11,285 matches
-
alternanța de fermitate și relaxare nu a generat o relație definită, o interdependență tranșantă. Iar pilonii politicii mondiale americane, Japonia și Germania (reconstruite de SUA după ultimul război mondial) manifestă tendințe centrifuge ce pot fi oricând concretizate în manifestări contestatoare. Plasarea Germaniei în centrul unei Europe Unite și tentativele acesteia de apropiere de Rusia renăscută vor sparge definitiv monopolul american mondial. „Militarismul demonstrativ” actual este singurul răspuns al SUA, eșecul „imperiului” fiind - în consecință - inevitabil. Șahul planetar, susține Todd, trebuie să
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
Isaurul și a urmașilor sînt suficiente și convingătoare. Pe celălalt versant european, pe cel apusean, lucrurile stăteau puțin mai altfel. Moștenitor direct al unui aristotelism generic și al clasicismului greco-roman, al acelui clasicism care și-a diseminat transcendența pînă la plasarea ei directă în cotidian, modelat de cultul eroului și de frumusețea unică a corpului omenesc, atent la existența individuală și la expresia ei nemijlocită în spațiul comunitar, Occidentul catolic a întreținut o relație strînsă cu reprezentarea mimetică și cu exprimarea
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
cum o face Pasolini. Astfel se ajunge la un caz care nu e problematic, și deci se rezolvă repede cu de Sade în rolul martirului "artei de dragul artei", cu naivitate în ceea ce privește "erupția vulcanică a actului artistic", cu eroarea evidentă a plasării romanului Justine aiurea, cu una sau două decenii mai târziu. Totuși... marchizul e ȘI scriitor! Nu produce doar pornografie și nu e un Hustler al epocii sale. Filmul camuflează complet faptul că de Sade produce literatură bună, care se studiază
Lungmetraje anti-Valentine's Day by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12011_a_13336]
-
de stringentă actualitate, ce se concretizează în construcția pe care, oricum ar evolua politic, România n-o poate ocoli. De altfel, autorul își încheie demersul cu o pledoarie despre vocația europeană a poporului român, vocație justificată nu numai geografic, prin plasarea în zona de cumpănă a continentului, pe una din axele lui centrale, Dunărea, ci și prin originea lui latină, ce i-a asigurat continuitatea pe un teritoriu în care alte etnii au devenit europene, s-au alăturat istoriei vechiului continent
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
ca reprezentînd tendințe opuse, cea dinții o tendință "totalitara", cea de-a doua una "liberală". Nu sînt de acord cu felul în care este descrisă cartea Despre îngeri, care îi este Dlui Marino de-a dreptul antipatica, și nici cu plasarea ei într-o forțată opoziție. N-aș fi făcut această precizare dacă Dl Marino ar fi vorbit în nume strict personal. Întrucît vorbește în calitate de Președinte al unui juriu din care fac parte și folosește persoană I plural țin să precizez
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
te pricepi să vezi". E o problemă de atenție, de fler și de iubire de viață. Dacă ți se pare că viața are importanță, atunci găsești poezie peste tot. Dacă ești un acrit lehamisit, nu vezi nimic, nicăieri. - Vă preocupă plasarea dumneavoastră în lumea poeziei ? Vi se pare importantă ? - De ce să nu recunoaștem că totul are importanță și nimic nu are importanță ? Mai bine spus, totul are importanță în măsura în care tu i-o acorzi. Locul în lumea artei ți-l cucerești prin
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
prefixul negativ se poate atașa nu doar cuvintelor simple, ci chiar unor compuse și locuțiuni: neînregulă, neînstare, nelalarg - "se simte nelalargul ei" (Limba română actuală). Exemplele din această categorie nu sînt rare nici în prezent, cu oscilații în ceea ce privește punctul de plasare a negației: "cam la neîndemîna chilipirgiilor ce bat caldarîmul Lipscanilor și al străduțelor limitrofe" (RL 2019, 1996, 18); "și fetele au o dreptate a lor mai ne la îndemâna noastră" (phoenix.ro). Fenomenul îi pune în dificultate pe cei care folosesc
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
acestei construcții mortuare stă sau nu "cultura generală", se poate discuta. Dar că majoritatea produselor culturale românești sunt marfă inertă, pare a fi, în această logică, o axiomă. Ceea ce contestă autorul nu este valoarea culturii de la noi, ci proasta ei plasare în raport cu marile curente de gândire contemporană. Cei proveniți din spațiul științelor pozitive nu scapă nici ei maladiilor naționale. Și cum ar scăpa, când în revistele de specialitate românești "tonul este mohorât, fraza boantă, lexicul imposibil, autismul profesional fără scăpare"? Așadar
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
