1,674 matches
-
păreau pentru totdeauna închise, punându-le într-o lumină nouă. De altfel, nu este bine ca tânărul să găsească toate răspunsurile la întrebările pe care și le pune. Dar nu cumva cel mai bun prieten al omului postmodern este cartea? Planând în viitor, cineva află, căutând cărți de citit, că scrie ceva despre ea într-o carte, și anume că a descoperit o planetă; alt copil ține o carte în mână, apoi o deschide ca să afle un răspuns, poate din viitor
VREAU SĂ FIU LUCEAFĂR! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Vreau_sa_fiu_luceafar_stefan_popa_1389778198.html [Corola-blog/BlogPost/363663_a_364992]
-
violență și brutalitate. Dmitri îl lovește, Smerdeakov îl ucide, tocmai pentru că îi sunt fii, pentru că el le-a transmis în doze diferite otrava. Nici un Karamazov nu este imun față de karamazovism: câinosul părinte cade răpus de propriul său pumnal! Feodor Pavlovici planează asupra societății întregi ca o forță omnipotentă. Întâlnim la tot pasul Karamazovi neîndoielnici sau persoane cu o mare doză de karamazovism. Generalul - moșier își asmute ogarii asupra unui copil de opt ani. Iarna, în toiul gerului, niște părinți își țin
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
Și protezele își reîncep marșul cu și mai multă vigoare, strivind sub tălpi Inspirata Tripletă. Timpul trece și distanța dintre Ultimul Far și mărșăluitori se micșorează. Deodată, firava lumină dispare total. Cenușiul devine aproape negru și material. Protezele încremenesc. Teama planează demențial deasupra gloatei. Apoi, antrenate de o groază totală, scoțând un vaier prelung, protezele se aruncă într-un ultim asalt, rostogolindu-se unele peste altele în gura larg căscată a Nelimitatei Crevase, care le înghite horcăind abisal. Pe întinsa Câmpie
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_marsul_suicidar_al_pro_ion_iancu_vale_1343037142.html [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
și cum poate rezolva această simplă lacună care împiedică împărțirea dreptății va fi pentru aleșii poporului o pălăvrăgeală de ani de zile în care un biet „Doctore!” este împiedicat să-și dovedească nevinovăția precum acuzarea de plagiat care tot mai planează asupra umilului său cap. Se merită oare? Știți oameni buni de unde vine cuvântul „parlament”? Normal, vine de la parlamentare adică „pălăvrăgeală”. Sau poate viceversa!. Noi alegem cinstiții noștri aleșii electorali ca ei să nu mai umple cafenelele ci marea sală ornată
SE MERITĂ OARE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1433757485.html [Corola-blog/BlogPost/352756_a_354085]
-
DIN POCAL INOCENTĂ ȘI PRADĂ Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Norii se rup din cerul defunct, Vântul se ține de zgarda, jilav, Zarea pliază din linie-n punct Păsări planând din zborul firav. La maluri de-argint, copil-semilună Așază din spumă de mare-n pocal, Din cer și pământuri, el își adună Străfulgere lungi, tăind vertical. „Să beau din pocal inocentă și pradă!” Mi-a spus de curând un tanar
SĂ BEAU DIN POCAL INOCENŢĂ ŞI PRADĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1468149623.html [Corola-blog/BlogPost/371333_a_372662]
-
de inorog în dans prin cețuri veșmânt purtat de iele acoperă-mi rana din stele ce ard tăcere nescrisă poartă deschisă spre infinit de nourii pe înalt de ceruri vuiet de vânt destramă în fire iluzia optică aripi de înger planează deasupra în zbor de păsări gânduri fugare se răsfrâng în ploi de stele creionate în răsărituri senine ating durerea ce se sfărâmă în mii de fărâme pierdute în zare doar amintirea rămâne gravată pe colțul de suflet. Autori: Antonella Mocanu
VEŞMÂNT PURTAT DE IELE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vesmant_purtat_de_iele_gheorghe_serbanescu_1354734227.html [Corola-blog/BlogPost/353006_a_354335]
-
