72 matches
-
în țară, rugând-o pe sora lui, Lenci, să-l supravegheze. Are o tentativă de a se înscrie la școala de ofițeri, respins însă la admitere, se încrie la facultatea de drept, spre satisfacția tatălui. „Știam pe de rost nesărata plachie de sfaturi și de dojane ce mi se slujea de-acasă cam la fiecare început de lună; sfaturi să purced cu bărbăție pe calea muncii, dojane că nu mă mai îndublecam să purced orată.” -își va reaminti el mai târziu
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
început și în apartamentul meu febra pregătirilor pentru masa de Revelion. - Eu vreau friptură de porc la tavă, în rest, pregătim ce vrei tu, a zis Ovidiu, echipat deja ca un bucătar. - Preparăm mai întâi friptura, apoi pulpa de curcan, plachia de pește și prăjim cârnații, am stabilit eu programul de gătit, în funcție de dorința lui Ovidiu. - Nati, cine crezi că mănâncă atât? Suntem singuri și în plus am văzut că ai luat fel de fel de cutiuțe pentru aperitiv, nu este
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
potroace, apoi fac rugăciune și țin post, mâncând ciorbă de fasole, mazăre bătută cu ulei și praz, scordolea de raci, caracatiță cu lămâie, scoici cu piper, rasol de melci cu hrean, mânătărci, rasol de pește sărat cu usturoi și mămăliguță, plachie de crap cu ceapă și ardei roșu. Se bea și se mănâncă mult în proza lui I., ca și în literatura înaintașului său ploieștean. Târgoveții săi ies, primăvara, la Crângul lui Bot și fac chef mare, în lunile nefavorabile se
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
copiii, Paștele nu avea înțelesuri creștinești prea clare dar îl așteptam cu nerăbdare pentru că venea cu bucurii: cu o hăinuță nouă sau ceva de încălțat, așa cum era tradiția în lumea satului, cu mâncăruri mai deosebite (plăcinte, cozonaci, pască, friptură, răcituri, plachie ș.a.), cu ouă roșii cu care organizam concursuri de ciocnit, cu musafiri care ne ofereau dulciuri sau câțiva bănuți, cu permisiunea de a merge la hora satului, unde ne simțeam în largul nostru și ne fuduleam cu hainele și încălțările
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
părăsit de familie.” „Dar, cu siguranță, o să-ți simt totuși lipsa, dumneata Nicolache.” „Drum bun, nepotache! Hai, mângâie-mi cocoașa! Se spune că poartă noroc. Îți promit un festin când ne vom revedea. Un chef homeric la malul apei, cu plachie de lin, ciorbă de știucă acrită cu zeamă de varză și ciupită, așa, cu un pic de hrean.” Când vorbea despre bucate, Nicolae se simțea invadat de grație. Pocnea ușor din degete și se sălta pe vârfuri ca un dansator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
răsad, mari cât cireșele, dar muuult mai gustoase decât cele răsădite). Ș’ cu măliga-măliguța, de să-ț’ lingi, hm, hm, degetuța... Câte două străchini cu vârf, de căciulă, cu repetir, ca la tractir! Mai Întâi ș’ mai al doilea, o plachie cum numai baba mè s-o facă știe - pi negustate, aista-i sicretu! Ș’ dacă mai rămâne loc la burdihoc, mai Întâi ș’ mai al treilea, niște chișcari În spuză, știi còle, cu mojdei din cel... Moș Iacob Își zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sate o constituia faptul că unele dintre ele cădeau în postul Crăciunului. În mod obligatoriu se gătea mâncare de post, fiind dezlegare la pește. Mâncărurile tradiționale de post la hram erau: sarmale fierte pe vatră, cartofi la tavă, pilaf sau plachie din păsat sau din orez în zilele noastre, pește prăjit, colaci, pâine sau mălai. SĂRBĂTORI DE TOAMNĂ Obiceiurile de toamnă sunt legate de strânsul recoltelor și pregătirea lor pentru iarnă. La sfârșitul lunii octombrie, pe 26 octombrie, de Sfântul Dumitru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe coclauri, Cireșarii lui Chiriță își telegrafiază cu furie. Au uneori chiar proprii aparate TFF. Personajele-copii ale lui M. Suntimbreanu uzează și ele des de telegrame, dar și de scrisori cu efecte comice. Scrisorile sunt uneori plăcute, alteori enervante, ca plachia de sfaturi primită de Povestitor în debutul Crailor de Curtea-Veche. Unele sunt ticăloase și vin semnate sau anonime. Mișu Șt. Popescu e vestit de infidelitatea Zoiei printr-o anonimă, dar n-o citește, nefiind francată. Moș Costache este terorizat printr-
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cu sex? Curge sânge? E telenovelă? Ne interesează. Nu? Nu! La cărțile de bucate situația e aceeași: tiraje mici, vânzări subțiri... Ia să strecoare ăștia niște fotografii cu gospodine sumar îmbrăcate între rețeta de ciorbă de perișoare și cea de plachie, să vezi cum le-ar mai devora lumea în metrou dimineața, la prânz și seara... Alta în locul meu s-ar fi mulțumit cu finalul apoteotic de la petrecere, dar eu, ambițioasă și dornică de afirmare, nu. Tânjeam să provoc în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
