109 matches
-
Popescu. Grotescul apare aici sub forma exagerării retorice care își are deformarea optică în complementul caricatural : hotelul de provincie este invadat de ploșnițe, actul patriotic din 1866 transformat într-o joacă de copii, „poporul” proiectat în derizoriu ca „bobor” și plebiscitarii ca ploșnițe etc. Experiența pe care naratorul o are la Grand Hôtel „Vic- toria Română” se poate împărți în patru episoade, dintre care trei sunt nocturne : cel al contactului dezagreabil, în primul rând vizual, dar și tactil, cu cetățenii urbei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fără prea multă înverșunare. Până și în persecutarea creștinilor, ei au acționat cu intermitențe, fără o încăpățânare metodică. Regimurile totalitare, care au tot timpul, ignoră acest du-te-vino, între benign neglect și loviturile neașteptate în plină figură, propriu democrațiilor parlamentare sau plebiscitare, și pe care versatilitatea regimurilor de opinie le accentuează încă și mai mult. Un Cezar domnind în reprize acționează după toane, numai Cezarul pe viață acționează sistematic. * * * Urcuș la patriarhia maronită, pe înălțimile de la Jounieh. Mai aproape de ceruri, dar tot
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
XIX-începutul sec. XX, epocă în care în istoria românilor au avut loc evenimente deosebite - revoluția de la 1848, Unirea din 1959, cucerirea independenței de stat a României, totul culminând cu participarea la primul război mondial și desăvârșirea unității naționale prin actele plebiscitare din anul 1918. Expozițional, această perioadă este ilustrată prin imagini foto, color, privind „Bacăul de altădată”, în fapt un fotomontaj cu aspecte ale Bacăului de la începutul • „Moara” de la Poduri - reconstituirea unei construcții cucuteniene, a cărei funcționalitate era cea de „moară
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
De când s-a putut vorbi la noi despre Basarabia, în mod public, nu pe la colțuri, problema unirii românilor din teritoriul dintre Prut și Nistru a fost prezentată de istoriografia „comunistă” și de cea postdecembristă într-o viziune triumfalistă, a adunărilor plebiscitare care hotărăsc entuziast unirea, ca și cum toți priveau cu jind la raiul din România, roasă de lipsuri, de boli și de ocupația străină, a trupelor Puterilor Centrale. Prea puțin au fost luate în seamă mărturiile unor martori la evenimente care au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
monedă de schimb pentru înțelegerea și înțelegerile ruso-americane? Ce poate fi trecut ca sigur în contul celor două state românești? Că nu se află deocamdată o nevoie imperioasă de unire, deși ar fi posibilă în viitor, printr-o voință exprimată plebiscitar și cu asigurarea că nu se vor repeta regretabilele greșeli de după 1918. 30 martie 2010 Joia seacă, bolșevică Motto:”Vinovații fără vină Vor să se facă lumină.” Luna mai, cu capricii și delicii, ne-a făcut să uităm de „Veniți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
revoluționar-naționale din toamna anului 1918 reprezintă consecința firească a abnegației dovedite În lupta pentru dobândirea libertății naționale, a respectului și prețuirii de care sau bucurat din partea maselor populare. Sub conducerea dascălilor români, adunările naționale s-au transformat În impresionante manifestări plebiscitare pentru făurirea statului național unitar. Locuitorii din Moldova Nouă, de pildă, se Întrunesc sub Îndrumarea Învățători-lor Ștefan Sava și Alex. Vlădulescu aleg un Comitet Național apoi parcurg străzile comunei În sunete-le cântecelor patrotice românești exprimând dorința tuturor de a
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
de a evita, mai ales la sate, răbufnirea nemulțumirilor acumulate de veacuri și agravate În anii războiului mondial, a stat În centrul atenției corpului didactic, dovedind pătrunzătoare Înțelegere a condițiilor concrete În care trebuia Înfăptuit statul național unitar român: exprimarea plebiscitară, pe cale pașnică, politică a voinței de unire, recunoașterea și respectarea drepturilor naționalităților conlocuitoare atesta, În fața statelor lumii maturitatea politică a poporului român, Îndreptățea hotărârea desăvârșirii unității sale național statale. Este semnificativă În această privință atitudinea cadrelor didactice din fosta Graniță
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
decis, În același timp, convocarea unei mari adunări care să dea expresie voinței românilor transilvăneni. La 7 nov. 1918, s-a publicat textul convocării, la Alba Iulia, a Adunării Naționale Românilor pentru 18 nov. 1918. Manifestarea a avut un caracter plebiscitar. La Adunarea Națională de la Alba Iulia, au participat peste 100 000 de oameni și 1 228 delegați aleși. Adunarea, deschisă de Gheorghe Pop de Băsești, a adoptat În unanimitate declarația solemnă. Decizia de unire a Transilvaniei cu România a fost
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