luat Oscarul, iar Eroul a fost doar nominalizat, ultimul mi se pare net superior ca scenariu și ca relatare formală a poveștii... Două sunt inovațiile narative din Tigru și dragon: prima - dacă e să-l credem pe regizor - constă în plasarea luptelor într-un context dramatic, fapt neobișnuit pentru filmografia chineză de gen (da, și acest film ține tot de wu xia). Iar contextul amintește de vechea schemă a tragediei - două forțe, ambele legitime în existența lor, se înfruntă. A doua
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
primul rând consistentul studiu al lui Matei Călinescu despre Eugen Ionescu, în care autorul propune - dacă nu o perspectivă cu totul nouă asupra unuia dintre cei mai controversați scriitori români din exil - în tot cazul una cu mult mai nuanțată. Plasarea operei lui Ionescu - acela de dinainte de La cantatrice chauve - sub semnul negației și al simulării pare să constituie în acest eseu un punct de plecare în elucidarea unor imprecizii de natură biografică. Cu o bibliografie actualizată, confruntând felurite documente (și
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
și din unghiuri la care nu te gândisei. Analiza tematică și comentariile stilistice, delimitarea migăloasă a ecourilor cel mai evident futuriste, operarea foarte atentă cu termeni ca modernism, modernism moderat, suprarealism, decadentism, urmuzianism etc., compararea lucrărilor celor trei poeți și plasarea, oarecum neașteptată în final a unui ,prozator" precursor al avangardismului, toate acestea aduc în final un aer de prospețime. Printre capitole sobre, ordonate și puternic ancorate în informații culese cu atenție, printre citate relevante și concluzii pertinente, cititorul experimentat poate
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
Julian Barnes s-a născut în 1946 la Leicester, în Anglia; Salman Rushdie - în 1947, la Bombay, cu două luni înainte ca India să-și proclame independența. Barnes studiază la Oxford; Rushdie la Cambridge. Amîndoi se află între două culturi, plasare evidentă la Rushdie care aduce Pakistanul în inima unei Anglii literare și plasare mult mai subtilă în cazul lui Barnes, impregnat de spiritul francez. Orient, Occident de Salman Rushdie reamintește tradiția prozei scurte engleze, ca și fascinația față de India, de
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
în 1947, la Bombay, cu două luni înainte ca India să-și proclame independența. Barnes studiază la Oxford; Rushdie la Cambridge. Amîndoi se află între două culturi, plasare evidentă la Rushdie care aduce Pakistanul în inima unei Anglii literare și plasare mult mai subtilă în cazul lui Barnes, impregnat de spiritul francez. Orient, Occident de Salman Rushdie reamintește tradiția prozei scurte engleze, ca și fascinația față de India, de Rudyard Kipling și Somerset Maugham, dar mi-a apărut ca joc în oglindă
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
sistematizată a fost eterofonia, chiar dacă, la modul practic, ea există din cele mai vechi timpuri. Să fie oare eterofonia începutul și sfîrșitul, răsăritul și apusul, zorile și întunericul muzicii savante? Iar dacă opinia despre relația dintre preponderența categoriilor sintactice și plasarea lor pe harta geografică a lumilor sonore arhaice și antice este din multe puncte de vedere amendabilă, o anume afiliere a acestor categorii sonore fundamentale la marile perioade ale istoriei muzicii europene poate fi acreditată căci, cel puțin la o
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
arată manifestări agresive, dar le tratează critic. Voi lua drept prim exemplu lungmetrajul lui Mike Nichols din 1970, tradus Alineatul 22. De menționat că volumul apărut la Polirom se numește Catch 22/ Clenciul 22. Studiul CNA conține o remarcă privind plasarea spațială a agresiunii: "Divina Frau-Meigs și Sophie Jehel subliniază că acest model de reprezentare a violenței în film și la tv este concordant modelului cultural-valoric american și codului cultural încetățenit și dezvoltat de Hollywood, inclusiv prin utilizarea preferențială a tehnicii
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
și la tv este concordant modelului cultural-valoric american și codului cultural încetățenit și dezvoltat de Hollywood, inclusiv prin utilizarea preferențială a tehnicii Ťplanului mediuť și a Ťplanului apropiatť de filmare a acțiunii. Consecința acestor tehnici de filmare care constă în plasarea violenței Ťîn zona interpersonalăť, înseamnă, de fapt, apropierea zonei de agresiune de Ťzona intimitățiiť până la punctul confundării lor". Exact ceea ce Mike Nichols nu face, preferând să transforme violența într-un spectacol în sine, vezi scena când unul dintre personaje este
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
le expune ca atare, fără patimă și fără idei preconcepute. Din știință a învățat Solomon Marcus felul în care se stabilește măsura exactă a lucrurilor și a oamenilor și chiar textele sale cu potențial polemic impresionează prin impecabila corectitudine a plasării accentelor. Exemplar în acest sens este capitolul Dan Barbilian - Ion Barbu. Cu deplină bună credință, cu seriozitatea și lipsa de implicare (u)morală specifice unui om de știință, Solomon Marcus analizează personalitatea matematicianului poet sub toate aspectele sale. Elogiind fără
