233 matches
-
spre cruzime și distrugere care există în mersul lumii." (p. 235) Tragedia este expresia unui spirit aristocratic. Dispariția polisului grecesc și dezvoltarea așezărilor urbane și rurale a dat naștere unui tip uman care nu se potrivește cu exigențele tragediei. Spiritul plebeu nu are virtuți tragice. Mult mai la îndemînă îi sunt vodevilurile, comediile sau melodramele inspirate din viața concretă. Căci nimeni nu poate gusta o artă în care nu se regăsește defel. Acum înțelegem mai bine de ce tragedia a murit definitiv
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]
-
le va schimba toți membrii din funcții, pentru că de obicei aceștia fură, iar USL vrea să facă treabă. "Eu am propus, și Partidul Național Liberal, cu mic, cu mare, cu mai vechi, cu mai noi, cu mai seniori, cu mai plebei, au votat la Delegația Permanentă, cred cu două sau trei abțineri, atât Alianța cu Partidul Conservator, cât, după aceea, și cu Partidul Social Democrat. Acum chestiunile astea de culoare privitoare la Felix, la Partidul Grăjdan-Năstase ș.a.m.d. să știți
Cum a rezolvat Antonescu alianţa cu Felix şi partidul Grăjdan-Năstase () [Corola-journal/Journalistic/44563_a_45888]
-
în toată regula. Da, hering. Din calitatea lui de bucătar pe bricul Majestății Sale Halston, unde la micul dejun se servește șampanie și se mă nâncă somon înfă șurat pe fâșiuțe aproape transparente de Brie, Ivan meditează la un pește plebeu, îl descompune în particule răspândite pe vârful limbii, îl plimbă spre centru și pe urmă în fundul gurii, acolo unde gustul puternic, sărat, lipsit de nuanțele rafinate ale confratelui roz-gri se încheagă în iluzoria înghițitură care-i aduce în fața ochilor pereți
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
epocii în care aceasta s-a format, se naște o dialectică inconfortabilă. Dacă totul era atât de bine întocmit, așezat în interbelic, într-o firească aristocrație a valorilor perene și cu oamenii din fundul Văii rămași în fundul Văii, fără comunism plebeu și o massă sovietizată mintal, de ce mai toată generația '27 era furibundă împotriva acelei stări de lucruri care ar fi trebuit să-i convină? Iar dacă ei greșeau în bloc, erau infantili sau extremiști, dacă foamea lor de absolut ascundea
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
filme indiscutabil mediocre cum este Omul zilei (1997) al lui Dan Pița sau Ticăloșii (2007) al lui Șerban Marinescu, actorul aduce acele momente de calitate, memorabile și ceva din acest tipar aristocratic, fie el articulat chiar și pe un fond plebeu. M-aș fi bucurat să-l văd pe Ștefan Iordache distribuit în filmografia postdecembristă într-un rol pe măsura talentului său, iar dacă acest lucru nu s-a întîmplat, sunt atîtea altele care ni-l păstrează în nobilă amintire pe
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
cînd frecventa în comuna vecină școala, Mintoniei nu-i fusese greu să-i deosebească pe profesorii cu chemare de cei lipsiți de ea, ce schimbau bucuria novicelui în corvoadă plicticoasă și nici să perceapă iritarea privilegiaților, deranjați de prezența unei plebee între ei. Revenind la primul capitol axat pe momentul cu cele mai radicale urmări, trebuie spus că reunește personaje și indicii a căror noimă va rezulta doar ulterior, cînd vor fi reluate sau li se vor indica antecedentele. Așadar, tînăra
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
ai halit un mic de 23 august și ai lins de Întâi Mai, o bere din aia cu fundurei, ce beau proletarii, după ce s-au îmbăiat în ea, șobolanii, ca să facă mai repede cancer, ce mai! spălătură de butoaie destinată plebei, ai crezut că ai prins pe Dumnezeu de picior. Aeru’ ăsta, măi piciule (sublinia cuvântul pronunțând apăsat explozivele și dentalele), e aer pe care numai oamenii aleși, așa ca mine și ca cei de sus, din minister, îl respiră. A
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
o fi atât de secretă încât e sortită să ne rămână inaccesibilă în perpetuitate (și asta după ce l-am citit, cu noduri, și pe elucubrantul Vasile Lovinescu!). Negoițescu, bărbat al finețurilor ultime, nu consideră necesar să-și argumenteze afirmațiile. Spirit plebeu, mă resemnez cu gândul că există lucruri la care nu am acces. Între ele, "structura secretă" a Crailor! Pe de altă parte, nu știu cum ar putea deveni "modernă", prin simpla trecere a anilor, o construcție care încă din momentul nașterii era
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
umbră comunitățile celților din Nordul Europei, înțelepți îmbrăcăți în veșminte albe împodobite cu filactere de aur, gînditori care își transmiteau doctrina exclusiv oral (scrisul fiind interzis în casta lor), într-un cuvînt niște zgripțuroi misterioși manipulînd tainele și vrăjind mințile plebei, dar niște zgripțuroi de pe urma cărora nu a rămas nici un text scris, ci doar relatări pe care nu le putem verifica. „Paradoxul pe care-l prezintă druizii nu este dintre cele mai lipsite de importanță: scrierile cele mai numeroase care le-
