145 matches
-
o coerență, pe care aceasta - dacă eliminăm spiritul nostru de ordine - În realitate nu o are. Din termenul propus de Corin Braga, mie cel mai mult Îmi place referința nu la arhetip, ci la anarhie, care trimite Înspre imprevizibilul freatic, plăsmuitor al vieții. Spre ceva ce se desface, se destramă luxuriant, orgiastic, ca și cum n-ar mai dori să subziste În perimetrul controlat și cuminte al limitei sau al formei - care, În ultimă instanță, tot limită se cheamă că este, o limită
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
știință și pune bazele psihologiei teoretice a creației În țara noastră, Înaintea prof. Florin Ștefănescu-Goangă, este Lucian Blaga. Înca din anul 1924 ("Problemele esteticii"), el concepe creația ca un produs al valorilor conștiente și inconștiente, ca un sistem de "năzuințe plăsmuitoare" sau "atitudini constructive", care "dacă ar fi studiate mai sistematic și mai consecvent" s-ar dovedi superioare intelectului. Procesul creativ a fost definit În diverse feluri, dar, printr-o definiție mai larg acceptată, se consideră creativ procesul din care rezultă
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
e loc pentru abandon; primează ideea de destin inexorabil. Paradoxul lui Labiș, ispitit de iluzia unui "ev aprins", era de a tânji, totodată, după natura primordială, cea caracteristică perechii Eminescu-Sadoveanu. Poetul perceptiv, senzorial, plasticizant era dublat de un fantezist exploziv, plăsmuitor liber pe un fond sentimental idealizant. Pădurea, tărâm de mistere, "ozonul curs pe pale de vânt", fantome benigne și ecouri tonice transgresează în mirific, întreținând o stare de stihialitate ocrotitoare. Niște Sadoveniene (versuri, proză poematică) lăudate de Călinescu (Contemporanul, 28
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
se află în lumea din jur. Nu te-am făcut nici ceresc, nici pământean, nici muritor, nici nemuritor, pentru ca singur să te înfățișezi în forma pe care însuți o preferi, ca și cum prin voia ta ai fi propriu-ți sculptor și plăsmuitor de cinste""114. Prin acesta plasare a omului în centrul universului se stabilește statutul său ontologic, dar se subliniază și potențialitățile ce-i sunt specifice datorită liberului arbitru. Chiar dacă Ioan Damaschinul subliniază că teleologic omul este îndreptat spre Dumnezeu, prin
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
optzeciștilor din starea lor de „infantilizare” și continuă să-i considere generația tânără, refuzându-le excelența valorică, în vreme ce vârful de lance militant al generațiilor cu adevărat mai tinere îi contestă ca retrograzi, ca evazioniști esteți și tehniciști, lipsiți de autenticitate, plăsmuitori ai unui „univers de carton”. „Excepționalismul” generației ’80 este astfel pus în chestiune. Contestările vehemente, reciproce ori încrucișate, par să fie un lucru normal, poate chiar banal în viața literară de la noi și, probabil, și de aiurea. Dincolo de supraevaluările ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
îndeosebi la Rusia și la Franța. Oricum însă, câtă vreme există aiurea curente ostile creștinismului, posibilitatea adversarilor, aici, e dată în mimetismul servil, de care e capabil uneori cărturarul român. Mimetismul acesta e o pacoste nu atât pentru mințile noastre plăsmuitoare cât pentru judecata critică cu pretenții de a le tălmăci și călăuzi. Valoarea unui îndrumător nu mai stă în capacitatea de a reliefa clementul propriu al operei judecate, ci în zelul de a găsi și mai ales de a născoci
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
instinct constă în conformitatea artistului cu ordinea firească a vieții. Instinctul sexual în slujba continuității biologice e sanctificat de Biserică și ridicat la rangul de taină dumnezeiască. În ordinea fizică, el continuă creația cosmică, precum în ordinea artistică o continuă plăsmuitorii frumuseții. Estetica relevând vitalitatea sexuală a omului de geniu, nu face altceva decât să indice înrudirea firească dintre puterea creatoare a instinctului biologic și a instinctului artistic. Unul continuă existența; celălalt o apoteozează pe plan ideal. În sensul acesta, preamărirea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
geniu pentru a deveni sfânt. Geniul e un dar natural; sfințenia o încununare supranaturală. Chiar atunci când, în aceeași personalitate, geniul se întâlnește cu sfințenia, el nu dobândește ceva în plus ca putere creatoare, căci ar trebui să credem că sfinții plăsmuitori de frumuseți artistice sunt mai mari, ca genii, decât semenii lor din ordinea naturală. Ceea ce nu-i adevărat. Roman Melodul e un mare poet, dar ca forță artistică nu e mai mare decât Homer sau Virgiliu. Sfântul e vizionar precum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