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
Operele analizate de Al. Piru nu sunt ființe vii, ci corpuri inerte sub anestezie. Cu una sau două excepții, Al. Piru desemnează bine capii de generație în "panorama" sa. Operațiunea e făcută tacit, fără nici un fel de comentariu, prin simpla plasare a numelor în fruntea listei la generațiile vârstnică, mijlocie sau tânără. La poezie, sunt Tudor Arghezi (urmat imediat de Lucian Blaga), Mihai Beniuc și Dimitrie Stelaru (pentru generația tânără puteau fi la fel de bine Geo Dumitrescu sau Ion Caraion). La proză
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
ci se identifică predilect cu acea stare de beatitudine imprimată de dezmățul fără precedent al tehnologiilor componistice. Trupul muzicii savante este, așadar, amputat, manifestarea exterioară a proiectului componistic, precum și aparența sensibilă a unei idei sonore ființînd preponderent latent, nemanifest, prin plasarea într-o subzistență conotativ virtuală și nu actuală. Forma muzicală nu mai constituie în epoca post-modernă o urmă a fondului sonor sau, parafrazîndu-l pe Bergson, un instantaneu luat unei tranziții și nici un compromis între ceea ce se poate spune și ceea ce
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
calculator, primește vizita unui prieten care îl roagă să-i "curețe" o casetă video pe care era filmată în condiții proaste petrecerea de revelion. Pe măsură ce filmarea este prelucrată, jocurile de amor cu femeile de la petrecere sunt povestite cadru cu cadru. Plasarea intrigilor seducției la un nivel secund și fragmentar al narării, în realitatea catodică a ecranului, îl scutește pe cititor de balastul narațiunii directe, detaliate și, mai ales, la persoana întâi. Această distanțare face bine prozei lui Dumitru Ungureanu. Finalul "contaminează
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
mult și cam nerușinat. E dreptul lor să spună că am scris un articol "suburban în ton, marcat de o lipsă de deontologie profesională, și de numeroase erori logice și de informație" (admirați, vă rog, stilul și tehnica originală a plasării virgulelor!) Dar nu înțeleg de ce e nevoie să-mi pună în gură cuvinte pe care nu le-am rostit niciodată. Întrebarea e retorică: evident, pentru a le ieși turnătoria ca la carte. Sintagma "patrupezi din Midwest", prin care cei trei
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
numai o băută, o chermesă nu e o partuză ș.a.m.d. Moda limbajului juvenil poate însă crea sinonimii ad-hoc, prin exacerbarea frecvenței în uz a câte unui termen. Astfel, seria soir - ceai - chindie - bairam - party oferă cîteva repere pentru plasarea unui discurs juvenil de-a lungul mai multor decenii. Nu sînt foarte sigură de raportul dintre ultimele elemente citate și succesiunea generațiilor mai noi; cuvîntul ceai mi se pare însă un exemplu cert și ușor databil: curent în anii ’70
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
2004, din chat-urile afișate de posturile Acasă, Național și Prima. Nimic subtil și sofisticat: pur și simplu lipsa cratimei - “spunemi urgent”, “tiai dat seama”, „zimi”, “pupal pe alex și zi cal iubesc!”, “sper luni sami repar mașină”, “sunama” - sau plasarea ei aberantă: “cand v-a fi posibilă întrevederea?”. La fel de banale sînt greșelile scrierii cu doi i (“fi mai atentă”; “cand ii auzi că bani nu au importantă pe cine minte”) și - cum se vede chiar din ultimul exemplu - renunțarea la
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
terorismul inevitabil al metodei unice. Respingînd însă metoda unică, nu am respins însă ideea de metodă și am încercat chiar, dacă se îngăduie formula, întrebuințarea mai multora, într-o pluralitate convergentă, fără abuz de terminologie și de... tehnologie.” (p. 159) Plasarea acestui intermezzo explicativ undeva dincolo de jumătatea volumului vorbește de la sine despre maniera eseistică în care este concepută cartea. Marea revelație adusă de cartea lui Mircea Iorgulescu vizează relațiile lui Panait Istrati cu mișcarea socialistă românească de la începutul secolului XX. Se
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
și real. Poate fi considerată chiar un manual/tratat despre nașterea realului poetic. Spiritul poetic și realul reprezintă, cum se știe, cei doi poli ai experienței poetice. Preluînd situarea fenomenologică a conștiinței, ca realitate intențională, teoreticianul definește condiția poetică prin plasarea ei în orizontul realului. Orice poezie aspiră, în ultimă instanță, spre "realism". Dar există diferite stadii ale realului. Un stadiu al acestuia e realul poetic. Realul poetic, spre deosebire de realitatea obișnuită, se naște prin activitatea spiritului poetic. În acest sens, el
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]