172 matches
-
dispute. Conform tradiției, a fost fondat de Romulus. În Senat existau două partide neoficiale: optimații și popularii. Senatul a avut o importanță majoră, iar prestigiul sau s-a format prin prisma participării instituționale a patricienilor bogați, aparținând aristocrației, si a plebeilor. În epoca republicana era compus din 300 de membri, foști magistrați. În timpul dictaturilor lui Sulla și Cezar, numărul senatorilor va crește la 600-900. Sub Augustus, numărul de 600 de senatori va fi definitiv fixat. Pentru că un om să ajungă senator
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
de doi lictori la Romă și avea drept să se așeze pe scaunul curul. Din secolul III î.Hr., a apărut praetor peregrinus, însărcinat cu litigiile dintre provinciali și dispunea de 6 lictori. Edilii, magistrați inferiori, erau de două tipuri-curuli-patricieni și plebei. Chestorii erau aleși de comitia tributa, indeplineua un pas către cariera politică și puteau accede la Senat. Aveau că atribuții administrarea tezaurului public și supravegheau arhivele statului. Inițial erau doi, apoi erau patru, ulterior șase în Italia din secolul al
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
și supravegheau arhivele statului. Inițial erau doi, apoi erau patru, ulterior șase în Italia din secolul al III-lea î.Hr. Tribunatul plebei, ca magistratură anuală și colegiala, era o metodă de control din partea plebeior asupra consulatului. Era aleși anual dintre plebei și erau colegiali, de către comițiile tribute, având atribuții și drepturi. Persoană lor era sacrosancta și inviolabila la Romă, dispuneau de dreptul de intercessio-să se opună unei decizii ce contravenea intereselor plebei, aveau drept de veto și ius coercitionis-dreptul de a
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
comițiile tribute, având atribuții și drepturi. Persoană lor era sacrosancta și inviolabila la Romă, dispuneau de dreptul de intercessio-să se opună unei decizii ce contravenea intereselor plebei, aveau drept de veto și ius coercitionis-dreptul de a apăra în instanță orice plebeu. Existau dezavantaje: puterea temporală anuală și limitată doar în cadrul Romei, precum și anularea competențelor lor în timpul unei dictaturi. Inițial doi, au crescut la cinci și ulterior, la 10 în secolul V î.Hr. În timpul expansiunii române, era nevoie de persoane care să
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
fi vrut să se facă rege a rămas un memento de clătinarea carierei pentru urmași (asasinii lui Iulius Cezar au spus ca încercau doar să ferească Romă de reabilitarea ei că monarhie). Cetățenii din Romă erau împărțiți în patricieni și plebei. Aceste două clase se moșteneau ancestral. Deși patricienii monopolizaseră toate oficiile politice și probabil majoritatea averilor în Republică timpurie, au existat și plebei avuți, menționați în diferite documente istorice. Pe de altă parte, multe familii de patricieni și-au pierdut
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
doar să ferească Romă de reabilitarea ei că monarhie). Cetățenii din Romă erau împărțiți în patricieni și plebei. Aceste două clase se moșteneau ancestral. Deși patricienii monopolizaseră toate oficiile politice și probabil majoritatea averilor în Republică timpurie, au existat și plebei avuți, menționați în diferite documente istorice. Pe de altă parte, multe familii de patricieni și-au pierdut în decursul vremurilor atât bogăția cât și influența politică. Clasificările aveau sens predominant în funcțiile religioase, unde multe dintre posturile de preot erau
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
familii de patricieni și-au pierdut în decursul vremurilor atât bogăția cât și influența politică. Clasificările aveau sens predominant în funcțiile religioase, unde multe dintre posturile de preot erau sub restricția de a fi ocupate doar de patricieni. Relația dintre plebei și patricieni s-a înăsprit. Plebeii doreau să aibă proprii magistrați, dar au fost refuzați. Între anii 494-493 î.Hr., au refuzat să se mai înroleze și s-au retras pe Aventin, sau pe Muntele sacru, pentru a clădi propria lor
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
o comisie de decemviri formată din 10 patricieni care conduceau cetatea și aveau că rol redactarea scrisă a legilor române. După terminarea mandatelor, decemvirii refuzau să predea puterea, astfel este formată o altă comisie, alcătuită din 5 patricieni și 5 plebei, care forează cele 12 pachete de legi. Legile erau redactate pe tabule de bronz și afișate în forum, făcând referire la normele procedurale de judecată, aspectele privind moștenirile, tutela, datorii, interdicția înmormântării în interiorul orașului, interdicția căsătoriei dintre patricieni și plebei
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
