122 matches
-
începuse in pliocenul mediu procesul de acumulare a depozitelor continentale a incetat. În centrul țării cît și pe teritoriul raionului Nisporeni s-a terminat formarea suprafeței de nivelare constituită din acumulări aluvial deltaice. Cîmpia intinsă ce se formase la sfîrșitul pliocenului mediu a fost treptat fragmentată datorită intensificării proceselor exogene. Aceste procese au jucat un rol important în pliocenul superior cînd o mare parte din teritoriu a fost supus unor mișcări tectonice de ridcare. La începutul cuaternarului s-au intensificat brusc
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
teritoriul raionului Nisporeni s-a terminat formarea suprafeței de nivelare constituită din acumulări aluvial deltaice. Cîmpia intinsă ce se formase la sfîrșitul pliocenului mediu a fost treptat fragmentată datorită intensificării proceselor exogene. Aceste procese au jucat un rol important în pliocenul superior cînd o mare parte din teritoriu a fost supus unor mișcări tectonice de ridcare. La începutul cuaternarului s-au intensificat brusc mișcările tectonice cuprinzînd întreg terotoriul raionului Nisporeni. Datorită acestor mișcări s-a produs deformarea suprafeței de nivelare pliocene
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
pliocenul superior cînd o mare parte din teritoriu a fost supus unor mișcări tectonice de ridcare. La începutul cuaternarului s-au intensificat brusc mișcările tectonice cuprinzînd întreg terotoriul raionului Nisporeni. Datorită acestor mișcări s-a produs deformarea suprafeței de nivelare pliocene și separarea ei în blocuri izolate fapt care contribuit la o activitate intensă a proceselor exogene de formare a reliefului. Ulterior aceste procese au shimbat aspectul primar al morfostructurilor complicîndu-le suprafața cu diferite morfosculpturi. Cele mai însemnate procese datorită carora
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Shămò, uigur: لوپنوُﺭ چۆلى, Lopnur Tshöli) este situat în bazinul Tarim, regiunea Xinjiang, China. Deșertul se întinde pe o suprafață de ca. 47.000 km. Deșertul se află într-un bazin, alcătuit din roci sedimentare care datează din pliocen, prin mișcări tectonice stratul sedimentar s-a scufundat în partea de răsărit formându-se o ruptură tectonică între Taklamakan și deșert. Prin deșert curgeau în trecut curgeau până în anul 1971, spre sud râurile Tărîm și Konqi, după care au secat
Deșertul Lop Nor () [Corola-website/Science/316650_a_317979]
-
se găsesc dealurile Cozancea și Gurada. Relieful Câmpiei Moldovei atinge o altitudine medie de 150 m, fiind un relief scund, în alcătuirea sa predominând colinele. Așa cum se prezintă astăzi relieful este rezultatul unei îndelungate evoluții care s-a dezvoltat în pliocen și cuaternar. Sedimentarea diferențiată care a avut loc în timpul Măriii Sarmatice, ca urmare a apropierii sau depărtării de țărm, a adâncimii apei, a înaintărilor și retragerilor liniilor de țărm, a făcut ca teritoriile din nordul Câmpiei Moldovei să aibă o
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
sfârșitul secolului XX. În prezent "Enhydra" este totuși clasificată ca subfamilie a familiei "Lutrinae". O concluzie finală despre apartenența sistematică a vidrei de mare a fost formulată după descoperirile fosilelor "Potamotherium dubia", "Aonyx hessica" și "Enhydra reevei" din miocen și pliocen, recunoscute ca fiind asemănătoare ca formă. Unicitatea vidrelor de mare, lipsa datelor paleontologice și, prin urmare, numeroasele conflicte de opinie privind clasificarea taxonomică a vidrei de mare au adus cu sine o mare varietate de denumiri ale ei în nomenclatura
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
valletoni" ca fiind doar un element de legătură și deplasează timpul caracteristic strămoșului lutrelor în miocenul timpuriu. Se consideră că migrația lutrelor (și, în particular, a vidrelor de mare) din Eurasia în alte părți ale lumii a avut loc în pliocenul mijlociu. Cariotipul vidrei de mare numără 38 de cromozomi. În prezent există trei subspecii ale vidrelor de mare recunoscute unanim. Acestea sunt: În afară de acestea, mai mulți specialiști consideră că este necesar a diferenția vidra de mare obișnuită de pe insulele Comandorului
