297 matches
-
copii. Se acceptau că sunt entități aparținând aceluiași spațiu. Ceea ce nu știau și acum te întreb pe tine, Mitică: Oare care timp era real? Nu cumva noi eram visul lor? Avatul, crapul, lipanul și somnul mureau de bătrânețe. Carasul și plătica își așteptau genocidul din plictiseală. Plevușca murea de infantilism. Miresele morunilor își depuneau icrele pe vuietul melodios al curenților calzi izvorați din chitara lui Andrés Segovia. Mi-am lăsat trupul acasă și am mers pe străzi. Era o Lună aplecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și sub indiferent ce formă. Cîteva ore la Snagov păstra un echilibru între prezent și trecut, între viața contemporană și muzeul reprezentat de mînăstirea Snagov. Semnele prezentului (drumul la mînăstire, țărăncile excitante întîlnite întîmplător, plimbarea pe lac, ospățul final cu plătică friptă) se găseau contrabalansate de cele ale trecutului, concretizat aici de obiectele medievale. O astfel de echilibrare contribuie la reușita bucății. în schimb, în celebrul Pseudokynegetikos (1874), deși se mai păstrează unele semne prezente (fetița scriitorului apărută pe neașteptate în
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
kg) Marea Neagră (kg) Bazine Marea Neagră (kg) Matița- Merhei (kg) Razim- Sinoe (kg) Roșu- Puiu (kg) Somova- Parcheș (kg) Șontea- Fortuna (kg) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 Abramis brama danubii (plătica) 158682 60263 1238 8061 0 29 1873 72400 6706 2301 5811 2 Alosa caspia (rizeafcă) 8418 475 0 0 4159 3784 0 0 0 0 0 3 Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre) 247990 200355 0 0 22566 25069 0 0
ORDIN nr. 45/539/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265413]
-
lesne aluneca în manierism și-n plictis, dar se păzește fără cusur. Deși mustește pretutindeni, Odobescu o ține, ca-n Pseudokyneghetikos, pentru sfârșit. Peste năruiri de familii și frângeri de destine, vine cu naturala poftă de viață, înfiptă într-o plătică apetisantă, îndelung curtată de la localnici. Nu altceva i-a împins în arenă pe toți cei care umplu pereții și necropola mănăstirii. O poftă de bine, sfârșită rău. Din care rămâne o morală care- și depășește epoca, romantică, a prăbușirilor cu
Afară din București by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5332_a_6657]
-
peștilor și altor animale acvatice care pot fi pescuite, precum și dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit Dimensiunile minime - în centimetri - ale peștilor și altor animale acvatice care pot fi pescuite în bazine piscicole sînt următoarele: - crap 30 - salău 35 - plătica 20 - lin 20 - văduvita 20 - babușca 15 - roșioara 15 - caras 12 - caracuda 15 - batca 15 - cosac 20 - morunaș 20 - mreana 25 - mreana vînata 15 - scobar 20 - clean 20 - sabița 16 - oblete 10 - păstrăv 20 - lipan 25 - lostrița 65 - coregon 20
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
dimineață, s-ar uita pe fereastră și ar vedea o biserică? Lucinda a deschis gura să răspundă. - Construită din sticlă, a spus străbunicul meu. (Vezi! Iată ce fel de om sunt!) Acela a fost momentul când a sosit chelnerul cu plătica. Au spus da sau nu sosului tartar, s-au uitat la legumele care li se puneau în farfurii cu lingura, au primit spanacul, au refuzat dovleceii și abia dacă-și dădeau seama ce e cu ei. Toate emoțiile lor se
Peter Carey Oscar și Lucinda by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/3860_a_5185]
-
învârteau încoace și încolo după vreun gheșeft. Șalăi cu gura strâmbă și avați cu ceafa groasă mistuiau la umbra unei sălcii-n floare foste grupuri de obleți aventurieri căzuți într-o ambuscadă de nuferi. Porcușorii, văduvițele, săbițele, babuștile, biborții, carașii, plăticile, aspreții, murgoii, țigănușii, țiparii și roșioarele se vânzoleau pe lângă maluri, formând vulgul bălții. Frumoși și flegmatici, lini multicolori înotau într-un dolce far’niente spre ape mai limpezi. Pe margini, în propria lor mătasă, tânjind după amintirea zilelor când, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vă spun nu le pasă. nu au pisici, nici câini nici capcane sunt liberi , în sfârșit liberi, vezi doamne. au magazine unde-n vitrine stau înșirate la vedere numai brânzeturi fine au faguri cu miere să mori de plăcere, șunculiță, plătica, soric nu le lipsește vă spun absolut nimic. acum când vă povestesc ascultând, motanul nebunul caută spre țară șoriceilor drumul intenții bune are îmi spune dar eu cred ca se ține numai de glume, cum mațele-i chiorăie și lihnit
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]
-