franzelă nu pare să fi venit direct din greacă, ci prin intermediul unei limbi slave, dacă ținem seama de faptul că în Moldova a existat o variantă franzoală, care există în rusă și ucraineană. Într-o situație asemănătoare este și cuvântul plachie, care denumește mai multe feluri de mâncare: „mâncare de pește cu multe mirodenii“, „un fel de pilaf“, „piftie“ etc. Cuvântul apare în scrisorile lui I. Ghica adresate lui V. Alecsandri; are variante regionale ca placie, platie, plaché, pláchie. Nu circulă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ancestral al marii bucătării românești: în bucatele simple, la îndemâna țăranilor, nu în mielul fript la groapă, miel pe care bietul țăran nu prea punea gura decât de Paști. Tot din lucrarea lui Mihai Lupescu vom mai pomeni câteva bucate „țărănești“: plachiile (cuvântul, ca și preparatul originar, ne-au venit de la greci), adică mâncăruri scăzute (ca stufatul), de dulce ori de post, dar musai cu orez, crupe sau păsat („pilaful e o plachie făcută numai din orez“); mai cunoșteau (de la turci) românii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lui Mihai Lupescu vom mai pomeni câteva bucate „țărănești“: plachiile (cuvântul, ca și preparatul originar, ne-au venit de la greci), adică mâncăruri scăzute (ca stufatul), de dulce ori de post, dar musai cu orez, crupe sau păsat („pilaful e o plachie făcută numai din orez“); mai cunoșteau (de la turci) românii și iahniile, preparate „din carne, pește ori legume, mai ales ceapă multă“. Ambele au ajuns pe mesele țăranilor grație influenței bucătăriei târgovețe - cum o numește Radu Anton Roman -, care a preluat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
rassolnik-uri delicioase. Tot de inspirație slavă este una dintre zemurile preferate de Nicolae Filimon, cea de știucă fiartă în zeamă de varză acră cu hrean. Scriitorului îi mai plăceau, după cum afirmă Ion Ghica în Scrisori către Vasile Alecsandri, „iacniile și plachiile, crap umplut cu stafide, curcan cu varză umplut cu castane și purcel fript, dacă era întreg“. Peștele umplut cu stafide ne trimite cu gândul la bucătăria evreiască, iar curcanul umplut cu castane este o specialitate împărtășită de majoritatea bucătăriilor europene
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
kebab. Bucătăria târgoveață, cea pomenită de Radu Anton Roman, nu se mărginește însă la mititei și alte produse ale grătarului. Există o mulțime de alte feluri de mâncare, pe care le putem grupa în „familii“: am menționat deja iahniile și plachiile, intrate în bucătăria țărănească printr o influență a gastronomiei târgovețe. Mai avem tocanele („tocănițele“), ghiveciurile, musacalele, ostropelurile, ciulamalele, rasolurile, pilafurile... Mai sunt felurite legume (mai ales ardei și dovlecei) umplute după tipicul „dolma“. Apoi mai avem chiftelele (pârjoale, la moldoveni
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bucătăria țărănească printr o influență a gastronomiei târgovețe. Mai avem tocanele („tocănițele“), ghiveciurile, musacalele, ostropelurile, ciulamalele, rasolurile, pilafurile... Mai sunt felurite legume (mai ales ardei și dovlecei) umplute după tipicul „dolma“. Apoi mai avem chiftelele (pârjoale, la moldoveni), tuslamaua, zacusca... Plachiile se întâlnesc atât în farfuriile grecilor, cât și în cele ale turcilor, dar originalul pare a fi grecesc, așa cum susține chiar un autor turc de cărți de bucate, Deniz Gursoy: este vorba despre o mâncare scăzută, de fasole sau de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
întâlnesc în Balcani, dar și în Turcia, Liban, Egipt, Tunisia etc. La noi, diferențele dintre cele două feluri de mâncare s-au estompat de-a lungul timpului, mai ales pe măsură ce orezul sau păsatul nu au mai fost ingrediente obligatorii ale plachiei, iar iahniile cuprinzând carne au cam dispărut. Astfel, iahnia de fasole poate fi lesne confundată cu plachia de fasole, singurul element de departajare fiind trecerea plachiei pe la cuptor, în timp ce iahnia nu necesită această etapă de gătire; de asemenea, plachia presupune
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
feluri de mâncare s-au estompat de-a lungul timpului, mai ales pe măsură ce orezul sau păsatul nu au mai fost ingrediente obligatorii ale plachiei, iar iahniile cuprinzând carne au cam dispărut. Astfel, iahnia de fasole poate fi lesne confundată cu plachia de fasole, singurul element de departajare fiind trecerea plachiei pe la cuptor, în timp ce iahnia nu necesită această etapă de gătire; de asemenea, plachia presupune un „pat“ de ceapă și de legume călite (musai roșii), peste care se așază ingredientul principal (în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
