109 matches
-
din 4 martie 1844, Constituția japoneză din 11 februarie 1889 etc. footnote>; Constituția-pact<footnote Carta franceză de la 14 august 1830, Constituția României de la 1866 sau cea de la 1923. footnote>; statutul<footnote În literatura de specialitate, mai este denumită și Constituția plebiscitară. footnote>; Constituția-convenție<footnote Constituțiile franceze din 1791, 1848 și 1873. footnote>. Constituția concedată este inițiată și adoptată sub autoritatea șefului statului (monarhului). Acest tip de constituție caracterizează regimurile democratice, în care șeful statului are puteri absolute, dar poate să reglementeze
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
din 4 martie 1844, Constituția japoneză din 11 februarie 1889 etc. footnote>; Constituția-pact<footnote Carta franceză de la 14 august 1830, Constituția României de la 1866 sau cea de la 1923. footnote>; statutul<footnote În literatura de specialitate, mai este denumită și Constituția plebiscitară. footnote>; Constituția-convenție<footnote Constituțiile franceze din 1791, 1848 și 1873. footnote>. Constituția concedată este inițiată și adoptată sub autoritatea șefului statului (monarhului). Acest tip de constituție caracterizează regimurile democratice, în care șeful statului are puteri absolute, dar poate să reglementeze
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
numai un număr restrâns de oameni puteau alege liber, o clasă de mijloc consistentă, care să se implice activ neexistând la acea dată, iar milioanele de țărani fiind total ignoranți în materie 58 (erau aici poate și influențe ale formulei plebiscitare practicată de regimul lui Napoleon al III-lea). * * * Am încheiat intervenția noastră cu această ambivalență a textului lui Le Cler tocmai pentru a aduce în prim plan faptul că autorul strânge împreună stereotipurile despre români, în circulație la vremea sa
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
decis, În același timp, convocarea unei mari adunări care să dea expresie voinței românilor transilvăneni. La 7 nov. 1918, s-a publicat textul convocării, la Alba Iulia, a Adunării Naționale Românilor pentru 18 nov. 1918. Manifestarea a avut un caracter plebiscitar. La Adunarea Națională de la Alba Iulia, au participat peste 100 000 de oameni și 1 228 delegați aleși. Adunarea, deschisă de Gheorghe Pop de Băsești, a adoptat În unanimitate declarația solemnă. Decizia de unire a Transilvaniei cu România a fost
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
în beneficiul unei colecții inerte de voințe particulare agregate statistic. Întoarcere la relația față în față dintre Lider și milioanele de monade puternic izolate și cablate? Resurecția omului providențial prin mica lucarnă? Nu ține ea, într-adevăr, de o dispoziție plebiscitară? Izolatorul nostru de masă are solide calități bonapartiste și cezaric (iar triumful lui n-a corespuns întâmplător cu declinul parlamentelor și-al partidelor, cu consolidarea executivelor și a unei anumite tehnocrații). Satul audiovizual agrarizează, în felul lui, societățile postindustriale. Ultimul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; La 1 decembrie 1918 s- a desfășurat o manifestare cu caracter democratic și plebiscitar la Alba- Iulia; au participat 1123 de delegați cu drept de vot și 100 000 de români din toate colțurile Transilvaniei . 14) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În ziua de 1 decembrie 1918 a avut loc o manifestare cu caracter plebiscitar și democratic la Alba- Iulia; la 15 octombrie 1922 la Alba- Iulia s- au încoronat ca suverani ai României Mari Ferdinand și regina Maria. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
revoluționar-naționale din toamna anului 1918 reprezintă consecința firească a abnegației dovedite În lupta pentru dobândirea libertății naționale, a respectului și prețuirii de care sau bucurat din partea maselor populare. Sub conducerea dascălilor români, adunările naționale s-au transformat În impresionante manifestări plebiscitare pentru făurirea statului național unitar. Locuitorii din Moldova Nouă, de pildă, se Întrunesc sub Îndrumarea Învățători-lor Ștefan Sava și Alex. Vlădulescu aleg un Comitet Național apoi parcurg străzile comunei În sunete-le cântecelor patrotice românești exprimând dorința tuturor de a
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
de a evita, mai ales la sate, răbufnirea nemulțumirilor acumulate de veacuri și agravate În anii războiului mondial, a stat În centrul atenției corpului didactic, dovedind pătrunzătoare Înțelegere a condițiilor concrete În care trebuia Înfăptuit statul național unitar român: exprimarea plebiscitară, pe cale pașnică, politică a voinței de unire, recunoașterea și respectarea drepturilor naționalităților conlocuitoare atesta, În fața statelor lumii maturitatea politică a poporului român, Îndreptățea hotărârea desăvârșirii unității sale național statale. Este semnificativă În această privință atitudinea cadrelor didactice din fosta Graniță
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
