577 matches
-
odinioară că o rușine faptul de-a aparține unei națiuni care e oarecare, unei colectivități de învinși, asupra originii cărora nu-mi era îngăduita nici o iluzie. Credeam, si poate nu mă înșelam, ca noi ne tragem din drojdia barbarilor, din pleava marilor năvăliri din acele hoarde care, neputincioase să-și continuie mersul lor spre apus, s-au ascuns de-a lungul Carpaților și a Dunării, căutându-si loc de somn; masă de dezertori la marginile Imperiului, golani spoiți cu un pic
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
spune despre Mircea Eliade că nu se jenează de tovarășii săi de altădată și că se află cu ei în „criminală cîrdășie” (aluzie la extrema dreaptă), vorbește despre „Virgilică de la Paris” (aluzie la Virgil Ierunca), îi numește pe toți „javre, pleavă, fasciști, legionari cărora le-au sfîrîit picioarele de mînia poporului”. Zaharia Stancu este cel care enunță la un moment dat, în paginile revistei, legea cea mai importantă a funcționării regimului, dovadă că îi înțelesese perfect mecanismul: „Nu am confundat, nu
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
o fărâmă de adevăr și de bine. Logica, adesea, demonstrează, indiscutabil, că o concluzie adevărată poate rezulta din două premise false. Sarcina unificării înțelegerii este de a extrage grăunțele de adevăr din rapoartele prejudiciate și teoriile distorsionate, și să arunce pleava. Dacă, bineînțeles, se și vrea! Pe la noi însă... chestiunea cu „ciocul mic” e un fel de doctrină națională. Pe de altă parte, cunoașterea pornește, de cele mai multe ori, din conflictul de idei sau puncte de vedere și interacțiunea lor reciprocă. Progresul
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
Mircea Mihăieș Trebuie să vă imaginați scena în toată splendoarea ei: în mijloc, Adrian Păunescu, slăbit, obosit, îmbătrânit, însă în continuare cu un cap mai înalt decât restul adunării. în lateral, redați oblic de camerele de luat vederi, invitații: obișnuita pleavă ex-comunistă, asezonată cu două-trei figuri bizare, pe care nu știi de unde să le iei. Una dintre ele, doctorul Eltes, veche cunoștință a mea din vremurile când le predam engleza copiilor din satul Vârciorog, județul Bihor, strălucește prin stupizenie: un ungur
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
naționaliști" tratează țara ca pe-o curvă: o flatează cu vorbe mieroase, îi șoptesc în ureche declarații fierbinți, îi descriu în culori ațâțătoare variate poziții ale acuplărilor metafizice doar pentru a ajunge cât mai repede cu ea în pat. Pentru pleava asta primitiv-sexualizată, țara nu e o mamă, ci vita bună de muls pe care nu și-o închipuie altfel decât gestantă cu sămânța lor putredă. Iminenta adoptare a legii prostituției îi va trimite, sper, la locurile binemeritate. îmbrăcați în straie
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
fusese suficient de dubios! Oriîncotro ți-ai îndrepta privirile, nu dai pe scena publică românească decât peste specimene care-ți provoacă oroare, scârbă sau te deprimă până-n pragul casei de nebuni. Cum a fost posibil să iasă la suprafață doar pleava, nesimțirea și agresivitatea? Ori suntem paranoici, ori cei care vorbeau despre bunătatea, cinstea și omenia românului erau niște lunateci. Minciuna sfruntată, în față, și înjunghierea lașă, pe la spate, au devenit cele două modalități de manifestare ale "românității". Ne-am vinde
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
în versiune feminină Andre? Culmea tupeului o au cei de la Latin Express care nu se obosesc nici să schimbe titlul piesei ( Cred că m-am îndrăgostit), nici să caute păgubașul prea departe: Nicolae Nițescu e de pe acilea de la noi. "Astă pleavă, ăst gunoi" Versul eminescian ne este reamintit de Valeriu Stancu în editorialul numărului din martie al Cronicii ieșene. El se referă la politicienii ajunși, ieri sau azi, la putere ("tot soiul de ariviști, de ticăloși, de imbecili, de lăutari, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
acestor personaje cuvinte precum "demnitate", "onoare", "principii", "convingeri" înseamnă a arunca un chibrit în depozitul de praf de pușcă. Demnitate la Păunescu și Vadim? Demnitate la subordonații lor, pe care eventuala dispariție a liderului îi va risipi ca pe-o pleavă rău-mirositoare? Demnitate la ciubucarii și la profitorii ce pretind, pe baza mânuirii gureșe a primelor trei cuvinte din abecedarulul naționalismului grețos, că sunt oameni de cultură? Să fim serioși! Portretul politicianului de la putere și al obiceiurilor sale, admirabil descrise de către