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
s-a molipsit de morbul spectacolului? Tot ce ține de bucuria vieții în singurătate sau de intimitatea cu cei apropiați: voința discreționară de a păstra distanța și satisfacția pe care ți-o dă gîndul că nu te terfelești sub ochii plebei. În acest caz, noțiunile de frumos artistic, de operă de artă, de capodoperă sau de bucurie estetică devin vocabule cu sens, nu vreascuri calpe trosnind în gol. Morala e una: morbul spectacolului nu naște spectacole bune și singurul remediu pentru
Teatrul din afara teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5349_a_6674]
-
care aleargă de la un post de televiziune la altul și de la un dineu-dezbatere la o conferință ținută în orice aulă academică, acoperă de deriziune actul filosofic, preschimbîndu-l într-un gest facil, a cărui sprinteneală se mulează de minune pe gusturile plebei. Acești fast-thinkers își schimbă obiectul meditațiilor după sugestiile pe care le primesc de la patroni: azi condamnă „utopiile totalitare”, mîine denunță „răul etnocentric”, iar poimîine celebrează „democrația”, după care partitura se reia. A doua trăsătură stă în schimbarea cuvintelor de ordine
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
al cărui orizont de viață se mărginește la plăceri josnice și la satisfacții meschine. Honestas ca noblețe impusă prin rang, educație sau înzestrare devine un termen gol, fiind repede înlocuit cu obiceiurile vulgului. Riscul democrației e că, flatînd ideologic gusturile plebei, îi încurajează viciile pe cale mediatică, de unde și colapsul moral spre care ne îndreptăm. Într-un asemenea colaps, postulatul civilizației (a căuta adevărul în condiții de libertate și ordine) nu mai are sens, oamenii nemaivînd nici libertatea și nici adevărul, întrucît
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
împroș- carea cu noroi a personalităț ilor culturale din România”, un adevărat sindrom pe care autoarea îl numește Troaca de porci. Spicuim câteva dintre observațiile sale pline de acuitate: „Sindromul troaca de porci satisface, se pare, gustul românesc majoritar și plebeu pentru bârfă, intrigă, zâzanie.(...) Ceea ce vizez eu acum, constatativ și mentalitar, este o atmosferă generală de defăimare la adresa scriitorilor, prin promovarea calomniei, a intruziunii în viața intimă, a speculațiilor imunde. Troaca de porci practicată, uneori, în publicistică de condeie frustrate
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3570_a_4895]
-
un entuziasm unanim: e dezlînat, prolix, plin de improprietăți lexicale și de reveniri, redactat într-o sintaxă neîngrijită; abordarea familiară a cititorului, dorința de a instala o falsă complicitate între autor și lector, nu plac tuturor. Dar prin aceste inovații plebee, Gherea a modificat sensul actului critic: din oficiu solemn, judecătoresc, el devine exercițiu pedagogic. Oralitatea lui debordantă a schimbat, discret, raportul dintre opera literară și cititorul ei, apropiindu-i și punîndu-i pe același plan. Prin Gherea, cultura rusă a exercitat
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
jovial într-unul dramatic. Cu un story robust, dinamic și un caracter cinematografic marcat, Un american la Chișinău ar putea, oricînd, să constituie un script pentru un film de efect. În pofida numeroaselor dar remediabilelor sale defecte de finisaj, acest roman „plebeu” plin de viață și cu o dimensiune socială, identitară complexă, aduce o binevenită undă de aer proaspăt în proza noastră recentă în care narcisismul și lipsa de suflu dau, adeseori, tonul.
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
urmă săli arhipline, jucau acum aproape fără spectatori. Nici foaierele nu mai arătau ca altădată. Era descurajant ca în locul cămășilor cu guler tare și a hainelor de tweed sau a rochiilor comandate la Paris să vezi acum o garderobă ieftină, plebee, ce mirosea a ceapă sau a parfumuri proaste. După spectacol, sala oferea imaginea penibilă a stadioanelor de fotbal, acoperite cu chewing-gum, bilete de spectacol, chiștoace și semințe de dovleac. După-amiezile, domnul Sarafoleanu și le petrecea cu câțiva prieteni la „Café
Tablouri dintr-o expoziție by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Journalistic/2940_a_4265]
-
nu-l putem intui. Berdiaev afirmă într-un loc că masele au avut mereu patosul egalității și niciodată pe cel al libertății, și că o revoluție, spre a avea sorți de izbîndă, trebui să știe să profite de acest patos plebeu. În această privință, spune filosoful rus, revoluția comunistă are toate șansele să învingă. Astăzi, la peste 90 de ani de la scrierea Filosofiei inegalității, cuvintele lui Berdiaev își păstrează valabilitatea.