social-democrații fiind obligați să fuzioneze cu comuniștii ca în Cehoslovacia sau în RDG. Iar dacă constituțiile democrațiilor populare, ca și Constituția sovietică din 1936, garantează formal libertățile fundamentale, funcția lor este pur declarativă și de propagandă*. Alegerile devin mari manifestații plebiscitare, pentru că nu este admisă decât o singură listă de candidați, cea aprobată de comuniști. Astfel, la alegerile din România din martie 1948, se înregistrează o participare de 91%, iar candidații oficiali obțin 90,8% din totalul voturilor. în Cehoslovacia, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
De când s-a putut vorbi la noi despre Basarabia, în mod public, nu pe la colțuri, problema unirii românilor din teritoriul dintre Prut și Nistru a fost prezentată de istoriografia „comunistă” și de cea postdecembristă într-o viziune triumfalistă, a adunărilor plebiscitare care hotărăsc entuziast unirea, ca și cum toți priveau cu jind la raiul din România, roasă de lipsuri, de boli și de ocupația străină, a trupelor Puterilor Centrale. Prea puțin au fost luate în seamă mărturiile unor martori la evenimente care au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
monedă de schimb pentru înțelegerea și înțelegerile ruso-americane? Ce poate fi trecut ca sigur în contul celor două state românești? Că nu se află deocamdată o nevoie imperioasă de unire, deși ar fi posibilă în viitor, printr-o voință exprimată plebiscitar și cu asigurarea că nu se vor repeta regretabilele greșeli de după 1918. 30 martie 2010 Joia seacă, bolșevică Motto:”Vinovații fără vină Vor să se facă lumină.” Luna mai, cu capricii și delicii, ne-a făcut să uităm de „Veniți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Cît despre situația Alsaciei și Lorenei de care Renan se preocupă atît, un astfel de plebiscit n-a fost organizat nici în 1871, pentru a le integra imperiului german, nici în 1918 pentru a le reda Republicii Franceze. Gratuitatea metaforei plebiscitare ascunde de fapt o reticență. Astfel este trecut sub tăcere un capitol al expansiunii principiului naționalităților în-tr-un moment în care marile țări europene deveniseră State-Na-țiuni, după unificarea Germaniei și a Italiei. Instalate cu acte în regulă în confortul lor național
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
însă această afirmație este exagerată. Chiar dacă o parte importantă a populiștilor au, într-adevăr, o atitudine manifestă împotriva reprezentanților politici din țara lor sau dacă ei susțin că sistemul de reprezentare eșuează și că acesta ar trebui îmbunătățit cu ajutorul intrumentelor plebiscitare, ei se opun doar tipului eronat de reprezentare și nu reprezentării ca atare (Mudde, 2004). Populiștii acceptă să fie reprezentați de cineva din "popor" și nu de cei care provin din rândul "elitei" (trebuie reamintit că această distincție este morală
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
vs. non-populiști), care impiedică formarea unor coaliții politice puternice. (4) Populismul poate conduce la o moralizare a politicii, făcând astfel compromisul și consensul foarte dificil de obținut (dacă nu chiar imposibil). (5) Populismul poate încuraja transformarea politicii într-o practică plebiscitară, care subminează legitimitatea și puterea instituțiilor politice (partide și parlamente) și ale corpurilor care nu sunt alese (organizații precum băncile centrale sau diversele instituții de control), dar care sunt indispensabile "bunei guvernanțe". (6) Ca o ironie, militând pentru deschiderea vieții
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1995 a rămas foarte scăzut (Buelens, 2009). Mai mult, Belgia este una dintre puținele țări europene în care nu se pot organiza referendumuri la nivel național sau regional (Qvortrup, 2005). Este greu, prin urmare, să vorbim despre emergența unei politici plebiscitare în Belgia. În domeniul imigrării și integrării străinilor s-au făcut unele reforme, însă, adesea, acestea au avut o altă direcție decât cea promovată de VB. Astăzi, legislația belgiană privind aceste aspecte este mai degrabă liberală, mai cu seamă dacă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Dacă filonul anti-elitist și uneori cel anti-partide a fost întotdeauna prezent, doar o mică parte a structurii populiste, este vorba aici de Partidul Creditului Social, mediu în care s-a născut Manning, a avut o conduită antipolitică centrată pe procedurile plebiscitare (Laycock, 1990, ch. 5). Acest aspect ne trimite la cel de-al cincilea efect negativ menționat în capitolul introductiv al acestui volum: "populismul poate încuraja transformarea politicii într-o practică plebiscitară, care subminează legitimitatea și puterea instituțiilor politice (de exemplu