numai un număr restrâns de oameni puteau alege liber, o clasă de mijloc consistentă, care să se implice activ neexistând la acea dată, iar milioanele de țărani fiind total ignoranți în materie 58 (erau aici poate și influențe ale formulei plebiscitare practicată de regimul lui Napoleon al III-lea). * * * Am încheiat intervenția noastră cu această ambivalență a textului lui Le Cler tocmai pentru a aduce în prim plan faptul că autorul strânge împreună stereotipurile despre români, în circulație la vremea sa
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nu crede în predestinări genetice sau în providențe divine, doar într-o evoluție de inspirație darwiniană potrivit căreia sensul schimbării e cu atît mai bun cu cît e alimentat de o diversitate umană mai mare. Progresul are sens dacă baza plebiscitară e largă, important fiind să afli schema mentală de care ascultă plebea. Cînd peste plebe se suprapune o ierarhie inspirată de o viziune metafizică, ierarhia trebuie divulgată, fiindcă este sursa unor inegalități, la fel cum viziunea este izvorul unor relații
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
altă parte, că Bunavestire de N. Breban pătrundea în lotul primelor zece romane românești din toate timpurile, potrivit rezultatelor unei faimoase anchete inițiate de revista ,Observator cultural". Oricât de relative, de ,neserioase" ar fi asemenea clasamente și ierarhizări, stabilite prin plebiscitare, ele spun totuși ceva despre cota de receptare a unui scriitor, despre locul pe care îl ocupă, la un moment dat, în percepția publică. în prezent constatăm, în ce-l privește pe Breban, o diminuare considerabilă a cotei de receptare
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
rudimentară, a unei democrații percepute ca expresie apodictică a voinței majorității. Pe acest temei șubred, majoritatea reală sau ficționalizată își arogă dreptul de a-și impune voința în mod arbitrar, nesocotind drepturile individului. O societate cu adevărat deschisă exclude maniera plebiscitară. Distrugerea instituțiilor democratice, ca și ideologizarea forțată, au substituit cultura politică printr-o contracultură pseudopolitică, antiumanistă, ipocrită, receptabilă în portretul acelui homo sovieticus descris de Alexandr Zinoviev. Falsa libertate a delirului revoluționar, denunțată încă de către filosofii francezi legitimiști, Joseph de
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
a luat hotărârea că, Ziua Națională a României să fie 1 decembrie. După cum se știe, la 1 Decembrie 1918 a avut loc la Albă Iulia, Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungureasca. După consultarea rezultatelor Actului Plebiscitar s-a luat hotărârea de Unire cu Patria Mama. În fața celor 100.000 de participanți, episcopul Iuliu Hossu a dat citire Declarației de la Albă Iulia, după care, a înmânat regelui Ferdinand Actul Unirii. Fruntașul Vasile Goldiș a citit Rezoluția Unirii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
este o simplă valoare abstractă (independentă de realizarea ei), 2) poezia aparține fără Îndoială unui trecut revolut (din care nu mai poți rămîne decît cu nostalgie).” Nimic nu consolidează mai mult cele două concluzii ale cititorului modern decît Încercările de plebiscitare a poeziei moderne prin media. Concursul poeților de pe canalul doi al TVR, din primăvară, este cel mai bun argument În acest sens. Individul contemporan, care citește literatură publicată la Humanitas și Polirom, Încearcă, atunci cînd intră În contact cu poezia
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
problemele publice. După ce Hannah Arendt (Condition de l'homme moderne) a denunțat deteriorarea spațiului public, J. Habermas (1962) face o reconstrucție istorică a principiului publicității în formele elenică, feudală, burgheză și dezintegrarea sa în condițiile tehnicizării activității politice. "Asigurarea asentimentului plebiscitar al unui public vasalizat "este obiectivul publicității manipulate care dezvăluie comunicarea în cadrul spectacolului. "Eliberarea comunicării înseamnă discuția publică lipsită de piedici și ferită de dominație". Habermas (1981) s-a orientat spre descoperirea unei teorii a competenței comunicaționale, prezentate ca o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
foarte mare măsură voința lor. Și acest fapt are o însemnătate deosebită în alegerea conducerii partidului. Conducător poate fi numai cel pe care mașinăria îl ascultă, chiar trecînd peste parlament. Alcătuirea unor asemenea mașinării înseamnă, cu alte cuvinte, introducerea democrației plebiscitare. Aderenții partidului, în special angajații partidului și "întreprinzătorii" de partid, se așteaptă, bineînțeles, în caz că șeful lor iese învingător, la recompense: posturi sau alte privilegii. Lucrul hotărîtor este că ei așteaptă asta din partea lui, și nu din partea parlamentarilor, sau nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
șeful de cabinet sau, după caz, leader-ul opoziției. Dacă are un conducător puternic, mașinăria sistemului caucus este aproape complet lipsită de inițiativă la nivel local, fiind cu totul în mîna leader-ului. Iar în fruntea Parlamentului stă, de fapt, un dictator plebiscitar, care antrenează masele prin intermediul mașinăriei și pentru care parlamentarii nu sînt decît niște profitori politici care constituie armata sa de aderenți. Dar cum are loc selecția conducătorilor în acest sistem? După ce criterii? Decisivă este aici în primul rînd - pe lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
