56 matches
-
să oglindească pe Regină în chipul zămislit, înainte de a apare în scriere, în sufletul autorului care nu ascunde nici emoția, nici adorația, nici iubirea pentru: „o frumoasă femeie destinată unui drum neîmplinit și totuși, desăvârșit.”. E imposibil și nenecesar a plasticiza mai bine decât Principele portretul Reginei, nefiind cu putință a o cunoaște cineva din afara familiei mai apropiat de adevăr decât o cunoaște Alteța Sa Regală. Din perspectiva acestei cunoașteri, Principele este crezut și admirat pentru portretul spiritual pe care îl conturează
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
află ca temei al acestor manifestări. Să cităm din părintele Dumitru Stăniloae, ale cărui cursuri de doctorat, la catedra de Teologie Dogmatică Ortodoxă a Institutului teologic din București, Dumitru Ichim le-a urmat: „Lucrurile sunt chipurile create ale rațiunilor divine plasticizate (...). În starea lor plasticizată se reflectă sensul, puterea și viața rațiunilor divine în unitatea lor din Logosul divin.” (Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 2, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Buc., 1978
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
a Intrării Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este prelungită deci, în zilele următoare, primind pe Domnul nostru Iisus Hristos - Euharistic în trupurile și sufletele noastre, curățite prin Sfânta Taină a Spovedaniei. Dacă icoana Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim plasticizează, înfățișează, în linii și culori, faptul dumnezeiesc, descris de cuvintele Evangheliei, întipărind deci mai limpede, chipul și mesajul praznicului, denumirea de Florii vine să îmbogățească și să sublinieze interesul adânc și profund duhovnicesc al faptului dumnezeiesc, la care facem părtașă
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
proporțională relație între actul creației și mediatizarea lui. Cu cît mediatizarea tot mai inimaginabil diversificată cîștigă teren, cu atît creația pierde în substanța ei intrinsecă. Paradoxul pare cumva facil și oarecum exterior procesului, dar îl abordăm doar pentru a-l plasticiza, pentru a-l face, cumva, mai elocvent. Nu numai că domeniul cunoaște, de cîteva decenii, emergența obstinată a genurilor neconvenționale de altfel, de neevitat într-o lume ieșită bine din normele tradiționale dar chiar expresiile ei pictura, grafica, sculptura își
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de apoteoză mistică, ambitusul sublimității imnice și sunetul elegiac, amplele interogații („întrebăciuni”) retorice și apostrofele învolburate se intercalează cu paragrafele analitice, cu buchetul lor de noime și de învățăminte. Dacă predicile, cu țesătura lor înflorată, vădesc o predispoziție de a plasticiza, fără ornamentație excesivă, ele se înfiripă și în structuri muzicale, polifonice, într-o gradație când suitoare, când coborâtoare, între care șerpuiește în efluvii incantația. Comparațiile, înavuțite cu pilde din „cărțile” Scripturii sau din Sfinții Părinți, metafora, cu falduri grele sau
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
imaginația (Viziuni antice). Este tărâmul poeziei, întrezărit, la modul simbolist, într-un absorbant „dincolo de orizont”. Instalat într-o Romă imaginară, poetul face, epicureic, elogiul vieții (Petronius către Eunyce), închină ode principiilor vitale (Isis, Lacrimile Soarelui), amestecând vis și realitate sau plasticizând grațios (Carmina). Recea detașare parnasiană, „teoretizată” într-o ars poetica, lipsește. Nota elegiacă, mai plină în volumul Domus taciturna, mișcă desenul și îi imprimă rezonanțele caducității. Elementele simboliste (parcul, grădina, parfumuri, mirajul depărtării, cântecul și plânsul fântânilor) tulbură „helenicul vis
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
venea apoi dintr-un stil, deopotrivă al discursului și al gândirii. Sub raportul discursului, stilul „ultimului Socrate” (cum a fost numit adesea) implică tocmai eludarea demonstrației în favoarea „zicerii”; opiniile nu se întemeiază pe stringența argumentelor, ci pe abilitatea de a plasticiza abstracțiunile, pe tonul apodictic și pe plăcerea de a-și contraria auditoriul: „Americanii nu mor în război. Sunt supraînarmați. Dau lovituri zdrobitoare. La ei cine face economie de muniție răspunde în fața Senatului”, „I-am asemănat odată pe ruși cu vacile
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
trăirii directe, senine, a iubirii, cum și percepția sentimentului și a naturii fruste ca măsură a universalului dau preț multor pasaje. Maniera alegorică și mitologizantă duce la o amplă și retorică paradă de nume sau de epitete mitologice, menite să plasticizeze, prin personificare, atotputernicia erosului. Înfrângerea lui Amor de către o „tânără copilă”, răsărită din români, oferă prilejul dezvoltării poemului pe linia motivului „Amor cu aripile muiate de ploaie”, care, pornind de la o odă a lui Anacreon, a cunoscut o largă circulație
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