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
a intelectualilor 3. Lev Troțski, unul dintre liderii bolșevici care împreună cu Vladimir Ilici Lenin au reușit să impună "puterea sovietelor" în vechiul imperiu țarist, consideră că: burghezia " pentru a rămâne la putere avea nevoie de fascism, cu toate că nu iubește metodele plebee ale acestuia"4. În concepția lui Trotsky, fascismul nu era altceva decât dictatură capitalului monopolist, iar mică burghezie îi era asociată. Ideologul marxist atacă vehement clasa medie, identificată a fi mică burghezie, deoarece era alcătuită din țărani sărăciți, mici comercianți
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
micii burghezii, accederea la putere a putut avea loc doar în momentul în care a primit sprijinul clasei capitaliste. Această mișcare a fost utilizată pentru a zdrobi clasa muncitoare. În acest mod, "clasa capitalista s-a servit de această mișcare plebee și rebela" dar în realitate nu credea un moment să-i cedeze puterea și în general îi "disprețuia" pe liderii mișcării. Autorul consideră că prin aducerea regimului fascist la putere s-a reușit într-o măsură mult mai directă influențarea
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
predecesorul arab, Capellanus mizează nu atât pe povestioare, anecdote și poezii (deși istoria căutării mănușii de șoim într-o grădină seamănă perfect cu descrierile grădinilor andaluze ...), cât pe dialoguri-model între bărbați și femei din diferite categorii sociale („femeia este una plebee, una nobilă, alta mare nobilă. La fel, bărbatul este unul plebeu, unul nobil sau mare nobil, iar altul foarte nobil... și un rang care nu există la femei: bărbatul foarte nobil, anume clericul”). Vocile celor șase protagoniști ale acestor dialoguri
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
mă lasă cu belele Strânse ca să mă înece. Vara visurilor noastre Va veni ca iar să plece, Cu promisiuni măiastre Care ne cam lăsă rece! Vara visurilor pure Cu speranțe neîmplinite Va rămâne sub secure, Prin sloganuri aurite. Vara visurilor plebei Va venii fără speranță, Blestemănd păcatul Evei Si lipsa de toleranță! Vara visurilor mele Ce produce noi sechele, V-a fi iar, marele “fâs” Dar le voi lua... în râs! Referință Bibliografică: Vara viselor / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VARA VISELOR de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385286_a_386615]
-
sa, Clara Kremnitz. În luna noiembrie/decembrie devine profesor la Universitatea din Iași și director al Gimnaziului central din același oraș. În 1863 i se încredințează cursul de istorie la Universitate, cu tema „Despre istoria republicii romane de la introducerea tribunilor plebei până la moartea lui Iulius Cezar cu privire special la dezvoltarea economico-politică”. Din luna februarie până în luna septembrie este Decan al Facultății de Filosofie a Universității din Iași. Pe18 septembrie 1863 este ales rector al Universității din Iași pe o perioadă
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
noi la Râm, că printre multele păcate ce le avea, unul era de groază: voia o alianță cu Papa. — Cu Papa?! - făcu vistiernicul Ximachi. Cu Papa, mă?! - continuă el uitând o clipă cu cine vorbește și trădându-și astfel originea plebee. Phuaii, ce idee! Mă duc să-l scol pe Vodă... Episodul 77 îN CARE CETITORIUL îL POATE VEDEA PE SIMA-VODĂ îN CARNE ȘI OASE Metodiu și Iovănuț nu trebuiră să aștepte mult. Printr-o ușiță dosnică pe care până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
blestemată, șopti cineva În spatele lui. Dante se Întoarse căutând să vadă de unde venise vocea. Acele cuvinte concretizau senzația de rău care pusese stăpânire pe el de când văzuse relicva. Era un bătrân, Încovoiat de ani, Înveșmântat În straie modeste, dar nu plebee. - Fecioara? De ce e blestemată? exclamă neliniștit. Bătrânul fixa În continuare pasajul prin care se făcuseră nevăzuți cei doi oameni cu relicvariul. - Nu Fecioara din Antiohia... oricine fi ea, ci acoperământul nerușinat În care e păstrată. Am mai văzut eu forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Springs, a gustat elixirul de caise al mamei și, plăcându-i gustul, s-a cherchelit În toată legea. O vreme s-a simțit bine În starea aceasta, dar, În exaltarea sa, a Încercat să și fumeze, căzând pradă unei reacții plebee vulgare. Deși incidentul a oripilat-o pe Beatrice, a și amuzat-o În secret, devenind parte din ceea ce următoarea generație ar fi numit „stilul ei“. Copilul ăsta al meu, o auzise el povestind Într-o zi unui salon plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]