62 matches
-
cerșafile de-un in curat ca argintul. Fața era înfundată în perini, părul ei cel blond și frumos se lățise peste perină, iar brațele goale și rotunde erau unite asupra capului. Gâtul încă se vedea, iar peste sân era trasă plapoma de lână aurie. M-am apropiat de pat... ea dormea. Am îngenuncheat lângă pat, am dezbinat mînele de deasupra capului ei fără să o deștept și, trăgând mânuța ei albă și dulce pe inima mea, o țineam asemenea unui odor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Proptindu-mă în mînile mele, așezate una de-o parte a capului ei, alta de altă parte, îmi aplecai gura mea pe ochii cei mari și închiși și pe fața ei palidă și, descoperind cu o mână indiscretă sânul de sub plapoma ce-l acoperea, îmi culcai obrazul pe-un sân rotund, alb și mic. Ea dormea încă. Eu însumi eram somnoros, căci nu dormisem două nopți, de-aceea mi-am făcut loc lângă ea și m-am trântit îmbrăcat alături cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
părea în fiecare seară că toate mobilele se pun în mișcare și vin asupra ei. Azi și mai mult i se făceau asemenea păreri. Totul se clătina, dulapul i se părea că era deja pe lângă ea. Hedi se pitulă sub plapomă. I se bătea inima și îi vâjâiau urechile zumzăiau și i se părea ca și cum scârțâia și aluneca ceva prin prejurul patului. Asudă de frică. Era îngrozitor! Mai bine cu capul afară, căci atunci nu se aud asemenea zgomote urâte. Se
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
înspăimântătoare ale unei fantome: Stafia se apropia de pat, întinse mâinile, postelnicul se credea perdut. El simte mișcările mînicii ei...". Din păcate, alternanța timpurilor verbale (imperfect vs. prezent) derutează, efect contracarat, întrucâtva, de organizarea paratactică a frazei: "Mâna stafiii rădică plapoma după capul postelnicului; atinge fața lui; o răsfață; postelnicul nu mai sufla...". (Anti)climaxul nu întârzie: Stafia se așeză pe pat lângă dânsul, postelnicul scoase un gemet. Un fulger aruncă lumină... Acum stafia începu să tremure. Ea văzuse fața postelnicului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mă făcu să cred un moment că sunt în mijlocul unei stepe, înconjurat de dihănii". Încatenarea secvențelor generatoare de teroare este solidă, iar cadența enumerațiilor creează efectul unei cavalcade emoționale greu de strunit: "Toate acestea se petreceau pe când aveam capul sub plapomă. Din nenorocire însă, nu puteam să stau multă vreme așa. Căldura, neastâmpărul, frica făcură să asud așa de cumplit, încât, cu orice preț, trebuia să mă descopăr pentru a nu muri înădușit." Orice precauție augmentează anxietatea: "Dar, spre a nu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
încât, cu orice preț, trebuia să mă descopăr pentru a nu muri înădușit." Orice precauție augmentează anxietatea: "Dar, spre a nu face multe mișcări, de frică să nu stârnesc dihăniile din stepă, prinsei să trag cu degetele picioarelor încet, încet plapoma în jos... când o! întâmplare!... o, ceas rău!... plapoma [...] lunecă de pe mine și... deodată mă trezii gol, dezarmat și prăpădit în mijlocul întunericului, expus la toate fantomele". Trebuie reținută expresia sintetică "mijlocul întunericului", care anticipează titlul unei metafore simfonice a terorii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a nu muri înădușit." Orice precauție augmentează anxietatea: "Dar, spre a nu face multe mișcări, de frică să nu stârnesc dihăniile din stepă, prinsei să trag cu degetele picioarelor încet, încet plapoma în jos... când o! întâmplare!... o, ceas rău!... plapoma [...] lunecă de pe mine și... deodată mă trezii gol, dezarmat și prăpădit în mijlocul întunericului, expus la toate fantomele". Trebuie reținută expresia sintetică "mijlocul întunericului", care anticipează titlul unei metafore simfonice a terorii în opera lui Joseph Conrad (ce-i drept, recontextualizată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
turnăm noi ciomege cu nemiluita, turnați-vi-i pe bandiți care încă mai hălăduiesc în libertate și uneltesc împotriva clasei muncitoare. Drepți! Sus-jos. Sus-jos. De ce nu execuți ordinul, bă banditule? Unde ai visat că ești? La mă-ta acasă sub plapomă cu soră-ta? Mama ei de curvă. Ați cotizat destul cu banii și cu timpul lui 1 pe 40. Veți da acum socoteală în fața poporului că la proces v-ați dat victime nevinovate, voi care v-ați regulat mamele și