unui trup pe măsură, la dimensiunea marilor alcătuiri geologice sau cosmice, pe când la P. sufletul se dezmărginește înspre pustiu și epuizare. O translație similară cunoaște și motivul călătoriei. Zborul cosmic eminescian avea o destinație certă: absolutul, al cărui spațiu era plasticizat în imagini de o mare consistență, în timp ce la P. elanul își păstrează substanța și energia, dar, în lipsa unor modalități ontologice adecvate, rămâne irealizabil, iar sensul manifestării lui e și el ipotetic: „Pânză rămasă fără catarg,/ Desfășură-ți aripile mai larg
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
de tălăngi tânguitoare, copaci aplecați de vânt și ploaie, de „neguri purtate de vânturi”. Când și când este semnalată opoziția dintre tumultul veșnic al firii și singurătatea, efemeritatea individului, ca și neputința în fața misterelor lumii. Reprezentarea existențelor individuale este frumos plasticizată în metafora „lumini suflate de vânt”, pe al cărei fundal mai toate aspirațiile omenești apar ca iluzorii flăcări pe comori, ca fulgii de nea, a căror splendoare se topește la atingerea căldurii. Firesc, se insinuează și ideea morții, uneori chiar
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
Gând românesc (1982) cuprinde versuri care au făcut parte „dintr-un volum pierdut, rămas nepublicat, nu din voia autorului”. Oricum, poeziile din această plachetă și din următoarele două - Cântec românesc (1983), Drum românesc (1985) - nu sunt ale unui începător. Autorul plasticizează idei la flacăra dorului de țară. Patria suferindă lăsată în urmă, tragedia țăranului, evocat sub numele simbolic Ion, vicisitudinile exilului, idealurile de dreptate ale înaintașilor sunt teme recurente, de o mare forță emoțională. Nu este vorba despre un poet metaforic
NICOLAU-GOLFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288441_a_289770]
-
să coincidă cu cosmosul. În analizele de acest tip, Blaga pleacă de la premisa că metafora ține indisolubil de existența și de manifestarea umană, omul fiind, prin definiție, o ființă metaforizantă. Pe de altă parte, el constată că metafora poate să plasticizeze un proces demonstrativ, fără a lămuri însă în vreun fel lucru-rile391 și, din acest motiv, își pune problema dacă în expunerea concepției sale despre factorii stilistici nu ar fi bine să recurgă la o terminologie mai apropiată aceleia folosite în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mișcare, de la deplasarea mecanică simplă la mișcarea cu viteze superioare: "din spațiu și din timp viteza sare/ și lucrurile în viteză sunt nelimitate/ schimbarea nici o clipă nu le iartă." Raportată la starea de spirit a poetului, lumea de obiecte se plasticizează și esențializează prin imaginea cercului: "și numai cercului îi este dat/ să sară din el însuși în afară/ și asemeni lui nici eu nu pot/ decât să cresc egal." Gr. Hagiu reînvie mitul morților, al strămoșilor, reînvie muncile agricole la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
compozițiile - în special cele cu scene de muncă - sunt temele pe care artistul le abordează cu cea mai mare frecvență. Sub penelul său, materia se transfigurează activ încărcându-se de un lirism calm și dens structurat atât în lumea obiectuală, plasticizată de pictor, cât și în mediul ambiant al acesteia, în atmosfera ei. Sensibilul poet al naturii, în general, dar mai cu seamă al meleagurilor moldovene, al Iașului și al împrejurimilor sale, al vechilor cititorii și noilor construcții din această ilustră
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
care atributul retorico-formal "polemic(ă)" este conotat preponderent negativ (ca agresivitate, primitivism comportamental, sofistică etc.), în timp ce practica discursivă ne arată intensitatea, sub dublul său aspect (cantitativ și calitativ), pe care o atinge discursul polemic în România interbelică 88. G. Călinescu plasticizează metaforic atitudinea polemistului, evitând totuși o denominare, în favoarea unei substituiri bazate pe analogie, într-un fragment ce trimite la polemica principială eminesciană: Dacă e vorba de duel, primesc, dar cu armele profesiunii. Vino-ncoace la luptă dreaptă, tinere imperial! Să
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
emoțională. Iată un cadru de acest fel: "Morții adevărați și răniții adevărați umblă fără pansamente, de la dreapta la stânga și invers și în zigzag, cu mațele în brațe, ca să le așeze undeva"147. Alteori, viziunea crepusculară împrumută nuanțele unui lirism pictural, plasticizând în mod simbolic ideea abrutizării: "O sută de instincte vechi care trezesc imaginea flămândă a bestiilor carnivore cresc deodată în sufletul mulțimii, și umbra ei în fugă, ia forme de mistreți furioși, de zimbri cu nările umflate, de hiene pleșuve
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cu "statut" de definiție presupune o operație de determinare exactă într-un limbaj științific, precis și arid, lipsit de prolixitate și echivoc. De multe ori, redefinirea argheziană se întemeiează pe o comparație metalogică 173, însă aceasta nu ambiguizează mesajul, ci plasticizându-l, îi întărește sensul denotativ. Desigur că decodarea corectă depinde, esențialmente, de orizontul cognitiv al cititorului și de disponibilitatea sa de a traduce imaginea în argument. Pentru Arghezi, teoretizarea în sensul de critică (de)valorizantă dublează, în subsidiar, practica poetică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