ori vreun ghiborț [ Ghiborț = pește de apă dulce, de 15-18 cm, cu valoare economică. Ghiborțul este un fel de biban, cu aripile țepoase și mai mic.( Mic dicționar al Deltei Dunării).] sau albitură[ Albitură = nume generic dat exemplarelor mici de plătică, babușcă, albișoară, oblete. (DEX)] ce cocheta cu râma. Nu i-am dat importanță și-mi savuram cafeaua în tacere, privind-o cu drag pe Miruna. Îmi doream să mă întind pe pătură alături de ea, să-mi continui somnul dulce de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
că ambele locuri unde pescuiam erau momite din belșug, cu tot felul de momeli, una mai mirositoare decât alta. A trecut un timp până s-au liniștit peștii și am început din nou să prindem câte un caras, sau o plătică. In pauză, am servit și prânzul, udat din belșug cu berea care era pe terminate. Sărbătoream evenimentul și așteptam ca a doua zi să primim vizita barcagiului, cu altă provizie de bere și apă de băut, lucru care s-a
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
Acasa > Cultural > Modele > ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEȚEA EI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1167 din 12 martie 2014 Toate Articolele Autorului Melodiile populare cântate de interpreta de muzică folclorică dobrogeană Elena Plătică aduc un dor răbdător al Deltei Dunării
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
Acasa > Cultural > Modele > ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEȚEA EI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1167 din 12 martie 2014 Toate Articolele Autorului Melodiile populare cântate de interpreta de muzică folclorică dobrogeană Elena Plătică aduc un dor răbdător al Deltei Dunării, al Dunării și Mării Negre, părțile de rai, la sfărșitul călătoriei fluviului, dinspre izvorul de sus, până la țărmurile capătului de drum al lui. Elena Plătică are glas potrivit să răzbată ca Dunărea și să
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
populare cântate de interpreta de muzică folclorică dobrogeană Elena Plătică aduc un dor răbdător al Deltei Dunării, al Dunării și Mării Negre, părțile de rai, la sfărșitul călătoriei fluviului, dinspre izvorul de sus, până la țărmurile capătului de drum al lui. Elena Plătică are glas potrivit să răzbată ca Dunărea și să aștepte ca marea. Unul pe care-l justifică nu numai pricina de comunicare ci și splendoarea așternută de el între om și om, de la inimă la inimă. Glasul acesta cântă un
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
ca și neajunsul dobrogenilor. Frumoasa și vechea Dobroge, Delta mirifică, marea imensă, albastră, Dunărea călătoare eternă, pe sub cer, pe sub stele, prin umbrele pădurilor, prin câmpii și printre coloși muntoși, sfârtecați de lucrările mileniilor și apei, se însoțesc în cântecele Elenei Plătică, în armonioasă legătură cu omul și stările lui sufletești de dragoste, de dor, de veselie, de întristare, de durere, de bine, de rău, de grijă, de noroc, ori blestem. În cântecul dobrogean răsună dintotdeauna ecourile acestea care s-au răsucit
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
de libertate, cu lupta pentru moșie, cu înrobirea și eliberarea... Lupta și victoria se desfac în două în cântecul dobrogean, contopite în viața sufletească a dobrogenilor, ca și minunile naturii mai puțin vătămate de mâini netrebnice. Tulburătoare sunt cântecele Elenei Plătică, pentru că au în farmecele lor toate acestea și pentru că frumoasa și entuziasta lor interpretă le îndrăgește ca pe flori și ca pe păsări, ca pe anii și soarele vieții ce fără ele, nu viață ar avea omul, ci pedeapsa vieții
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
în farmecele lor toate acestea și pentru că frumoasa și entuziasta lor interpretă le îndrăgește ca pe flori și ca pe păsări, ca pe anii și soarele vieții ce fără ele, nu viață ar avea omul, ci pedeapsa vieții. Cântecele Elenei Plătică dau la iveală ceea ce dă ponoarei iarba, când răzbește prin crăpăturile scoarței, ce dă pădurii frunza când izbucnește din mugur, ce dă mamei pruncul când iese în lumina umanității. Toate cântecele Elenei Plătică surprind în ele aceste năzuințe și izbânzi
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
avea omul, ci pedeapsa vieții. Cântecele Elenei Plătică dau la iveală ceea ce dă ponoarei iarba, când răzbește prin crăpăturile scoarței, ce dă pădurii frunza când izbucnește din mugur, ce dă mamei pruncul când iese în lumina umanității. Toate cântecele Elenei Plătică surprind în ele aceste năzuințe și izbânzi, iar Elena Plătică valorifică prin ele fiecare grăunte din filonul de aur folcloric, al Dobrogei. Este componentă a Ansamblului Artistic „Baladele Dunării”, din Tulcea. O conversație cu ea e o îmbogățire în cuprinsul