înalță zugravii, ei nu cer sporirea „darurilor firii”, adică a geniului, ci altceva, „ca nălucind frumusețile cele cerești, să mă faci și pe mine privitor al lor prin solirile tale”. Geniul creștin, prin urmare, rămânând același dar natural, al fanteziei plăsmuitoare, ceea ce se precizează în plus, peste cel profan, e directiva spirituală și sublimul obiect identificat al viziunii. Această directivă spirituală și această identificare certă a obiectului aparțin asemănării harice, dar forța genială de creație rămâne tot după chipul lui Dumnezeu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai simetric structurat decât al lui Jung. El e, cu alt termen, o matcă stilistică în care se adună înmănuncheate toate acele categorii abisale, corespunzătoare categoriilor superioare ale conștiinței, cu deosebirea că acestea din adânc sunt înzestrate cu funcții creatoare, plăsmuitoare. Inconștientul structurat astfel e un adevărat cosmos subteran, pe care îl purtăm în noi fără să știm, dar un cosmos alcătuit din forme potențiale, din tipare anticipate ale operelor ce izbucnesc la lumină, în plăsmuirile artei. Stilul viitoarelor plăsmuiri e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pictură ne aduc o vagă adiere de fericire edenică și o impresie de inedit strălucitor, cum trebuie să fi avut lucrurile ieșite din mâna Creatorului. Totul atârnă aici de acel imponderabil al purității sufletești, al copilăriei ce persistă în geniul plăsmuitor. Fie că strălucește într-o temă religioasă, fie într-o temă cu totul indiferentă, puritatea, din moment ce există, are prin ea însăși o semnificație metafizică și un nimb spiritual de dincolo de timp. Aparținând numai esteticii, ea e totuși ca o paralelă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
țin de securitate și confort, cât și creația de cultură, se constituie prin intervenția unor structuri a priori. Cunoașterea propriu-zisă devine posibilă datorită unor structuri numite de Blaga „categorii ale receptivității cognitive”, în timp ce creația este modelată de „categorii ale spontaneității plăsmuitoare”13. Primele aparțin conștiinței, celelalte inconștientului. Cele din urmă sunt numite, de aceea, și „abisale”. „Dacă ni se permite să întrebuințăm o metaforă - scrie Blaga - am spune că există un etaj al conștiinței și un subsol al inconștientului, fiecare cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cunoștințele precedente informației sensibile bazate pe o percepție, din cauza limitării impuse de către „Marele Anonim”) și la afirmarea liberului arbitru, ca destin imanent al omului despre care scrie: Apollo, zeul prevestitor al grecilor și stăpânul artelor plastice, întruchipând liniștea înțeleaptă a plăsmuitorului, este pus în antiteză cu Dionysos. Nietzsche identifică starea apolinică în visare, în starea onirică și pe cea dionisiacă în starea de beție, confirmând faptul că ambele pleacă din același punct, inițial, dar se depărtează odată cu transformarea subiectivului în uitarea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001, p. 126: "Constanța omului este oglinda omului revelat sau a aparentului în același fel. Față de această poziție realistă, împotriva căreia se situează și Kant, conștiința teoretică, practică și tehnică sofistică se crede plăsmuitoare de ficțiuni care operează asupra aparentului, logica omului autonom îndepărtându-se de Real și înlăturându-l ca fiind inutil și incognoscibil... Realul depășește speculațiile dialectice ale rațiunii presupus autonome, fiind transcendent în esență și îmbrăcând dogmatică a revelației". 4 A
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
unui intoxicat i se analizează conținutul supus digestiei. Mai mult decât oricând, în copilărie, ființa noastră trebuie să primească nutrienții afectivi esențiali: iubire, atenție, grijă, respect. Ea absoarbe din atmosfera casnică duhurile pe care le exhală relația dintre părinții ei. Plăsmuitorii au îndatorirea de a proteja mica făptură nemodelată încă, de furtuni afective, de promiscuități sordide ori de brutalități abrutizante. Cutia neagră a lui Amos Oz pare a fi tocmai cutia închisă a sufletului omenesc contorsionat ca urmare a unor nefavorabile
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sofisticat, ci a limbajului care, la Începuturi, a creat lumea doar numind-o. Puținele cuvinte rostite În asemenea Împrejurări sînt de-a dreptul invocații. Ele cheamă Înapoi, redeșteaptă, reconsituie, reînvie lumea prin puterea demiurgică a cuvîntului În simplitatea lui originar plăsmuitoare. Limbajul evocativ este unul fragmentat, fărîmițat, abia articulat. De fapt, el nu este autonom și nu ține În niciun fel să fie consacrat ca limbaj scris, Îngrijit care să se perpetueze dincolo de momentele și circumstanțele În care a fost rostit
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
precondiția de posibilitate a oricărui gest creator autentic (contribuție care nu a fost, până astăzi, pusă în lumină la adevărata ei valoare): „Spiritul uman, complex structurat, posedă deci două feluri de garnituri categoriale complete: categoriile receptivității cognitive și categoriile spontaneității plăsmuitoare. [...] Categoriile receptivității aparțin în grad intens conștiinței, prin ele se constituie cunoașterea. [...] Dimpotrivă, categoriile spontaneității aparțin inconștientului abisal: de acolo ele determină stilul plăsmuirilor spirituale.“ Gestul creator este singurul care poate oferi o sinteză înnoitoare, fără a reproduce (și plagia
