș, Vârful cu dorul culmea Numită-i de plăieși. Dintre Carpați se-nalță Un munte urieș, Vârful cu dorul culmea Numită-i de plăieși. 2254 a Din văi cu ape limpezi Ridică
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Un munte - Vârf cu dorul Numitu-i de plăieși. d În țările carpateci E-un [munte] urieș Și Vârful cel cu dorul Numitu-i de plăieși. 2260 e În țările carpatici E-un munte urieș, Vârful cu dorul culmea Numită-i de plăieși. Dintre Carpați se-nalță Un munte urieș, Vârful cu dorul culmea Numită-i de plăieși. 2254 a Din văi cu ape limpezi Ridică umeri suri Și rariștea de arbori O-nalță din păduri. {EminescuOpVIII 406} Din văi cu limpezi ape
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
urieș Și Vârful cel cu dorul Numitu-i de plăieși. 2260 e În țările carpatici E-un munte urieș, Vârful cu dorul culmea Numită-i de plăieși. Dintre Carpați se-nalță Un munte urieș, Vârful cu dorul culmea Numită-i de plăieși. 2254 a Din văi cu ape limpezi Ridică umeri suri Și rariștea de arbori O-nalță din păduri. {EminescuOpVIII 406} Din văi cu limpezi ape Ridică umeri suri Și rariște de arbori Din noaptea de păduri. Din văi cu limpezi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Neamț), prozator, poet, dramaturg și gazetar. E primul din cei opt copii ai Sultanei (n. Mincu) și ai lui Lascăr Zamfirescu, funcționar în Focșani, care, în anumiți ani, arenda moșii. Bunicul patern, Zamfir, negustor de cherestea („blănar”), se trăgea din plăieși vrânceni; cel după mamă, Pavel Mincu (Minco), era comerciant în Focșani. Potrivit unei legende din familie, strămoșii ar fi coborâtori din imperialii bizantini Lascarizi. Z. a copilărit la Focșani, unde urmează școala primară (1865-1869) și gimnaziul (1869-1873). Mediul familial, cu
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]