172 matches
-
deși istoria căutării mănușii de șoim într-o grădină seamănă perfect cu descrierile grădinilor andaluze ...), cât pe dialoguri-model între bărbați și femei din diferite categorii sociale („femeia este una plebee, una nobilă, alta mare nobilă. La fel, bărbatul este unul plebeu, unul nobil sau mare nobil, iar altul foarte nobil... și un rang care nu există la femei: bărbatul foarte nobil, anume clericul”). Vocile celor șase protagoniști ale acestor dialoguri pot fi interpretate felurit, iar aerul descriptiv sau didactic nu e
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
închircindu-mă becisnic doară-n propriu-mi impas, Cu al cărui machairodus zi și noapte mă confrunt. A plecat privighetoarea: sprijin sufletului meu; Mângâierea-mi burdușită cu ardoare și cu har! Și-am rămas redus la karma celui mai căznit plebeu: Scormonindu-mi sihăstria de insomniac bizar. A plecat privighetoarea, ca un vis fluorescent, Ocarina mea vrăjită; gingașu-mi sonor breloc! Și-am rămas captiv în sine-mi ca un veșted penitent, în caverna nopții albe hărăzit să mă sufoc. A plecat
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
cal. Se gândise că Însemnele prioratului aveau să fie suficiente pentru a-i deschide calea, Însă, după ce pierduse contactul cu garda Înarmată, bereta și bastonul aurit nu păreau să exercite nici un efect asupra maselor. Dimpotrivă, parcă atrăgeau obrăznicia sfruntată a plebeilor. Deja În două rânduri abia izbutise să evite două jeturi de urină provenite de pe la ferestre și Începea să nutrească bănuiala că, În spatele acelor atentate, exista o intenție ultragiantă. Încercă să memoreze casele din care proveniseră cele două aruncări. Văgăuni de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de povara cărnii și a materiei, ștergerea păcatului și a egoismului Într-o societate de egali În care Biserica, reînnoită de influxul Înviorător al Sfântului Duh, avea să devină În sfârșit campionul libertății și al justiției. Chipurile stinse ale acelor plebei erau terenul ideal pentru Însămânțarea de vise. Încă un rod al marelui arbore sădit de Gioacchino da Fiore, călugărul exaltat care, cu mai bine de un secol În urmă, Încercase să Înnoiască Biserica prin profețiile lui. Bruno continua, cu Însuflețire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se deformeze sub ochii lui. Uluit, Își dădu seama că smulsese și nobila frunte a omului, o mască din pergament vopsit. Eliberată din strânsoare, o claie de păr căzuse dintr-o dată, ascunzându-i fruntea, Îngustă și teșită, ca a unui plebeu. Brandan părea și el pierdut, Însă pe chipul lui Începuse un spectacol incredibil, așa cum poetul mai citise doar În Metamorfozele lui Ovidiu. Pe fața lui se succedau o serie de măști succesive, ca și când sufletul său ar fi fost teatrul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pe lângă el, ignorându-l. Comentau surescitați cele Întâmplate, ca niște tovarăși de vânătoare ce se Întorc de la o partidă. Întunecat, Dante se așezase pe o veche piatră romană ca să Își tragă sufletul și, Între timp, asculta replicile oribile și fanfaronadele plebeilor, bucuroși nevoie mare de masacrul comis. În preajmă mai rămânea doar agitația unor vigiles de cartier, care veniseră cu găleți și cu pompe, spre a Împiedica flăcările să se Întindă până la casele Învecinate. După ce Își trase sufletul, Își reluă drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Bonnie Prince Charlie, a anunțat Amory. — Se Înțelege. Și de partea lui Hannibal. — Da. Și am ținut cu Confederația sudiștilor. Era cam sceptic față de ideea de a fi și patriot irlandez - se temea că a fi irlandez Însemna a fi plebeu -, dar Monsignor l-a asigurat că Irlanda era o cauză romantică pierdută, iar irlandezii sunt niște oameni fermecători și că aceasta ar trebui să fie neapărat una dintre simpatiile sale principale. După o oră densă, În care au mai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
postuniversitară a respectului exprimă o elecțiune personală, un mod serios de a-și pregăti despărțirea. O face deja prin înscrierea compozițiilor lui într-o operațională scenografie. În spațiul de joc, apar personaje din epoci revolute, actori și cabotini, nobili și plebei. Pictorul are harul unui constructor de imagini care știe să anime relațiile și să le puna de acord cu ansamblul. Individualizarea acestor apariții histrionice nu mizează pe imaginare dialoguri, ci pe atmosfera spațiului unde se petrec felurite întâmplări. Structuri gotice
CĂTĂLIN ALEXANDRU CHIFAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363902_a_365231]
-