partidul se resemna să le depună totuși candidatura" (M.W.). Cît de cunoscută ne este afirmația sociologului și cît de actuală în folosirea intelectualilor, a personalităților în momentele electorale de la noi. Cînd un partid e condus și animat de șefi plebiscitari, are loc o "aplatizare morală" sau, mai clar spus, o proletarizare spirituală a aderenților săi. Într-o asemenea organizare, aderenții nu-i pot fi utili șefului decît dacă i se supun orbește, adică dacă sînt, ca în America, înregimentați într-
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cade sub stăpînirea unor "politicieni profesioniști" fără vocație [Berufspolitiker ohne Beruf], fără calitățile carismatice ale unui adevărat șef. În acest ultim caz, avem de-a face cu ceea ce opoziția din interiorul unui partid numește dominația "facțiunilor"". Un astfel de șef plebiscitar este actualul președinte al Țării. Context în care șansele apariției unor noi și adevărați lideri charismatici tind către zero, viitorul profesiei de politician nu este foarte limpede, nu era nici acum un secol, cum nu este nici în prezent: Nu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
familiei regale în țară de sfintele sărbători de Paște, neatent aprobată de Ion Iliescu, care se simțea acum mai sigur pe poziția lui după ce "Constituția lui Iorgovan" fusese oarecum validată prin vot popular - manevră hoțească de a invoca o tranșare plebiscitară a opțiunii pentru republică (prezidențială, bineînțeles!) în defavoarea monarhiei constituționale ca formă de stat. Am privit apoi, uimit și excitat, transmisiunile televiziunii franceze, care preluase filmările făcute de o încercare de televiziune privată, alternativă, din România (parcă SOTI se numea), cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
imensitatea mass- mediei aflată la îndemână, cu internet, filme, meciuri, telenovele, scandal, concupiscență sau informații de nevisat altă dată, nu merită, în egală măsură, de discutat. De unde atunci, totuși, această frică de dictatură? Păi e simplu: din apelul la consultarea plebiscitară, instrument la îndemână în regimurile autoritare sau nedemocratice, vor spune înțelepții și maeștrii manipulărilor mediatice... Până să-i dea securiștii pe difuzoare lui Ceaușescu fluierături în loc de aplauze și urale (cei care au fost la astfel de manifestații organizate cu liste
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a executivului în raport cu puterea legislativă poate da naștere unui model majoritar "divers". Aceasta înseamnă că o societate civilă puternică și independentă stabilește granițele unui edificiu instituțional capabil să asigurare un proces decizional mai eficient. Alte două modele relevante sunt democrația plebiscitară și democrația puternic majoritară. Democrația plebiscitară rezultă din existența instituțiilor prezidențiale și a unui sistem electoral majoritar sau de reprezentare propoțională pentru alegerile parlamentare - o soluție foarte frecventă în America Latina (v. Diamond, 1996 și Jones, 1995); ea poate fi, de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
da naștere unui model majoritar "divers". Aceasta înseamnă că o societate civilă puternică și independentă stabilește granițele unui edificiu instituțional capabil să asigurare un proces decizional mai eficient. Alte două modele relevante sunt democrația plebiscitară și democrația puternic majoritară. Democrația plebiscitară rezultă din existența instituțiilor prezidențiale și a unui sistem electoral majoritar sau de reprezentare propoțională pentru alegerile parlamentare - o soluție foarte frecventă în America Latina (v. Diamond, 1996 și Jones, 1995); ea poate fi, de asemenea, rezultatul unui sistem multipartid extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
al referendumurilor. Tabel 1.2. Modele empirice ale democrației Democrația majoritară a.4. Semi-parlamentarism și sistem electoral proporțional consolidat sau majoritar sau a.l. Prezidențialism și sistem electoral majoritar b.2. Sistem bipartid și guverne monocolore c.l. Autonomie Democrație plebiscitară a.1. Prezidențialism și sistem electoral majoritar, sau a.2. Semi-prezidențialism și sistem electoral majoritar; sau a.4. Semi-parlamentarism și sistem electoral proporțional consolidat sau majoritar, sau a.6. Prezidențialism și sistem electoral proporțional b.l. Partid dominant și coerent
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
colectivă sunt, de asemenea, modalități de a ajunge la egalitate. În tranziția de la regimuri oligarhice (care prezentau opoziție și competiție limitată a elitelor), la democrație, un punct determinant (altul decât intrarea claselor inferioare în politică) este constituit de ruptura principiului plebiscitar și de organizarea intereselor intermediare, odată cu nașterea, în vremuri și cu modalități specifice, a partidelor și sindicatelor. La acest rezultat important ("revoluționar") contribuie extinderea cetățeniei politice și a instituțiilor aferente. Diferitele experiențe europene prezintă un tablou pestriț care conduce, în
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]