68 matches
-
de mine, Îmbătrânesc, mă fac urât, Dar tot îmi este dor de tine... Îmi tremură țigara-n mână, Te văd prin fumul străveziu, Ascult cum pașii tăi răsună Și tot oftez că-i prea târziu... Mai trag un fum până-n plăsele Și iar mă amăgesc perfid, Că e parfum de viorele Și sar spre ușă să-ți deschid... Citește mai mult Mi-e dor, dar nu știu cum și cât,Că am uitat de tot de mine,Îmbătrânesc, mă fac urât,Dar tot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
va fi cazul. De azi înainte Trifu este țigan căldărar ca și noi și să jurăm că-l primim în rândul nostru. - Jurăm! ziseră juzii într-un glas. Mihai scoase din chimirul bătut cu ținte de alamă un șuriu cu plăsele de os din corn de cerb, învelit într-o treanță roșie, scuipă pe lama lucitoare și apoi o șterse bine cu acea cârpă. În liniște și cu atenție își crestă pielea de pe brațul stâng. Sângele începu să curgă și gestul
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
la un însemnat liceu confesional de renume din București. Nou era că acum aveam colege cu care nu știam cum să mă comport. Nu-mi venea să cred urechilor aventurile laudative în care „eroul” și-o înfige în ea până la plăsele. Ce, cum, de ce erau întrebări puse de mine la care toți, băieți și fete, îmi râdeau în nas sau, sfioase se roșeau foc. Trebuia început un studiu sistematic! Mama căpătase o concesiune de farmacie în acest orășel de munte iar
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
Ciudat, hatmane Roman, dar tu îmi pari uitit. Cată-te - nu-ți lipsește ceva? - iat-un cuțit Ce l-ai uitat aicea... [ROMAN] Vă înțeleg stăpâne. [MIHNEA] Vezi, toată Direptatea să vie-aici pe mîne! 2254 ROMAN Și tu, cuțit! plăseaua de lemn ea gură n-are Să strige-n lume strașnic: "L-ai omorât pe Iuga"? Să fii o cioarsă veche, netrebnică? Nu intră-n dușmănie Lemnul și cu oțelul?... De ce nu faci minuni, De ce n-arată muguri plăseaua ta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cuțit! plăseaua de lemn ea gură n-are Să strige-n lume strașnic: "L-ai omorât pe Iuga"? Să fii o cioarsă veche, netrebnică? Nu intră-n dușmănie Lemnul și cu oțelul?... De ce nu faci minuni, De ce n-arată muguri plăseaua ta cea veche, Și fiecare mugur să fie un blestem?... Ce lemn ești tu? O spune-mi ce lemn ești tu? De corn, De tei, de ulm? sau poate din arbori roditori? Ești tu de măr? De măr ești. Atuncea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ca lacrimi de căință să mânce al tău fier Ș-acele lacrimi lemnul de măr să îl hrănească Să crească-n cer ș-orcare păcat din neamul Sânger Să fie pintre crenge un măr însîngerat. 2262 BODEI (singur) O tu, cuțit - plăseaua de lemn ea gură n-are Să strigi în lume strașnic c-ai omorât pe Iuga? Să fii o cioarsă veche? Nu intră-n dușmănie Lemnul și cu oțelul? De ce nu faci minuni, De ce nu scoate muguri plăseaua ta cea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tu, cuțit - plăseaua de lemn ea gură n-are Să strigi în lume strașnic c-ai omorât pe Iuga? Să fii o cioarsă veche? Nu intră-n dușmănie Lemnul și cu oțelul? De ce nu faci minuni, De ce nu scoate muguri plăseaua ta cea veche, Și fiecare mugur să fie un blăstem?... {EminescuOpVIII 138} Ce lemn ești tu? O, spune-mi, ce lemn ești tu? De corn? De tei? De ulm? Sau poate de arbori roditori? Ești tu de măr? - De măr
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
scoase mâna din cutia maro. Ținea o teacă argintie ce dădea reflexe gri și albe când razele luminii se răsfrângeau de motivele florale ce o împodobeau. Mânerul părea a fi nimic mai mult decât o prelungire a tecii. Până și plăselele erau minunat lucrate. Tulpini de argint porneau din vârful tecii și se întindeau elegant pe lungimea acesteia, presărând-o, din loc în loc, cu o frunză suavă sau cu câte o floare ce nu făcea decât să-i sporească frumusețea. Mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mai atent, vei observa că are două părți tăișul: una mai subțire, și una mai groasă, care se termină de asemenea într-un tăiș, dar mai grosolan, nu la fel de elegant ca celălalt. Acestea două ușurează pătrunderea lamei în corp până la plăsele. Asta înseamnă zece centimetri din corp. Apoi, lama ușoară facilitează tăierea rapidă, care este necesară. Poate tăia până și prin oase cu la fel de multă ușurință. Și partea cea mai bună e că tăișul nu trebuie niciodată ascuțit. Din câte știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Nu știu când am revenit, căci părea să nu fi plecat niciodată din peșteră. Am auzit limpede ce mi-a spus. M-am înfuriat. Nu-mi păsa cine era și ce rol avea. Va muri! Mi-am dus mâna la plăselele sabiei și am apucat-o strâns. Am simțit voința ei pe degetele mele, încheietura mea, devenind una, și am dat s-o scot. Am crezut c-o să fie o scânteie roșie ce se îndreaptă spre gâtul bătrânului, dar eram numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