gura acestui lefegiu politic, ce nu-și cunoaște nici originea numelui său, darămite istoria națiunii noastre, din cauza interlocutoarei, fiindcă i-a tăiat macaroana, corectându-l cu o lupoaică, cum bine știa ea. Ne era destul harababura electorală, în care urmașii plebei romane își dau în cap pentru picioarele scaunului de la Cotroceni, acum, după noua legendă cu vulpea din cuib, va trebui să schimbăm atâtea și atâtea în istoria școlară, în cultura și educația noastră națională, să dărâmăm statui, vorba poetului. Păi
POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368430_a_369759]
-
în care magistrați corupți orchestrează cazul. Urmează confiscarea averii și sinuciderea, asta în cel mai fericit caz. Roma s-a transformat deci într-o mare temniță, sau într-o mașinărie care toacă pe oricine intră în ea, fie el politician, plebeu, libert, gladiator, curtezană, sclav. -Nu înțeleg de ce se întâmplă ceea ce spuneți? întrebă cineva. -Fiindcă a murit orice speranță, spuse Audanius. Fără posibilitatea unei înnoiri. -E mai mult decât atât, spuse Serenus. Ani și ani la rând Roma a pompat în
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1448 din 18 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Remușcare Timid, pășesc pe puntea curcubeu Și-mi număr pași, de spate-ncovoiat, Simțindu-mi trup murdar și despuiat, Târât prin ani din viața-mi de plebeu. Încerc să urc, dar sunt îngenuncheat De multele păcate și-mi e greu Să trec peste adâncul defileu Scobit prea mult în viața-mi de damnat. Tu, prea milos, adesea m-ai chemat Și Ți-am promis că vin, dar
PREGĂTIREA SUFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349704_a_351033]
-
fiind transmis ulterior orașelor din Liga delio-atică. În perioada republicană, Roma a exercitat o puternică influență asupra ideii de democrație, afirmându-se liberul acces al cetățenilor la diferitele funcții după ce Legea celor XII Table stabilise egalitatea juridică dintre patricieni și plebei. În Roma, adunările comițiilor exercitau puterea legislativă și judiciară, iar Senatul, care rămânea o emanație a patriciatului, se reînnoia prin cooptarea celor care ocupaseră în trecut funcții publice. În Evul Mediu, redescoperirea filosofiei politice clasice, în special a celei aristocratice
VIOLUL ŞI DEMOCRAŢIA de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350271_a_351600]
-
Articolele Autorului Să aduci zeitățile anonime și protectoare ale casei și familiei, ale războiului și luminii ori fertilității față în față cu personaje reale ale istoriei timpului, pe Junona, Jupiter, Minerva, Marte și pe Caesar, sau pe mai comunii patricieni, plebei sau sclavi într-un forum prinși laolaltă într-o horă înfrățită de un posibil “dialog” al surzilor, dintre pământeni și nepământeni, transgresând spațiile și timpurile într-o poziție a “durilor” care nu abdicau ușor de la adjudecările conferite, de la pozițiile cucerite
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
nu e lăsat în pace. Coborând din limuzină Își umflă în vânt o nară; Au "umblat" iar la benzină, Criza asta, mă omoară! Și-njurând în gând cu sete Își aprinse o țigară, Cercetând câteva fete, Să-și aleag-o secretară. Doi plebei uitați de lume, Trosnind a vin și a tutun, Nici nu se mai știu pe nume De când plecați sunt din cătun. O pereche-ndrăgostită Trece strada mână-n mână; Ea-l zorește − vrea pețită, El amân-o săptămână. Ca la
VINE, VINE PRIMĂVARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354812_a_356141]
-
retro (iertați contradicția în termeni) infricoșătoare. Eu, îndărătnicul, am găsit de cuviință că musai trebuie experimentată viziunea distinsului cărturar, ca să ne edificăm odată și-odată și asupra cugetării că.. "istoria se repetă". Distinsul intelectual (pe care, în înțelesul meu de plebeu, îl respect, dar cu măsură) ne prevenea că dacă schimbăm președintele, dăm cu piciorul Americii și Europei democrate și, categoric, ne înghite...Rusia. Ne-a dat și exemple "promoționale" în care o să cădem, că o s-ajungem să fim impușcați, de
TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618]
-
păstrat în tot cursul vieții sale”. La Cluj se împrietenește cu viitorul prefect al Zarandului-Ion Buteanu. Terminând cursurile, în vara anului 1846, solicită guvernului un post de practicant, fără salariu, dar este respins, nefiind nobil, pe motivul originii sale de plebeu (s.a.). După câteva săptămâni petrecute la Sibiu, ca practicant la tezauriatul țării, pleacă la Târgu-Mureș, înscriindu-se „cancelist”(practicant) la „Tabla regească” (Curtea de apel a Transilvaniei), în scopul de a deveni avocat. Participă în 15 ianuarie 1847, ca practicant
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