o călătorie în timp, de obicei o întoarcere fascinantă, dar și un contact imediat , senzorial, cu civilizații prezente , de a căror esență Dunărea părea impregnată. Menținerea deasupra, pe cursul fluviului care te poartă înainte este aproape de zborul unei păsări care planează în văzduh, o încercare de creștere, de încărcare cu energiile apei purificate peste nouă pietre, o tentativă de a cunoaște, niciodată de luare în stăpânire a naturii care ne este dăruită, nu pentru a o stăpâni, ci pentru a ne
PRONTOSIL ȘI RUBIAZOL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487238441.html [Corola-blog/BlogPost/382817_a_384146]
-
așa nici pe departe, că ei s-au repliat și au renăscut atunci când ne așteptam mai puțin, lovind cu o forță năucitoare în inima nazistă, îngenunchiindu-ne în fața lumii, făcându-ne uniforma și idealurile de râs, izvorând din propria cenușă și planând peste omenire. Revolta din ghetoul varșovian nu a putut fi înăbușită decât peste o lună și numai distrugând totul, aruncând în aer toate clădirile, transformându-le în ruine. Și asta pentru că noi nu-i găseam cu niciun chip, evreii având
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Lagar_si_razboi_partea_i_cristea_aurora_1394375912.html [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
dinspre secolul trecut. II Tragi penmele din aripile păsării, îmi arăți un zbor de aburi nedefinit ridicându-se din aripile ei, sângele ne curge printer degete, precum jertfele pe mâini de zei, aripi risipite pe cărările ce duc spre cer, planează infinite ferestre sub urechile jeluirilor, ne trebuie o planetă a noastră curată căreia să-i punem aripi, să uităm să mai tragem cu praștia în păsările ce alunecă dinspre fereastra Ta. Nu vreau ca nisipul să migreze într-o clipă
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
divorț, mama va pierde custodia copiilor și așa ei vor fi nevoiți să se întoarcă în România împreună cu tatăl lor care era avocat. Acest absurd i-a dominat toată copilăria și viața până în anul 1938 - de parcă-l simțea prin aer planând odată și peste România -, când va reuși să se reîntoarcă la Paris ca bursier. În Țară a publicat în revista lui Tudor Arghezii „Bilete de Papagal” câteva articole de critică literară și prima lucrare umoristică intitulată „Hugoliada”. În continuare va
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
dorim să fim”- a declarat Geo Repta, un tânăr care se află în aceeași mașină cu Tim în momentul derapajului. În atmosferă serviciului funerar, care a avut loc sâmbătă, 21 octombrie, 2006 și a reunit aproximativ 2.000 de participanți, plana parcă întrebarea la care nimeni nu cred că ar fi putut să de-a un răspuns afirmativ: „Cine are garanția că va trăi și ziua de mâine”? Octavian Cupaș Phoenix, Arizona mai 2010 Referință Bibliografica: Comunitatea română din Phoenix pierde
COMUNITATEA ROMANA DIN PHOENIX PIERDE UN TANAR GREU DE INLOCUIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Comunitatea_romana_din_phoenix_pierde_un_tanar_greu_de_inlocuit_.html [Corola-blog/BlogPost/355904_a_357233]
-
a lui Nicolae Poțincu, a făcut școala primară la Rucăr și a fost una dintre femeile care a dus faima Rucărului în țară și peste hotare. A fost ucisă la Viena, la mijlocul anilor 30 într-o întâmplare nefericită, asupra căreia planează încă un neînțeles mister. În ziarul "Dimineața" din 24 octombrie 1935, marele istoric Nicolae Iorga scria despre acest incidend și despre personalitatea ei într-un articol intitulat " O rucăreancă" : O crimă odioasă a făcut ca societatea românească să piardă o
ŞCOALA DIN RUCĂR (XL) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xl_.html [Corola-blog/BlogPost/371101_a_372430]
-
către punctele lucitoare și inegale ce înțepau cerul, din când în când câte o stea făcându-mi cu ochiul, strălucind mai tare, parcă anume să-mi atragă atenția. Aproape simțeam o stare de levitație, desprinzându-mă ușor de pământ și planând printre aștri într-un dans stelar benefic, purificându-mi condiția omenească până la ultima picătură spirituală, depășind falia dintre adevăr și fantastic, cu bună știință. M-am gândit involuntar că sfinții ne veghează, i-am simțit lângă mine pe acel culoar