plebei, care forează cele 12 pachete de legi. Legile erau redactate pe tabule de bronz și afișate în forum, făcând referire la normele procedurale de judecată, aspectele privind moștenirile, tutela, datorii, interdicția înmormântării în interiorul orașului, interdicția căsătoriei dintre patricieni și plebei. Ultima a fost abolita în 445 î.Hr., prin "Lex Canuleia". Plebeii doreau să aibă accesul la magistraturi consulare prin legile licino-sextine în 367 î.Hr. Primul consul plebeu a fost numit în 343 î.Hr., atribuțiile juridice ale consulului fiind cincedate pretorului
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Cisalpina unde au întemeiat colonii române. Marea Tyrrheniana a devenit lac român, iar ligurii erau atent supravegheați de flotă română. Inițiatorul expansiunii septentrionale, Gaius Flaminius, a construit via Flaminia care deschidea expansiunea spre nord și a propus legi agrare în favoarea plebei și a interzis senatorilor români să posese corăbii comerciale. Pirații illyrieni au fost combătuți, iar coasta Adtiaticei a fost anexată, realizându-se deschiderea Romei spre Grecia. Coalizați, galii au invadat Etruria până la Vulci, insă coalizarea a doua oștiri consulare a
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
neincredere și exttinzându-l prin aducerea suporterilor săi din provinciile și din afara aristocrației române, oameni de la care se aștepta urmărea ordinelor sale. Din păcate, a lăsat majoritatea instituțiilor republicane aparent intacte, slabe că organizare. Consulii au continuat să fie aleși, tribunii plebeilor au continuat să ofere legislație și dezbaterile încă răsunau prin Curia română. Din păcate, Octavian influență totul și avea ultimul cuvânt de spus, dispunând de legiunile sale oricând, dacă era necesar. Senatul român și cetățenii români, obosiți de războaiele civile
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
generali puternici și armatele lor pentru sprijin militar. De fiecare dată când cineva folosea violență pentru a dobândi ceva, altcineva lovea înapoi și mai tare pentru a-l contracara. Cand Marius și-a folosit armata să de gladiatori, sclavi și plebei pentru a captura Romă, Sulla a lovit folosind legiuni profesioniste. Rezultatul a fost o stabilitate pe termen scurt și slăbirea pe termen lung a structurilor guvernamentale. Schimbarea s-a manifestat și prin punerea oamenilor înaintea Republicii - nu mai era posibil
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
orașul etrusc Veii, punând capăt supremației etrusce. Dar izbucnește lupta de clasă dintre patricieni și plebeii lipsiți de drepturi politice. În anul 450 î.en., este redactat astfel primul cod roman de legi și cele 12 table. Echilibrul politic între plebei și patricieni este garantat prin crearea consululilor și acordarea accesului plebeilor în viața politică, adoptând modelul grecesc. În secolul IV î.en., este construit primul apeduct din Roma, Aqua Appia, pentru a furniza apa proaspătă orașului. Dar în anul 387
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
clasă dintre patricieni și plebeii lipsiți de drepturi politice. În anul 450 î.en., este redactat astfel primul cod roman de legi și cele 12 table. Echilibrul politic între plebei și patricieni este garantat prin crearea consululilor și acordarea accesului plebeilor în viața politică, adoptând modelul grecesc. În secolul IV î.en., este construit primul apeduct din Roma, Aqua Appia, pentru a furniza apa proaspătă orașului. Dar în anul 387 î.en., galii, conduși de Brennus atacă Roma. Atacul îi va
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
cel de-al treilea război macedonean. În 146 î.en., Roma asediază și distruge Corintul și Cartagina. Primește Pergamul și înființează provincia Asia. În 133 î.en., Tribunul Tiberius Gracchus pune presiune asupra Senatului prin solicitările sale făcute cu sprijinul plebeilor, amenințând monopolul politic al oligarhilor din Senat. Moartea sa împarte Senatul în două facțiuni: Optimates și Populares. În 81 î.en., consulul-general, Sylla conduce o campanie împotriva regelui Mitridade VI din Pont. Marius, care a cucerit Numidia și i-a
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
cei mai buni prieteni, devenind apropiați ca niște rude. Antoniu s-a declarat mereu la dispoziția lui Cezar pentru a-l ajuta în realizarea campaniilor sale militare. Numit, prin influența lui Cezar, în funcțiile de chestor, augur și tribun al plebeilor (50 î.Hr.), el a sprijinit cauza patronului său cu multă energie. Două funcții proconsulare ale lui Cezar, acordate pe o perioadă de zece ani, expirau în 50 î.Hr., astfel încât el a vrut să se întoarcă la Roma pentru alegerile consulare
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
deveni un simplu cetățean privat și, prin urmare, supus unei posibile urmăriri penale pentru acțiunile sale ca proconsul. De asemenea, el ar fi la mila lui Pompei și legiunilor acestuia. Pentru a preveni acest lucru Cezar mituiește un tribun al plebeilor, pe Curio, pentru a se folosi de dreptul de veto pentru a împiedica un asemenea decret senatorial, care l-ar priva pe Cezar de armatele sale și comanda provinciilor sale, apoi se asigură că Antoniu este ales tribun pentru următoarea