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
cartonul unui patron de croitorie cu care mama îmi face vânt în acele zile de caniculă când în mansardă era atât de cald, înnăbușitor de cald, iar muștele atât de înverșunate. Eram, probabil, ușor transpirat - ca și acum, sub această plapomă finlandeză - acea sudoare de copil mic cu piele netedă și roză, sudoare curată și inodoră ca roua, pe un trup care n-avusese timp să devină impur. Senzații care vin de departe și de demult, de foarte demult, dintr-un
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
de trandafir și când pendula din hol bate de douăsprezece ori de miezul nopții, o fereastră se deschide și se închide cu o precauție excesivă, undeva în întuneric, în liniștea de mormânt a casei. După care, în patul larg cu plapomă din satin, cusută cu model, adorm între cearșafurile care miros bine a curat și a lavandă. Apoi, hăul somnului, fără vise și fără gânduri, cam lugubru... ca toată ambianța acestei case ospitaliere, dar lipsită de viață și de lumină. 1
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
Constantin Țoiu Un Înalt funcționar (întâmplarea are loc în anii șaptezeci) este divorțat și are o fată de 18 ani care toată ziua stă în pat, sub plapomă, cu ochii în tavan. (Asta povestește frau Sorge, guvernanta casei). Soția acestui înalt slujbaș era foarte gospodină și în blocul vechi în care locuiau, totdeauna era văzută cum cobora scările, să-și întâmpine bărbatul, când venea cu mașina de la minister
Frau Sorge by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8425_a_9750]
-
Efemeritatea omului este surprinsă și în „Roata lumii”: „După ce n-am să mai merg/Urmele mele se șterg/ Le-așteaptă vremea și vântul/ După ce-mi va cânta cucul. Interesantă viziunea stării de moarte în care poetul trage peste dânsul plapoma veșniciei, atât de grea, încât „în vecii vecilor nu mă voi putea scula.” Dumnezeu rânduiește lumea la trecerea Styxului, ca să nu se îngrămădească, iar tot ce mișcă în lume: „Se-nvârt toate/Întrun cerc/Toate iau forme rotunde/ Ca pământul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]
-
cu Dudu Crăiniceanu, spre răspântia de la Arcul de Triumf, cu Horia Rădulescu, spre Mănăstirea Cașin. În fine, pour la bonne bouche, înapoi spre Târgul de Afară, cu Oana Sofonea, din casa Movilă, la răscrucea pitoresc numită La trei ochi sub plapomă. Originea numelui este într-o încăierare de mahala, în care trăiesc împreună și lumea lui Caragiale, din Justiție, bunăoară, și cea a fiului său, din Sub pecetea tainei, legată întru veșnicie de pomenita răscruce. Un loc între târguri, rămas, și
Siluete la răscruci by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5040_a_6365]
-
pogoane fân a se arenda, 3 zăbune femeiești, 1 zăbun bărbătesc, 3 vase deșerte pentru vin, 2 pieptare de postav, 1 pereche pantaloni femeiești, 4 1/ 2 pogoane pârloagă, a se vinde rodul, 2 brâie roșie, 1 pereche cioareci, 3 plapome, 1 mintean, 1 polcă femeiască, 1 manta și 6 coți materie. P. Agent: M. Cursarie Toate aceste obiecte, ne spun confrații noștri, au fost secuestrate locuitorilor din comuna Risipiții, plasa Marginea de Jos, județul Râmnicul Sărat; iar vânzarea s-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
depărtare urlau lupii, coborâți de la munte. Intrase într-o odaie-n care era pusă masa ca la nuntă. Sobele din cărămizi smălțate, ce purtau ca semne soarele, luna, păsări măiestre și brăduți, duduiau și-n odaie era cald ca sub plapomă. La masa-ncărcată stăteau oameni și muieri, cu fețele rumene de rachiu, spunând snoave și cimilituri. Pe pereți întindeau aripele ștergare de borangic. Vasili stătuse și el la masă, mai spre coadă, și curând râdea și el, cu gura plină
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fiica mea (în pielea goală), într-un cearșaf udat cu apă cu sare (soluție slabă: o 55 54 lingură de sare la 3 litri de apă). Peste cearșaf, am înfășurat-o cu o pătură, peste pătură am înfășurat-o cu plapoma cu lână. Așa a dormit până dimineața. Dimineața, temperatura corpului fiicei mele era plus 40o Celsius. Am scos-o din cearceaful cu apă cu sare și am înfășurat-o într-un cearșaf udat cu apă rece cu oțet (o lingură
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