NOAPTEA STELARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/Noaptea_stelara_cristea_aurora_1342359891.html [Corola-blog/BlogPost/348314_a_349643]
-
creația, poetul și poezia. Ispita cuvântului și-a pierdut din forță și temeritate, poetul asistă aproape placid la uzura propriilor sale stihuri , stihurile destrămării. Matricea paradisică bântuită de fantasme, viziuni terifiante și de nălucire neagră . Și peste tot și toate, planează umbra și gândul omului cărunt , risipit, destrămat și irosit în nimicnicie: Bibliotecile îmi trec prin ochelari, peste scrieri vine bătrânul amurg, cu biciul mă tot lovește un nătărău, prin tâmplele obosite anii îmi curg ( Mozaic de februarie). VIRGINIA PARASCHIV Referință
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stihurile_destramarii_croni_al_florin_tene_1385100246.html [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
lacului. Mă opresc pe podul de lemn, mă sprijin de balustradă și privesc văluritul blând al apei lacului și aștept vietățile acestui lac ... Gâște, rațe sălbatice vin plutind liniștit, așteptând fărâmiturile de pâine ... Apoi pleacă mulțumite, într-un zbor liniștit, planând deasupra apei. Dincolo de lac, copacii își arată măreția și frumusețea culorilor în lumina caldă a soarelui, de la galbenul pal până la roșul intens amestecat cu verdele brazilor fără de bătrânețe. Pădurea este ca o cetate cu povestea vieții ei îndelungate. Ce bogăție
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_ziua_recunostintei_thanksgiving_da_vavila_popovici_1352261145.html [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
Într-o noapte cu fulgere, tunete și o furtună îngrozitoare, într-una din încăperile palatului într-un pat pufos se născu nepotul și urmașul Contelui Dracula! Contele și Contesa primiră vestea cu mare bucurie și în noaptea următoare doi vulturi planară peste crestele munților spre apus. Făcură câteva rotocoale deasupra palatului, apoi cele două păsări străpunseră zidurile ca o săgeată și cu pelerinele în evantai atinseră cu picioarele podeaua din camera micuțului. Acesta cu buzișoarele sale se juca cu sfârculețele de la
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
moștenirea ancestrală ca pe un „dat”, cam demodat, dar de la sine înțeles, jurnalistul care a cutreierat lumea știe ce anume ne individualizează în raport cu alte nații - simte că nu suntem comparabili cu nimic din altă parte și, mai grav, simte că planează un pericol. El se încumetă să facă un pas în apărarea acestor valori, mobilizându-se nu doar pe sine, ci și pe alții. Calități are multe cartea aceasta, dar poate chițibușul ei cel mai de preț este acela că redă
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
herghelii, Să-mi tropotească sângele-n copite; Port semnatura ta-n epitelii Cu simțurile toate răvășite! Și mă predau în abandon total, Să-ți nemuresc semințele în mine; Renunț la „eu” ca să devin vasal Iubirilor cu unduiri feline! ***** Cheamă-mă! Planând în zbor, ți-am aținut cărarea, În carnea ta sămânță m-am sădit Și încolțind mi-a revărsat splendoarea Blondelor petale care te-au robit! Și mă transform sub ochii tăi în lavă, În tine curgerea-mi revărs râzând, În
BUCURII PRIMĂVĂRATICE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1457883672.html [Corola-blog/BlogPost/379551_a_380880]
-
Acasa > Literatura > Proza > CONTOPIRE - 7 Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1909 din 23 martie 2016 Toate Articolele Autorului De ce să nu trăim, atunci când sufletul nostru e dornic de trăire? Sentimentul se naște, crește până la limitele conștientului, apoi planează undeva deasupra rațiunii, fără a privi în jos, la problemele cotidiene, mărunte și neinteresante, după care, începe să respire și realizează că nu mai are aripi... Din când în când, zborul este reluat, ajutat de adieri de vânt, de norișori