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
Magda Lazarovici. Era o societate ajunsă la apogeu, echivalentă cu societățile egiptene antedinastice. Satele cucuteniene erau fortificate cu șanțuri și valuri, iar casele erau dispuse în cerc sau în șiruri. Aveau locuințe de suprafață, din structură lemnoasă, cu pereți de pleavă bătută, confortabile, de cca 2 m înălțime, cu podele solide de lemn. Bogătașii de acum 6 000 de ani aveau vetrele și pereții decorate. O adorau pe Marea Zeiță, pe care am descoperit-o în diferite ipostaze în statuete, inclusiv
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
servicii de încredere și venituri bune. Fusese un alt rost al lucrurilor bine așezate la locul lor, cu înțelepciune și experiență de viață a înaintașilor noștri pe care sălbatecii invadatori l-au distrus cu un scop anume : de a ridica pleava și gunoiul la nivel de intelectualitate prin inversarea valorilor. Noi, îndopați cu limba rusă și duși cu sapa la semănat, prășit sau scos cartofii, morcovii, sfecla și porumbul; mici și proști am crezut că așa tre buie! Ei, invadatorii, se
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
ginți / Dorm, îngropați la Sarmizegetusa. // Al nostru e; iar nu al vostru, huni, / Ce-ați năvălit de dincolo de Nistru, / Călcând, în goana cailor nebuni, / Peste mormântul marilor străbuni / Și i-ați trezit cu-al vostru râs sinistru. // Voi, colb și pleavă sunteți, venetici, / Din hoardele barbarului Attila, / Noi, scutul Romei am înfipt aici. / O! Pentru marii noștri mucenici, / Voi niciodată n-ați știut ce-i mila...// Dar astăzi sună ceasul de apoi, / Să vă chemăm la dreaptă judecată, / Ca uraganul năvăli
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
străpunși de găuri negre,/ Chiar fără lună m-aș abandona,/ Simțind povara clipelor funebre.// Aș bea cu tine-un strop de infinit/ Din cupa vieții, plină cu otravă,/ Și colindând sub norii de grafit,/ Am semăna furtuni și-am cerne pleavă.// Chiar sufletul mi l-aș amaneta,/ De-aș ști că ziua-ncepe iar cu tine,/ Cu anotimpuri calde-aș cocheta,/ Să-mi împrumute ploi diamantine.// Cu ele ne-am spăla păcate vechi/ Dintr-un destin confuz, invariabil,/ Am strânge picăturile
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
Har Copiii s-aibe roade și-n Noul An Școlar ! O lume cere ploaie...să fie bun ogorul Uitând "problema-cheie", care-i semănătorul... E vremea ca în Țară, să ne-apucăm de treabă Și să spălăm sămânța, de negură și pleavă ! Ogorul, e elevul ; să-l facem mai mănos Prin baza-Învățăturii, adusă de CHRISTOS ! Sămânța-i curricula, predată de "n" ori De Dascălii din Școală, ce-s buni semănători ! Spiritual (și fizic !), eu sunt mereu cu voi ! Mă Rog pentru ogor
REVIN ELEVII NOȘTRI-N ȘCOLI ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378198_a_379527]
-
Simona Dăncilă Arde, doamne, din adâncuri/ Pleava oaselor rămase/ Adunată-n patru scânduri/ Putrede, și toate roase.// Și o pune laolaltă/ Cu tăcutul din durere,/ Ca să vezi de se mai ceartă/ Cu minciuna din tăcere.// Și te rog, înseamnă locul/ Unde treptele sunt puse/ Până nu se
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]
-
la atmosferă prin plinătatea detaliilor, realitatea reperelor, firescul cursului narativ, tragic indus. Scena este a unei lumi răsturnate în care însă totul pare a fi la locul său. Când vremurile vin mai înspre noi, în ceea ce s-a numit tranziție, pleava rămâne deasupra apei. într-un Five o^clock la un secol după cel caragialian, țațelor cu mofturi de cucoane le iau locul veninoase exemplare ale lumii proaspeților îmbogățiți, mădulare, cândva, ale nomenclaturii. Acum dialogul e mai sinuos, săgețile mai vătuite
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
în bătaia puștii. Imaginea idilică a unei comunități umane coerente și echilibrate, trăind în armonie cu universul (sătenii îi strigă dropiei, într-un mod familiar, ,, Fugi, fată!"; ajung la casele lor ,,cu soarele asfințit în cămăși și cu praf de pleavă de la seceriș între măsele") contrastează cu cea de după război, pe timp de secetă. Dropia nu se mai arată, iar câmpia însăși - asediată de gloanțe și de ghiulele - se ascunde parcă, asemenea păsării ,,de neatins, ca un vis". În ultima parte
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
pe o fundație de piatră, a suscitat de decenii interesul muzeografilor de pretutindeni. În aceeași măsură, interiorul casei ne întoarce în timp, la un veac idilic, într-o atmosferă de pace nealterată. Totul este autentic: tencuiala lipită cu pământ și pleavă, pe scoarță de tei, aplicată prin aruncare și netezită cu mâna. Procedeul se întâlnește doar pe aceste meleaguri. Inovații originale Chiar și acoperișul de paie este o soluție a arhitecților populari ai vremii. Acum, după ce au trecut anii peste el