aduce cu sine 1500 lei î400 lei pentru popotă, 1000 lei pentru taxe școlare și 1oo lei pentru cărți) și următorul echipament: două perechi de bocanci, haine de vară și haine de iarnă, două rânduri de prostiri, una pătură, una plapomă, un tacâm complet, ustensile pentru spălatul corpului și pentru curățirea hainelor și ghetelor. Această școală se susține numai din taxe școlare iar neîndeplinirea condițiunilor atrage eliminarea candidatului de la învățământ”. Proaspătul silvicultor promovat va fi imediat angajat agent silvic la Primăria
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
dăduse pringând să-l... ascund În geamantan! Dovadă? Îl avem și-n ziua de azi și, slavă Domnului, că dacă n-am mai trecut și noi prin atâtea vămi... - Unde era? - Numai o fiméì putea avea o asemenea idéì: În plapomă! - În? - În! Maică-ta a descusut, a Întins drapelul direct pe lână, a cusut la loc, a refăcut cusăturile În romburi, matlasul, cum Îi zice. De asta am spus că... m-am liniștit dintr-o dată, fiindcă... liniștirea a căzut ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
frumoasă-coz! Și mai frumoasă când mă Întreabă ceva, orice; și când mă mângâie pe frunte și pe obraz și pe vârful nasului -așa ar fi bine, pe-acolo, dar ea nu ajunge cu mâinile pân-acolo, că mă mângâie pe sub plapomă pe mai jos. Mă-ntreabă dacă mi-e frig, că ei... Și după ce m-a Întrebat dacă mi-i frig, mă pune să-i povestesc eu ei cum se dezgheață la noi, În Basarabia, Înghețații. Îi povestesc pe dată. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la ea, să-i spun dacă nu-i făcută ca și Tecla. Eu spun că n-am văzut-o cu ochii trupului, că era-ntuneric și pe cuptiori și-n bucătărie, jos dar aș putea-ncerca cu ochii sufletului, sub plapomă. Încerc. Îi spun că-i cam tot așa, ca Tecla, făcută - nu chiar pe-peste tot, dar aproape. Și-atunci domnișoara zice că, dacă aproape cam tot așa, să facem noi doi aproape cam tot așa cum făcusem cu Tecla, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a dreptul rea. Uite, asta cu domnișoara mea, Tuza. Eu i-am arătat calea-vieții, cum se mai spune. Sigur, ar fi aflat-o ea, În curând, de la alții, dar s-a Întâmplat ca primul care să i-o arate, sub plapomă, după aceea pe cuptor, după arătarea Teclei - să fiu eu, un copilaș. În plus, orfănel! Să fie aceasta o faptă-bună? A mea? Eu cred, În toată modestia, că da - ea este o faptă foarte bună, căci ce faptă mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Dumnezeule mare? Îți promit că nu te bat - nu te mai bat niciodată, dar vină la mama unde ești? - Aici. Și mi-e frig. - O, Doamne, Doamne, bine că te-am găsit... - Cu ce ne-nvelim, dacă ne culcăm peste plapome? - Cu paltoanele. Și lasă, dragu-mamii, că te ia mama În brațe, ai să vezi ce cald o să-ți fie... - Dacă tu mă iei În brațe și se face cald - se face și lumină? Știi tu, de la clasă: căldura și lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
chiar știința ne Învață că, pe Întuneric, e mult mai odihnitor... - Mai odihnitor și mai odihnitor ar fi la noi, la Mana, cu lampa aprinsă. Toată noaptea, aprinsă! Mama nu mai vorbește. Nici măcar nu mai oftează. Ne culcăm, orbește, pe plapomele Întinse pe dușumea. Mă Întind pe-o parte, pentru ca mama să-mi țină cald și bine la spate. Îmi ține. Sunt gata să cad În somn, dar nu mă lasă mirosul rece, de tutun. - Mamă, de ce ți-a zis Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
am găsit. Prin întuneric, am pășit în altă odaie. Laviți, scaune, o masă de brad. Dar nimeni înlăuntru. În a treia încăpere, păreții erau îmbrăcați cu scorțuri de lână; lângă horn, pe un pat lat, erau clădite perne, lăvicere și plapome, iar deasupra, pe culme, erau grămădite straie colorate femeiești, o cațaveică, o casâncă, și peste ele o pânză mare de in. Cofa goală, lângă ușă; toporul alături. O icoană cu candela stânsă, la răsărit. Toate erau cu grijă așezate, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Codrul să îngălbenească, Frunza lui să cadă jos Să se- așeze în strat gros, Să-ncălzească cu folos Un mormânt necălduros. Iarna, falduri de zăpadă Peste crengi uscate cadă, Și în nopțile prelungi, Vântul bată-i frunza-n dungi, Curgă plapoma de fulgi Să te-acopere când plângi! Când va fi să mă - nmormânte, Codrul tremurat să-mi cânte, Strajă fie-mi soarele, Muzică izvoarele, De-ar vrea Domnul să m-asculte, Măcar câteva minute, Roata vieții-ncetinească, Timpu-n loc să
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]