răbdarea? Unde ți-e capul, băiete? Cu ce ton batjocoritor îmi vorbea! Mi-e rușine să cred că de la tine a pornit totul. Eterna nu va îndrăzni să mă înfrunte pe mine, primul ei stăpân. Nu-i așa, Cenușia mea? Plăselele ei păreau să se unească cu mâna mea, iar eu simțeam cum voința sa năzuiește aceeași dorință ca și mine. E împotriva firii să fie scoasă împotriva mea. Înțelegi? Ea înțelege. Nu i-o conveni, dar înțelege și trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Hernandez ridică din umeri. Manuel fugi spre taur. Uite-l, stătea acolo, cu picioarele bine Înfipte-n pământ. Bine, scârba dracu’! Manuel scoase sabia, ținti dintr-o mișcare și se aruncă asupra taurului. Simți cu spada intră cu totul. Până-n plăsele. Patru degete Îi intraseră și ele În rană. Sângele Îi curgea fierbinte pe Încheieturile degetelor și se trezi deasupra taurului. Taurul se clătină cu el În spinare și păru că se scufundă. Și apoi se trezi singur În picioare. Privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
vreodată - un briceag mic, o jucărie mai mult, pe care îl adusese tatăl meu de pe front. I-l dăduse, spunea, spre a o necăji pe mama, o fată la Brno. Era de fapt un cuțitaș de desfăcut scrisori, cu mici plăsele de os gălbejite de timp. „Știi“, mi-a spus Ghidale când mi-a dat timbrul acela, „la Hanuca, noi aprindem luminile și cântăm un cântec tare frumos. M-a învățat mama. Dacă vrei, ți-l cânt acu’, deși nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
poate, incapabil să o simtă, Carax Înșfăcă pumnalul. Îl desprinse brusc din perete și, sub privirile Îngrozite ale lui Fumero, țintui de zid Încheietura mîinii drepte a inspectorului printr-o lovitură brutală, care Înfipse lama În panou aproape pînă În plăsele. Fumero slobozi un urlet teribil de agonie. MÎna i se desfăcu Într-un spasm și revolverul Îi căzu la picioare. Carax Îi făcu vînt cu piciorul În Întuneric. Oroarea acelei scene se derulase prin fața ochilor mei În doar cîteva secunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pleoape și rimelul și rujul, numele ei va reveni dintr-o dată În memoria lui. Bătrânul se afla pe prispa casei lui cu pereții văruiți În albastru deschis și Încerca să ascută pe o piatră un briceag vechi și mare cu plăsele de os. Avea pe cap o pălărie veche cu borurile pleoștite și un fel de sclipire de umor și bunătate În ochi. Abia când descoperi această privire fata se decise definitiv să nu mai plângă. Nu găsea adică nici un răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
aia, ci sfârcurile mele. La un moment dat l-am văzut vorbind cu Misty O’Malley, care îi spunea probabil ceva amuzant, fiindcă Chris râdea. Râsul ăla și fulgerul albastru al ochilor m-au străpuns ca un cuțit înfipt până-n plăsele. Voiam să fiu eu cea care să-l facă să râdă. Din clipa în care m-am simțit geloasă și exclusă de Chris, n-a mai durat mult până când mi-am amintit cât de exclusă mă simțisem de către Luke. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
spurci. 64Ieften la făină și scump în tărâțe. 65Ion, Ion, Ion! trei cuconi din Vavilon. 66Isvoarele curg în sus. 67Isbește cu călcîile-n pinteni. 68Oala s-a spart în capul meu. 69Interesul poartă fesul. 70I se clatină dinții. 71I se mișcă plăselele. 72Ibovnica cu ce se tine? Cu stafide și smochine. 73Oiu să mă judec păn-în pânzele albe. 74Ouăle cu b..... i nu se roșesc. 364 {EminescuOpVI 365} {EminescuOpVI 366} {EminescuOpVI 367} 75O vrei și lânoasă și lăptoasă și cu coada groasă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din punct de vedere al formei, cu obiectul descoperit la Giurcani-Găgești (Vaslui) și identică cu exemplarele de la Hlincea - Iași și Murgeni - Vaslui. Cuțitul din fier de la Codreni-Roșiești este de tip comun, cu lama dreptunghiulară în secțiune, având mânerul lipsit de plăsele și cu partea metalică păstrată pe jumătate. Numeroase analogii, dintre care specificăm doar câteva, la Epureni, Giurcani și Negrești (Vaslui). Toporul descoperit la Bălteni este din fier, cu corpul îngust și alungit, iar lama dreptunghiulară. Potrivit formei, aparține tipului III