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
pământ, cu fața-n miriște, c-un umăr întors și-un picior răsucit, necunoscutul gemea de parcă-și dădea duhul. Un miros acru și înțepător de sudoare și sânge le năpădi când se apropiară. Parcă luară în brațe un sac cu pleavă dospită. Omul se agăță de brațele tinerei femei, cu ochii holbați, cu gura strâmbă, horcăind zgomotos. Te doare ceva? Ți-e rău? Ce te doare? Îl prinseră să-l salte amândouă cu fața-n sus, să-l ridice. Se speriară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
obositoare. Nuanțele ironice, ludice sunt, deci, bine venite: Singuraticule, stacojiule, Omega, cântă-mi apoteoza somnului și a morții. de mult dau târcoale și adulmec, vai, tras-am sorții. Sinucisule în bibliotecă, moartea erudită, rarisimă, te-a decavat. agonizai avar peste pleava cunoașterii, zaraf ursuz, putred, blazat. (Docta ignorantia) Tema suicidului revine obsesiv în opera lui Emil Botta. Ideea de a grăbi moartea nu este străină de imperiul oglinzilor scânteietoare și al scenei, pentru că însuși sfârșitul lugubru, încărcat de teatralitate prin faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
E un Luvru mai mic, cu boscheți pe alee și cu iederă pe ziduri, care-i problema? Poate mai sunt și alții agățați în pereți, astea-s numele mari, mi-au rămas în minte fiindcă am mai auzit de ei. Pleava, vorba vine, dar zic așa, prin comparație cu primii, face la fel de multe parale. Le-am uitat numele, însă. Și nici nu mă interesează că ar fi și Matisse sau mai știu eu cine, mă interesează să scap repede de ele
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
dar neprefăcutul, cenotaf : "Și-așa am rămas pocăiți. Aveam un bunic pastor, care murise înaintea nașterii mele. Aveam un tată trufaș și tânăr, care se războia cu sine, cu credința, cu noi, ceilalți. Eram nepoftiții străzii, eram șușotiți în ascuns, pleava și praful aveau să se-aleagă de noi! Creșteam printre atâția frați, încetul cu încetul creșteam!" Sunt, din principiu, destul de sceptic față de poezia așezată de critica literară - prudent și, dacă stăm să ne gândim, concesiv - sub eticheta aproximativă de "autentic
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
1967) autorul nostru nu a avut drept de semnătură. Era interzisă orice referire la operele sale. Bineînțeles - din când în când, propagandiștii de serviciu, recrutați din rândul scriitorilor cu un oarecare prestigiu, ieșeau în arenă. Zaharia Stancu își intitula pamfletul Pleava din căruțele dușmanului: "Legionarii se află astăzi în slujba Germaniei revanșarde a lui Adenauer și în slujba cercurilor agresive americane care pregătesc împotriva Răsăritului și împotriva noastră războiul. Oare nu se jenează nici astăzi Mircea Eliade de faptele camarazilor săi
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
și astăzi în urâtă și criminală cârdășie? Se pare că nu, de vreme ce le tăinuie crimele de ieri și visează alături de ei alte crime, alte asasinate, alte pârjoluri, alte pustiiri".5 Poate că ar trebui să menționez sensul figurat al cuvântului pleavă (pentru cei ce nu au un dicționar la îndemână: ceea ce este lipsit de valoare, om de nimic, lepădătură, drojdia societății.) Nichifor Crainic "analizează" lucrările științifice ale fostului său colaborator de la Gândirea: Când l-am numit un sexolog maniac am întrebuințat
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
rost! Spune-mi tu, Victor, ce fel de viață mai este și asta? Ei bine, o astfel de existență nu este viață, ci o farsă sinistră, iar cei ce duc o astfel de existență nu sunt altceva, decât niște gunoaie, pleavă! Aș vrea să știu după ce se conduc ei în viață mai exact, de unde își procură ei hrana pentru minte sau suflet? Rămâne un mister. Și, în mod nefericit, asta se întâmplă cu oamenii de pretutindeni, căci lucrurile de felul acesta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
miros de mentă sălbatică și de pucioasă, aerul tremură de arșiță, tata plesnește caii cu biciul și se uită în înaltul cerului. După ce a dat cotele către stat, din trei hectare de grâu s-a ales cu un sac de pleavă. Duce patru copii zdrențăroși în car, are doi bătrâni în bătătură și o nevastă în pat, trage să moară. "Mama ei de lume spune uitându-se spre orizont, e mai rău ca la Cotul Donului, în inima războiului, acolo primeai
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]