infracțional (canalii, lichele, bandiți, găinari, profitori, samsari, pezevenghi, impostori etc.)., de tip bestiariu, aici zoomorfismul este privilegiat și extrem de variat, de la animalitatea domestică sau cea sălbatică, până la creaturi hidoase, insectar, teriomorfe (șerpi, năpârci, reptile), rozătoare, de asemenea, registrul septic care plasticizează imundul, pestilențialul, infecția, putridul, descompunerea sau cel al sexualității pervertite, în care libidinoșenia, devirilizarea, menopauza intelectuală etc. sunt tot atâtea denunțări ale umanității compromise 187, iar pe de altă parte, "vedem" scene violente sau imagini de multe ori șocante, care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Din acest unghi, multe dintre textele care alcătuiesc campania anticlericală au un pronunțat caracter satiric. Dar violența argheziană se materializează adesea și prin ficțiune iconică (aici ipotipoza e procedeul retoric predilect), constând în prezentarea abstractului prin imagini concrete, sugestive, care plasticizează scena, "agresivitatea lingvistică primind corporalitate autolegitimatoare"188. Cele două ipostazieri fundamentale ale agresivității în pamfletul arghezian sunt adesea indisociabile, de aceea ne propunem să le observăm ca ocurențe ale polemicității în economia de ansamblu a textului pamfletar. 1. Violența limbajului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Lux - Îl cunoști - discutînd. Furnicături prin tot trupul. — Miller, haide! — N-am să uit niciodată ce au spus, Jack. Patchett i-a zis lui Lux: „Am substanțele necesare ca să-l Împiedice să mai facă rău cuiva, iar tu l-ai plasticizat“. Lux i-a răspuns: „Și-o să-i găsesc și un Îngrijitor“. N-am să uit niciodată ce glas avea atunci domnul Dieterling. A spus: „Iar eu i-am oferit lui Preston Exley un țap ispășitor În care crede, mai presus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Capsule cu droguri scăldate În sîngele de pe podea. Fără pîngăriri artistice - omul trecuse de faza asta. Ed intră În bucătărie. Patchett către Lux, În 1939: „Am substanțele necesare ca să-l Împiedice să mai facă rău cuiva, iar tu l-ai plasticizat“. Dulapuri golite. Pe podea: furculițe și linguri. Ray Dieterling, În 1939: „Un țap ispășitor În care crede“. Urme de pași Însîngerate, care ieșeau și intrau. Omul făcuse naveta pentru a-și Împodobi opera. Lux: „O să-i găsesc și un Îngrijitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ordinar identic cu sine, lucrul este aici sacrificat (oferit) în vederea a ceva de ordinul semnificației. În configurația vizibilă se ascunde așadar cu totul altce‑ va, o configurație invizibilă. Lucrul este deci doar suportul, materia sau car‑ nea formei care exteriorizează (plasticizează) în sensibil conținutul operei de artă (semnificația ei interioară invizibilă). Dacă ar fi doar lucru, nu ar avea sens. Dacă ar fi doar sens, nu ar mai exista în lucru (adică ar aparține doar conceptului neîntrupat deci adevărului, nu și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
situarea orizontalei la nivelul de 3/4 sau 4/5 în care ne transmite liniște și echilibru, se poate ajunge la 7/8 sau 9/10, în care este accentuată starea ascensională, elevația sacră. Dorința unor creatori contemporani de a plasticiza elementele componente ale crucii, a adus alcătuiri plăcute pentru neinițiați, care nu se gândesc la semnificația fiecărei forme care compune crucea. Cele două forme constitutive au devenit curbe, crucea este strâmbată și își pierde semnificația și rolul său sacru. Așteptam
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
Kogălniceanu, V. Alecasndri, I. Ghica, G. Barițiu, A. Mureșanu și pe alți „campioni neobosiți ai inteligenței românești”,îi însuflețește o concepție iluministă, potrivit căreia școala poate fi transformată într-o puternică armă de afirmare națională.Cu știința de a-și plasticiza și nuanța observațiile, Kogălniceanu împarte laudele și criticile după măsura faptelor, văzând și în acest fel de activitate, un act de mare răspundere, cu urmări hotărâtoare pentru progresul culturii poporului său. Nu stăruim asupra celorlalte texte apărute în rubricile „Alegere
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ordinar identic cu sine, lucrul este aici sacrificat (oferit) în vederea a ceva de ordinul semnificației. În configurația vizibilă se ascunde așadar cu totul altce‑ va, o configurație invizibilă. Lucrul este deci doar suportul, materia sau car‑ nea formei care exteriorizează (plasticizează) în sensibil conținutul operei de artă (semnificația ei interioară invizibilă). Dacă ar fi doar lucru, nu ar avea sens. Dacă ar fi doar sens, nu ar mai exista în lucru (adică ar aparține doar conceptului neîntrupat deci adevărului, nu și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]