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din fier (cuțite, cuțitașe, dornuri, dălți, unelte de lemnărit, câte un ciocan, cui, ac, pilă, pensetă și un cârlig de pescuit), agricole (seceri, cosoare, un otic), unelte de os (străpungătoare, o fusaiolă, plăsele și o spatulă) și obiecte casnice din lut și piatră (fusaiole, greutăți și cute) - pl. LXII-LXX. Materialul din componența obiectelor de podoabă este bronzul și argintul, iar pentru arme-unelte, piese de vestimentație, monede, s-a întrebuințat fierul și bronzul. În urma
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
săgeți au fost descoperite în inventarele siturilor de la Dodești, Cociu-Motoșeni, Gura Idrici, Negrești, Drăgești și Gârbovăț-Ghidigeni. Corpul animalelor era folosit în întregime: carnea pentru alimentație, blana pentru haine; din unele oase se făceau unelte sau obiecte de port (străpungătoare, plantatoare, plăsele, fusaiole, pandantive, mărgele etc.). La prelucrarea pieilor și blănurilor erau folosite străpungătoarele, cuțitele, acele din os sau metal, dar și foarfecul, toate găsite la Gura Idrici, Dodești, Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca, Simila-Zorleni, Gârbovăț-Ghidigeni. Din păduri, în afara animalelor pe care le vânau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
canalului. Pălăria era rostogolită la picioarele lui, iar fulguiala de zăpadă îl pudrase pe tot trupul, inclusiv părul și mustățile. În jurul său se găseau mici pete de sânge coagulat, și un cetățean arăta cu piciorul un fel de pumnal cu plăselele de bronz foarte ornamentate, înfipt în spate, spre șale. În răsturnarea trupului, mânerul era acum înclinat în jos sub pardesiu, și sângele, prelins, îl înroșise în cea mai mare parte. Gulimănescu, în culmea emoției, alergă înapoi acasă, să anunțe pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
peticită, pantaloni scurți, rupți în fund de se vedea o parte dintr-o bucă și mă întrebă: - Ce faci?Citesc. Tu ai cuțit? l-am întrebat. - N-am. - Dar de ăsta ce spui? îi arăt eu mândru un briceag cu plăsele de os și cu rac de scos dopuri. Era cuțitul lui tata, pe care eu îl luasem pe furiș din casă. Virgil, am aflat apoi că așa îl chema, mă întrebă: - Mi-l dai să-l văd? - Poftim. I l-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
curte o bucățică de lemn și am scos briceagul din buzunărașul din față. La vederea acestuia, mă urmărea cu priviri invidioase cum îl deschid, eram mândru și savuram gestul pe care-l lungeam în timp, era un briceag frumos, cu plăsele din os, al lui tata, și am început tacticos să fac o țurcă, o bucățică dreptunghiulară de lemn ascuțită în ambele capete. Apoi i-am dat lui un soi de lopățică cu mâner, aveam și eu una și în stradă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
apucă părul încâlcit și strânse cu toată puterea, apoi îi trase capul spre spate, descoperindu-i gâtul. Și pe când, cu ultima suflare, ea gemea încă o dată: „Te iubesc!“, el înfipse sica, pumnalul scurt al asasinilor ce foloseau arme albe, până în plăsele sub urechea ei stângă, apoi deplasă rapid lama spre dreapta. Glasul femeii se frânse și se prefăcu în bolboroseală, sângele țâșni deodată, pumnalul atinse osul mandibulei sub urechea dreaptă. Julius scoase cu ușurință, aproape cu eleganță, pumnalul de pe care picura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Silius, ar fi avut timp să-l ucidă. „Ar fi laș dacă l-aș lăsa să trăiască.“ Trăi toate acestea atât de intens, încât mușchii i se încordară, de parcă ar fi prins corpul acela greu și ar fi înfipt până în plăsele lama la baza gâtului, acolo unde pulsează viața. Pe când era cufundat în gânduri, tânărul Helikon se apropie de el și-i șopti: — Uciderea lui Drusus a cutremurat Roma. Poporul s-a adunat în fața Curiei, a aruncat cu pietre... Tiberius se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]