în simultaneitate magică-mitică, se realizează apocatastaza ca act efectiv, ritualic: “Parisul (asimilat, cel puțin aici, Nordului esoteric) arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă” (Foc și Vehemență - furtună demiurgică); “bulgării de granit” suiți (inițiere prin Munte) se vor transfigura plebeul proletar în Cavaler-Rege (cu “arme lucitoare” - fulgerul lui Thor), cușma frigiană în coroană esoterică-clopot; prin furor sacer, femeia chtoniană (vândută) devine Prostituata Sacră: Femeia (pluralizată) cu “ură și turbare în ochii ... negri, adânci și disperați” (ochi luciferizați) se transfigurează în
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
Marian Papahagi? - Tatăl meu se referea probabil la democrația anarhică, rousseauistă, egalitaristă. Însă la origini, democrația era ea însăși o aristocrație. În vremea lui Pericle, atenienii cu drept de vot erau o elită restrânsă. Idealul democratic nu este așadar unul plebeu, ci aristocratic. Ca să-l citez pe Leo Strauss, democrația ar trebui să fie o aristocrație generalizată. Iisus Hristos Însuși este, după cum zicea Nicolae Steinhardt, 'cel mai mare boier', iar boieria asta este darul social al creștinismului. Creștinul este un ales
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
fiecare din ei. Sufletul lor scotea la iveală, ori de câte ori era nevoie, înțelepciunea ascunsă, pilde hazoase izbucneau invadând agorele plebee, bucurând sufletul celor mulți și înspăimântați. Dar hazul lor înăbușea spaima”. Autorul ne situează într-o lume lingvistic arhaică cu agore, plebei, bazilei, buleuți, arhonți. Distanțarea transformă textul într-o fabulă cu semnificație arhaică și mitică a noțiunii de libertate înfățișată prin Esop. Cuvintele sale cuprindeau fărâme de libertate încă păstrate în sufletele oamenilor. “Lumea din carte” este una totalitară care speră
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
nimc mai mic În țară ți-e plătită... Câți dintre voi sunt viitori Brâncuși, Enești, sau Coandă, Câți Eminești, artiști, tenori Trecuți prin contrabandă...? Tu taci... Stăpânii ăstei țări Au doar de sclavi nevoie, Lipsiți de carte, buni de dări; Plebeul un gunoi e... Tu taci... Ca-n vechiul bolșevism, De preț sunt trădătorii, Se pune preț pe traseism, La preț sunt turnătorii... Tu taci... Pământurile azi Străinilor sunt date, Păduri de fagi, stejari și brazi Cad zilnic secerate... Tu taci
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
ce le convine Fără jenă și rușine. Fac promisiuni deșarte, Dar degeaba așteptate. Nu se întâmplă nimic, Căci Guvernu-i inamic. Se vaită că nu sunt bani, Când toți sunt milionari. Își fac legi doar pentru ei, Nu le pasă de plebei. Când ajung sus la putere Își fac de cap, n-au temere. Uită de unde-au plecat, Țara au vandalizat. Au vândut, au dat degeaba NumaI să le iasă șpaga. Banul nu are culoare Când îl bagă-n buzunare. N-au
ROMÂNULE, NU UITA ! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373387_a_374716]
-
ori și aveam senzația că Roma s-a transformat într-o mare temniță, sau într-o mașinărie care toacă mărunt pe oricine intră în ea, consumându-l sau devorându-l, fără deosebire, fie el om bogat ori sărac, politician ori plebeu, libert, gladiator, sau curtezană sau sclav. Iar noi am scăpat doar grație unei cereri și a unei porunci imperiale care ne-a trimis aici. E un fel de exil în cele din urmă! Dar ce mai contează... Suntem aici și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
Cohortele militare Sunt armate de strigoi. Chiar de ne-a lovit furtuna Nu se sinchisesc bancarii, Ei atâta știu, știu una: Să falsifice dolarii. Practică reguli păgâne Dar vorbesc de Dumnezeu, Crescuți după legi haine N-au nici minte de plebeu. Știu să fabrice pistoale, Au ifose de fasciști, Au credințe amorale, Dar se laudă că-s Chriști. Nu cu bombe sau cu tunul Vom culege grâu de pâine, Nu judecând ca Nebunul Vom mai exista și mâine. Bombardează-n miez
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
-s aproape de mormânt s-amiroase-un puf de fustă cu o poftă de lăcustă și-atâtea ploi și ploicele (nu mai spun de floricele) și nouri care stă să cadă la iubită în ogradă și-apoi iese curcubeul daaa, are și timp, plebeul, că pensia e bunicică nu e mare, dar nici mică, una o s-o dea pe carte, undeva prin luna marte, când va face și-o lansare la o sfântă adunare. dar am uitat că este vară și-o să fie cald
VAI DE PĂSĂRICA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346299_a_347628]
-
de elemente străine, care n-a fost nicicând mai mare decât sub sistemul actual de guvernământ. Deși aceste imigrațiuni reprezintă prisosul, nu tocmai clasic în virtuți și inteligență, al popoarelor învecinate, totuși acest prisos, oricum ar fi el, e superior plebei superioare indigene. Pe spatele nefericitului popor românesc, apatic de suferințe și amețit de fraze, se formează un popor nou de venetici, de-o naționalitate nehotărâtă încă, o nouă rasă americană, în ochii căreia vechiul popor al lui Mircea Basarab dispare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]