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Manning, a avut o conduită antipolitică centrată pe procedurile plebiscitare (Laycock, 1990, ch. 5). Acest aspect ne trimite la cel de-al cincilea efect negativ menționat în capitolul introductiv al acestui volum: "populismul poate încuraja transformarea politicii într-o practică plebiscitară, care subminează legitimitatea și puterea instituțiilor politice (de exemplu, partide și parlamente) și ale corpurilor care nu sunt alese (de exemplu, organizațiile, precum băncile centrale sau diversele instituții de control), dar care sunt indispensabile "bunei guvernanțe"". Rămâne să ne întrebăm
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sunt indispensabile "bunei guvernanțe"". Rămâne să ne întrebăm în ce măsură aceasta a fost o practică specifică Partidului Reformei. Într-un articol publicat mai demult, Darin Barney și cu mine am argumentat că: Partidul Reformei a ocupat exact acel spațiu cu tendințe plebiscitare, care a apărut ca urmare a dezamăgirii generalizate privind structurile reprezentative. Reformiștii au arătat cu degetul către grupurile de interese și către atitudinea negustorească a partidelor drept cauze principale ale reorientării "canadienilor de rând" în favoarea instrumentelor plebiscitare. Partidul Reformei a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
spațiu cu tendințe plebiscitare, care a apărut ca urmare a dezamăgirii generalizate privind structurile reprezentative. Reformiștii au arătat cu degetul către grupurile de interese și către atitudinea negustorească a partidelor drept cauze principale ale reorientării "canadienilor de rând" în favoarea instrumentelor plebiscitare. Partidul Reformei a avut grijă să sublinieze că acest tip de reprezentare a preferințelor electorale este similar cu preferințele exprimate în interiorul unei piețe libere. Astfel, participarea politică era reprezentată potrivit modelului de interacțiune în interiorul pieței, presupunând indivizi izolați care pot
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
acordate minorităților și incriminându-i în același timp pe apărătorii acestora, proveniți din spațiul academic, din rândul partidelor politice sau din interiorul sistemului de justiție, că subminează voința poporului (Knopff & Morton, 2000; Morton, 1998). Care să fie atunci moștenirea populismului plebiscitar și a celorlalte teme și proiecte ale Partidului Reformei. Așa cum am arătat anterior, Conservatorii nu au promovat instrumentele democrației directe. Totuși, partidul condus de Harper și guvernul său au continuat să-și exprime neîncrederea în curțile juridice, în agențiile federale
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
prorogării parlamentului, în 2009 și în 2010, a reprezentat o negare fățișă a ideii potrivit căreia parlamentul are dreptul să controleze guvernul. Ideea implicată aici, și anume că parlamentul reprezintă un obstacol în calea adevăratei democrații, sugerează o clară tendință plebiscitară. Atitudinile critice față de sistemul de reprezentare canadian, prezente în discursul Reformiștilor, indică o linie directă între aceștia și actualul guvern conservator. Partidul Conservator a abandonat recursul populist la mecanismele plebiscitare, anti-reprezentative, dar a reținut în discursul său o anumită critică
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
un obstacol în calea adevăratei democrații, sugerează o clară tendință plebiscitară. Atitudinile critice față de sistemul de reprezentare canadian, prezente în discursul Reformiștilor, indică o linie directă între aceștia și actualul guvern conservator. Partidul Conservator a abandonat recursul populist la mecanismele plebiscitare, anti-reprezentative, dar a reținut în discursul său o anumită critică a instituțiilor de reprezentare. Faptul că Manning și celelalte notabilități ale partidului au avut o atitudine mai reținută față de reprezentare arată că aceștia erau mai interesați de scopurile conservatoare și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
efect asupra capacității cetățenilor de a evalua angajamentul guvernului pentru drepturi egale și pentru egalitate formală? Este destul de greu să dăm un răspuns definitiv la această întrebare. Totuși s-ar putea sugera că, fie și rostite cu glas scăzut, refrenele plebiscitare promovate de Partidul Reformei au legitimat din ce în ce mai mult atacurile îndreptate împotriva eforturilor statului de a asigura mai multă egalitate între cetățeni. În această privință, faptul că reformiștii au condamnat implicarea "intereselor speciale" în viața publică și faptul că au identificat
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și Libertăților. Partidul Reformei s-a opus vehement prevederilor din Cartă privind drepturile diferite acordate anumitor grupuri, mai cu seamă când acestea urmau să se aplice populației autohtone, femeilor, homosexualilor (Laycock, 2005b). În măsura în care invocarea suveranității populare a căpătat o dimensiune plebiscitară, Reformiștii au pledat pentru o extindere a acesteia în dauna funcției deliberative a parlamentului și pentru suspendarea unor prevederi constituționale privind egalitatea, care conțineau prevederi în favoarea anumitor grupuri sociale. Teoria și practica plebiscitară introduse de Partidul Reformei nu au transformat
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]