timpului, mai ales pe măsură ce orezul sau păsatul nu au mai fost ingrediente obligatorii ale plachiei, iar iahniile cuprinzând carne au cam dispărut. Astfel, iahnia de fasole poate fi lesne confundată cu plachia de fasole, singurul element de departajare fiind trecerea plachiei pe la cuptor, în timp ce iahnia nu necesită această etapă de gătire; de asemenea, plachia presupune un „pat“ de ceapă și de legume călite (musai roșii), peste care se așază ingredientul principal (în zilele noastre, esențialmente pește). Sursa acestor rețete? Pentru cele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ale plachiei, iar iahniile cuprinzând carne au cam dispărut. Astfel, iahnia de fasole poate fi lesne confundată cu plachia de fasole, singurul element de departajare fiind trecerea plachiei pe la cuptor, în timp ce iahnia nu necesită această etapă de gătire; de asemenea, plachia presupune un „pat“ de ceapă și de legume călite (musai roșii), peste care se așază ingredientul principal (în zilele noastre, esențialmente pește). Sursa acestor rețete? Pentru cele cu fasole, yigandes plaki; în cazul plachiilor de pește, psari plaki. Amândouă grecești
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
această etapă de gătire; de asemenea, plachia presupune un „pat“ de ceapă și de legume călite (musai roșii), peste care se așază ingredientul principal (în zilele noastre, esențialmente pește). Sursa acestor rețete? Pentru cele cu fasole, yigandes plaki; în cazul plachiilor de pește, psari plaki. Amândouă grecești. Contribuția noastră constă în adaosul, în unele rețete de iahnie de fasole (acelea de dulce), a costiței afumate. Mai fac românii iahnie de cartofi, dar este tot de inspirație grecească (patates yahni). Regretabilă e
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
iahnie de fasole (acelea de dulce), a costiței afumate. Mai fac românii iahnie de cartofi, dar este tot de inspirație grecească (patates yahni). Regretabilă e împuținarea acestor feluri de mâncare: lucrarea lui Radu Anton Roman oferă doar două variante de plachie, ambele cu pește, și două de iahnie (cu fasole, una de post, una de dulce), în vreme ce la începutul secolului trecut lista era incomparabil mai bogată, cuprinzând și iahnii cu carne. Probabil considerate venetice, ele au fost treptat eliminate din cărțile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mai dinamic al gătelilor noastre, bucatele burgheze, târgovețe, care au asigurat o minimă „circulație“ de informație între baza și vârful piramidei. Toate culturile gastronomice care au influențat bucătăria înaltă au avut repercusiuni profunde la nivelul celei burgheze. Unele greco-turcisme, precum plachiile ori iahniile, s-au așezat mai întâi pe mesele boierești, dar în scurtă vreme au fost asimilate în mediile târgovețe, iar de acolo au ajuns - simplificate, adică adaptate la puținătatea ingredientelor existente în mediul rural, însă reprezentând totuși un caz
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
murată, clătită cu apă rece și stoarsă 3 mere curățate, tăiate în cuburi 2 căni roșii din conservă, cu tot cu suc, tăiate bucățele 300 g șuncă fiartă, mărunțită 400 g cârnați, tăiați bucățele sare și piper după gust smântână PSARI PLAKI (Plachie grecească de pește) Se curăță peștele și se așază întreg într-o tavă pentru cuptor, unsă cu ulei. Se presară din belșug sare, piper negru proaspăt măcinat și zeama unei jumătăți de lămâie. Se încinge uleiul rămas într-o tigaie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
toarnă apoi peste pește, adăugând la nevoie puțină apă, cât să acopere suprafața tăvii de copt. Se taie jumătatea de lămâie rămasă în felii subțiri, care se așază peste pește. Se acoperă tava cu folie de aluminiu și se coace plachia, în cuptorul încins dinainte la 190°C, timp de circa 45 de minute. Se servește direct din tava în care s-a copt. 1 kg pește 1 ceapă mare, tăiată felii 2-3 căței de usturoi pisați 1 linguriță cu semințe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tata lu Rica, vă aduceți aminte - să dădea de ceasu morții să le facă lipeala, iar Rica mă bolnăvise cu orhidelele care i le trimitea zilnic lu Pumita, așa că am făcut opinie separată cu Bonfanti, da bisericuța noastră ie altă plachie dă pește. — Trageți-vă sufletul, doamnă, a intervenit respectuos Parodi. Don Anglada, acum, că nu mai burnițează, ați putea profita să-mi faceți un rezumat. — Deschid focul... Hop și tu cu chestii d-ale tale siștirite, a observat Mariana, aplicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]