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
DĂNEȘTI s-au descoperit numeroase vestigii ale epocii bronzului, acest pasionat cercetător punând în evidență așezări și necropole atipice, obiecte de lut ars și din os, sceptre din piatră și topoare din bronz. Toate aceste mărturii denotă un tărâm civilizator, plăsmuitor de viață și eternitate, cu un patrimoniu arheologic bogat și variat. Totodată, prin munca asiduă a lui COSTACHE BURAGA, aceste locuri s-au îmbogățit și cu dovezi incontestabile despre civilizația daco-romană și cea românească în contactul acestora cu populațiile străine
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
crinilor, Rondelurile rozelor). Utilizarea pe scară largă a refrenului, încercările instrumentaliste, sinesteziile, apelul incidental la versul alb (Hinov), revenirea la câteva simboluri dominante fac din mentorul „Literatorului” un precursor al simbolismului românesc și sub aspectul tehnicii poetice. Poetul este un plăsmuitor de viziuni. De o virtuozitate unică sunt însă micile cântece, cu „inefabila” lor simplitate (În Arhanghel, Libelule, Rondelul domniței), miniaturile delicate și grațioase, lucrate cu artă de bijutier, pe motive mitologice sau orientale. Multe reiau, din perspectivă impersonală, vechi și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
organizația de cercetași. Marele Voievod Mihai va participa la diferite activități ale Străjii Țării. ,,A fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și sapă, a fost ucenic în fabrici, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice și frumusețe fără seamăn, dar și ostaș vrednic care și-a început cariera de la gradul de soldat”. Cu certitudine această participare nu avea forma, durata și intensitatea participării unui
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
străjeriei: supunere, spirit de ordine, dorință de înfăptuire etc. Ca străjer, Mihai „a fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și la sapă: a fost ucenic al vieții industriale, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice...”. El va fi în primele rânduri la manifestarea străjerească de la 8 iunie. Marți, 6 iunie. Începe sărbătorirea Restaurației. Mihai îi oferă tatălui său „un frumos jad” în amintirea momentului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
sens al existenței tale. Nu tot ce e mare se anunță așa de la Început, ținta ți-o descoperi, câteodată, printr-un tainic mers către ea. Situația e și mai specială pentru că sunt dascăl pentru alți dascăli, adică formator al altor plăsmuitori de minți și suflete. Am trecut și prin exercițiul de simplu (!) profesor, dar noua postură schimbă oarecum lucrurile. Cazul atipic este menținut și datorită faptului că sunt profesor de pedagogie, adică acea știință (sau artă, sau tehnică, sau filosofie - nici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
pentru că volumul de față cuprinde interviuri cu personalități creatoare, creația fiind principala lor preocupare și rațiune de a fi. Toți, fără excepție, prin creație și-au edificat propria personalitate, ilustrând parcă principiul formulat de marele umanist: "Tu, omule, propriul tău plăsmuitor și sculptor", principiu ce se opune concepției Evului Mediu despre om și despre valoarea creațiilor lui. Nu există pe pământ nimic mai mare decât omul și nimic mai mare în om decât mintea și sufletul..." În jurnalistica modernă, primul profesionist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
iremediabil caduce (modernism „metafizic”, autenticism, orfism, minimalism, mizerabilism patetic, „nou realism”, angajare etică și socială etc.) -, stârnește iritare și reacții de ripostă. Unii dintre cei vizați contraatacă, contestându-le optzeciștilor valoarea, învinuindu-i de a fi livrești, inautentici - confecționeri manieriști, plăsmuitori de „universuri de carton” - și evazioniști, demisionari de la angajarea existențială (din nou valorizată, mai ales în rândul foarte tinerilor scriitori), și, în focul polemicii, procedează fie la contestarea p., fie la redefiniri pro domo, uneori fanteziste și discutabile. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
adevărați, pentru simplul motiv că pentru noi, ei nu mai există. ... ceea ce căutăm în trecut, într-un trecut mai mult sau mai puțin real, mai mult sau mai puțin imaginar, nu este atât adevărul în sine, cât propriul nostru adevăr, plăsmuitor de repere și de modele."404 Mitul este precursorul literaturii, iar în forma sa explicativă este și istorie, și filozofie, și teologie și știință: "studiind mitologia azi, tindem să ne interesăm de afirmațiile esențiale care definesc o persoană, o familie
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]