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
veto ca tribun, cu scopul de a preveni un decret senatorial care declara aplicarea legii marțiale împotriva dreptului de veto, apoi cu violență este expulzat din Senat împreună cu un alt susținător al lui Cezar, Cassius, care era tot tribun al plebeilor. La auzul acestor știri Cezar a traversat râul Rubicon și astfel au început Războaiele civile romane (Războiul civil roman al lui Cezar). Antoniu părăsește Roma și se alătură lui Cezar și armatelor sale de la Ariminium, unde se găseau soldații lui
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
Războiul civil roman al lui Cezar). Antoniu părăsește Roma și se alătură lui Cezar și armatelor sale de la Ariminium, unde se găseau soldații lui Caesar supărați și întărâtați de ilegalitățile comise de adversarii politici ai lui Cezar. Un tribun al plebeilor trebuia să fie intangibil potrivit legii romane. Antoniu a condus în Italia, în timp ce Cezar distrugea legiunile lui Pompei în Spania, și a dus întăriri din Grecia, înainte de a comanda aripa dreaptă a armatelor lui Cezar la Pharsalus. Când Cezar a
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
facțiunea aristocratica a Republicii Române târzii. Ei doreau să limiteze puterea adunărilor populare și extinderea puterii Senatului, care era privit a fi mai stabil și mai dedicat bunăstării Romei. Optimații favorizau nobilii (familiile nobile) și se opuneau ascensiunii 'oamenilor noi' (plebeilor, de obicei provinciali, ale căror familii nu aveau experiență politică anterioară) intru politică română. Ironia a fost că marele campion al optimaților de mai tarziu, Marcus Tullius Cicero, era însuși un om nou(novus homo).Aceștia erau îndeosebi îngrijorați de
Optimates () [Corola-website/Science/299489_a_300818]
-
-lea î.Hr.. ii executau îndatoriri religioase, dar și militare.; citirea augurilor era un pas esențial înaintea conducerii armatei pe câmpul de luptă. Sub Republică, vârsta minimă pentru alegerea unui consul era de 40 de ani pentru patricieni și 42 pentru plebei. Doi consuli erau aleși anual, servind împreună cu drept de veto asupra acțiunilor fiecăruia. Anul serviciului lor era cunoscut după numele lor: de exemplu, anul 59 î.Hr. era numit de către romani „consulatul lui Cezar și Bibulus“, din moment ce colegii consulatului erau Iulius
Consul () [Corola-website/Science/299414_a_300743]
-
tradiției, consulatul a fost inițial rezervat patricienilor; doar în 367 î.Hr. au câștigat plebeii dreptul de-a participa la acest oficiu, atunci când lex Licinia Sextia a stipulat că cel puțin un consul al fiecărui an ar trebui ales din rândul plebeilor. Primul consul plebeu a fost ales în anul următor, în persoana lui Lucius Sextius. Istoricii moderni, însă, au chestionat relatarea tradițională privind emanciparea plebeilor în timpul Republicii timpurii (vezi Conflictul Ordinelor), notând, de exemplu, că aproximativ treizeci la sută dintre consulii
Consul () [Corola-website/Science/299414_a_300743]
-
Sextia a stipulat că cel puțin un consul al fiecărui an ar trebui ales din rândul plebeilor. Primul consul plebeu a fost ales în anul următor, în persoana lui Lucius Sextius. Istoricii moderni, însă, au chestionat relatarea tradițională privind emanciparea plebeilor în timpul Republicii timpurii (vezi Conflictul Ordinelor), notând, de exemplu, că aproximativ treizeci la sută dintre consulii anteriori lui Sextius aveau nume plebee, nu patriciene. În timpul războiului, criteriul primar pentru consuli era priceperea militară și reputația, însă în toate timpurile selecția
Consul () [Corola-website/Science/299414_a_300743]
-
fost considerat strămoșul regilor care s-au succedat la conducerea Regatului Roman. În 509 î.Hr., este alungat regele etrusc Tarquin și romanii se organizează într-o republică. În perioada 494 î.Hr. - 287 î.Hr. are loc un conflict de clasa între plebei (clasa inferioară) și aristocrația patricienilor (clasa dominantă). În 450 î.Hr. se întocmește un cod juridic, "Legea celor Douăsprezece Table", imprimată în bronz și expusă public în Forum. Roma intră în conflict militar cu orașele latine învecinate și are loc "Războiul
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
grup dominant ereditar înăuntrul Senatului. Patricienii pretindeau că erau capabili să-și urmărească linia familiană până la membrii inițiali ai Senatului roman. Toate magistraturile erau interzise non-patricienilor, care erau cunoscuți ca plebei. Statutul patrician era moștenit, iar intermariajul dintre patricieni și plebei era interzis. De asemenea, și comerțul între cele două părți era interzis. De-a lungul timpului, conflictul s-a amplificat între cele două clase, iar patricienii erau încet forțați să renunțe la puterea lor. În 494 î.Hr., oficiul de tribun
Patrician () [Corola-website/Science/299491_a_300820]