7 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1458685621.html [Corola-blog/BlogPost/348625_a_349954]
-
iubito! Vom pluti sub cerul înstelat pe deasupra Parisului. Se desprinseră din turn și zburară deasupra orașului. Fata, fascinată ca de un vis, se lăsă purtată pe aripile umbrelor nopții de ciudatul partener de care-și legase viața. Într-un târziu, planară ușor pe unul dintre podurile Senei. Narcisa își ridică cu satisfacție privirea spre cer, minunându-se pe unde plutise, apoi se apleacară amîndoi peste balustradă și la lumina becurilor chipurile li se oglindiră în apele râului. Narcisa tresări oarecum vrăjită
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1427872387.html [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
o năframă strălucind cu intermitențe în soarele după amiezii, aruncată pentru a nu ne urmări vijelia și scamele norilor de sub noi, vântul aprig care aducea sub aripile aeronavei vifornițe arctice, vântoase adulmecând și supunând zborul unor înzecite eforturi pentru a plana și rămâne pe orizontală, de câteva ori liniștea din interior fiind întreruptă de solicitările piloților de a ne avertiza liniștindu-ne totodată asupra “unor dese goluri de aer”, verificarea centurilor de siguranță. Jos se profilează poteci șerpuitoare, pe coaste spre
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Las_vegas_ul_cu_pacatele_lui_si_noi_.html [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
mama de teracotă / cuptoare de unică folosință / în ele am ars" (nimic despre mine, pag.33 ), și să te simți de-al locului. Sau te aduce prin tonuri aparent neutre spre vama (neo)absurdului: “natura își reface viața / iar cosmin planează și plânge / zboară și plânge încă din februarie” (cosmin în 9 triolete proprii, pag. 83). Din alt plan privind, e nevoie de tresărire pentru ca oamenii să se privească în ochi: "azi nimeni nu mai vrea să fie poet bun / toți
SCURT TRATAT DESPRE SUNETE de MIOARA BĂLUŢĂ în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Scurt_tratat_despre_sunete_mioara_baluta_1383458259.html [Corola-blog/BlogPost/372284_a_373613]
-
întru: <> și „Credința zugrăvește icoanele-n biserici. „Geniu după chipul lui Dumnezeu, mărturisește Nichifor Crainic, gânditor, poet, teolog, deținut politic, mărturisitor, român, creștin-ortodox, academician de aur, admirându-l pe Eminescu, păstrând sub ruine sufletești ardoarea adorării, pe deasupra genunilor sale filosofice planează zborul în lumina divină al Luceafărului.” (Gândirea, anul IX, nr. 1-3/ 2000,p. 72) Mihail Eminescu este pentru noi dacoromânii de pretutindeni, Pâinea noastră literară cea de toate zilele. „Din creația așa zisă <>a poporului român, noi i-am zice
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
înfiorătoare, apoi aruncă pe cioc o flacără ce pârjolește iarba din jur. Zburătoarea își desface aripile arătându-și ghearele puternice și fioroase în lumina lunii care se strecoară printre nori și croncănind dispare în negura codrului. În același timp pe deasupra planează cei doi porumbei albi și se înalță către vârfurile stejarilor. - A fost dracul în persoană! Stai liniștit, îngerii păzitori s-au arătat din nou. Suntem în siguranță. Descalecă și sapă groapa între cei doi stejărei unde ne-a marcat locul
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
Publicat în: Ediția nr. 331 din 27 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Joc de creion Joc de vacanță, Joc de recreație mare, Joc de sărbătoare... Din cuburi, cetăți și castele Populate cu gândurilre mele... Baloane colorate Ori zmeie Cu zbârnăitoare, Planând la înălțime, Ușoare, Ori aproape de pământ, Cu nourii întunecați Și grei De gânduri Cu sau fără temei... Deoparte, Coala de hârtie Numai ea să știe Zbuciumul, Poate ultimul... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Joc de creion / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
JOC DE CREION de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Joc_de_creion.html [Corola-blog/BlogPost/355191_a_356520]