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
iveală ceea ce dă ponoarei iarba, când răzbește prin crăpăturile scoarței, ce dă pădurii frunza când izbucnește din mugur, ce dă mamei pruncul când iese în lumina umanității. Toate cântecele Elenei Plătică surprind în ele aceste năzuințe și izbânzi, iar Elena Plătică valorifică prin ele fiecare grăunte din filonul de aur folcloric, al Dobrogei. Este componentă a Ansamblului Artistic „Baladele Dunării”, din Tulcea. O conversație cu ea e o îmbogățire în cuprinsul atâtor întâlniri din viața fiecăruia, dintre care aceasta înnoadă o
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
grăunte din filonul de aur folcloric, al Dobrogei. Este componentă a Ansamblului Artistic „Baladele Dunării”, din Tulcea. O conversație cu ea e o îmbogățire în cuprinsul atâtor întâlniri din viața fiecăruia, dintre care aceasta înnoadă o legătură pe viață. Elena plătică nu poate fi uitată, după ce e cunoscută! Lumea, în totalitate nu e numai imagine, e și ideal, singurul care nu se fragmentează, ca imaginea. Întocmai, întâlnirea cu Elena Plătică este, pentru materialitatea imaginii, întâlnirea la porțile misterului cu frumosul în
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
viața fiecăruia, dintre care aceasta înnoadă o legătură pe viață. Elena plătică nu poate fi uitată, după ce e cunoscută! Lumea, în totalitate nu e numai imagine, e și ideal, singurul care nu se fragmentează, ca imaginea. Întocmai, întâlnirea cu Elena Plătică este, pentru materialitatea imaginii, întâlnirea la porțile misterului cu frumosul în forma lui, în aspirația lui, în referința lui spirituală. Elena Plătică este, în înțelegerea logică, foarte sensibilă, inteligentă și de o fină eleganță a conersație. Altă înțelegere ține de
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
nu e numai imagine, e și ideal, singurul care nu se fragmentează, ca imaginea. Întocmai, întâlnirea cu Elena Plătică este, pentru materialitatea imaginii, întâlnirea la porțile misterului cu frumosul în forma lui, în aspirația lui, în referința lui spirituală. Elena Plătică este, în înțelegerea logică, foarte sensibilă, inteligentă și de o fină eleganță a conersație. Altă înțelegere ține de conștiință, pentru că artista, în deplina interpretare a fenomenalității artei folclorice interpretate atât de ales, dar și ca prezență peronală, fizică și morală
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
peronală, fizică și morală, devine iubită pe loc! De la prima vedere, de la primul cântec. Constatările acestea pot avea mult înțeles, dar se îmbracă într-o realitate dovedită, pentru oricine o întâlnește. Splendoarea scenică pe care o reflectă din fața spectatorilor Elena Plătică se coboară cu ea, dincolo de scenă, unde artista este aceeași: omul agreabil, atent și binevoitor cu semenul. Este o idealistă moderată, o cântăreață deplin fermecătoare, cu dinamism, personalitate și fervoare. Are un repertoriu selecționat, cules, păstrat în stare curată și
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
cântăreață deplin fermecătoare, cu dinamism, personalitate și fervoare. Are un repertoriu selecționat, cules, păstrat în stare curată și naturală. Este o artistă care cruță cântecele de la distrugerea pe care o îndură când ajung în vocea cohortelor de cântăreți contemporani. Elena Plătică nu numai că nu strică nici un cântec, dar îi și dă mult din frumusețea sa și din caratele vocii sale! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Elena Plătică. Dăruie cântecului mult din frumusețea ei / Aurel V. Zgheran
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
când ajung în vocea cohortelor de cântăreți contemporani. Elena Plătică nu numai că nu strică nici un cântec, dar îi și dă mult din frumusețea sa și din caratele vocii sale! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Elena Plătică. Dăruie cântecului mult din frumusețea ei / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1167, Anul IV, 12 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
s-a ușurat. Doar la ieșire, portarul îl măsură aspru, și, cu o expresie de reproș, îi bară drumul spre stradă: Se poate, domnule Ptițâi ? Ce fel de examen ați organizat ? Ptițâi roși... Băgă mâna în valiză, scotoci, scoase o plătică, și o dărui, seniorial, portarului... Acesta luă cu zel poziția de drepți, și, îndatorat veșnic, îl salută obedient.... Ptițâi se șterse de solzi pe gheretă, și privi rugător portarul: Te-aș ruga, totuși, dragule... Se poate ?.. ..nici-o grijă, dom' șef
NIMENI NU ŞTIE NIMIC ÎN MINISTER de JIANU LIVIU în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361844_a_363173]