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
reprezintă o porțiune a ultimului complex de nivelare Gornovița, parte individualizată a Munților Șureanului. A fost modelată pe tot parcursul Pliocenului până în Pleistocenul inferior, rezultând o suprafață ondulată cu altitudinea medie de 900 m, cu munți mici și mijlocii, cu aspect de dealuri, cu altitudini cuprinse între 700-800 m până la 1.100-1.200 m. Munții se prezintă sub forma unor platouri
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
sunt alcătuiți din andezite, ridite criolite, bazalte și aglomerate. Geologii acceptă ideea că înaintea formării acestui lanț vulcanic, întreaga regiune fusese o câmpie aluvionară, situată în partea vestică a șirului central al Carpaților Orientali, respectiv cel cristalino- mezozoic. În perioada pliocenului superior, s-a realizat o intensă activitate vulcanică, ce a închis un lac intramontan a cărui oglindă se ridica până la 950 m altitudine. La începutul cuaternarului prin eroziune apa lacului a străpuns lanțul vulcanic în zona munților Călimani și Gurghiu
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de dejecție formate de aceștia cu materialele aluvionare aduse de munții din jur, fapt ce a dus la separarea unor dealuri piemontane din jur. Geograful Henrich Wachner afirma despre evoluția reliefului că “rețeaua hidrografică actuală s-a realizat abia de la “Pliocen la Deluviu”2. În continuare el mai susținea că în treptele în formă de terasă pe coastele strâmtorii cam la 150 m altitudine deasupra nivelului actual al râului recunoaștem resturi ale unui fund de vale cu o pantă inversă a
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
că în treptele în formă de terasă pe coastele strâmtorii cam la 150 m altitudine deasupra nivelului actual al râului recunoaștem resturi ale unui fund de vale cu o pantă inversă a Mureșului³ vale care se pierde în în nivelul pliocen al regiunii. Luând în considerare un ultim argument al autorului putem constata fără a fi geologi, după cum acesta afirma că atunci “Când s-au format terasele + 40 +20 +10 ale văii Mureșului strâmtoarea exista deja, căci resturi ale acestei terase
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
peste 10 milioane de ani în urmă) au existat și în Europa, iar din pleistocen (2 milioane de ani în urmă) au rămas în Africa. În Asia se mențin din miocenul superior. Succesiunea geologică a acestei familii este miocenul inferior - pliocenul inferior în Europa, miocenul inferior - miocenul mijlociu și pleistocenul - holocenul în Africa și miocenul superior - holocen în Asia. Această familie cuprinde trei genuri actuale, dintre care două ("Moschiola" și "Tragulus") sunt răspândite în pădurile tropicale și de mangrove din sud-estul
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
perioadă, împreună cu multe alte perisodactile. Neogenul a durat 20 de milioane de ani (între acum 23 de milioane de ani până acum 3 de milioane de ani) și este cea mai scurtă epocă a Fanerozoicului. Cuprinde două epoci: Miocen și Pliocen. Miocenul a durat 18 milioane de ani (între acum 23 de milioane de ani până acum 5 de milioane de ani) și este perioada în care iarba se răspândește în continuare, dominând în mod eficient o mare parte a lumii
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
de specii. Marea Tethis s-a închis în cele din urmă cu crearea Peninsulei Arabe și în urma sa au rămas Marea Neagră, Marea Mediterană și Marea Caspică. S-au dezvoltat multe plante noi; 95% dintre semințele moderne au evoluat din Miocenul mijlocul. Pliocenul a durat 2 milioane de ani (între acum 5 milioane de ani până acum 3 de milioane de ani). Se caracterizează prin câteva schimbări climatice dramatice care au dua la apariția speciilor și plantelor mderne. Cele mai dramatice sunt formarea
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
coclé care au dispărut din cauza bolilor și exterminării de către spanioli în secolul al XVI-lea. Acum 20 de milioane de ani a început procesul de formare a istmului Panama, după care statul Panama și-a luat denumirea. Finalizarea procesului în pliocen, acum 3 milioane de ani, a avut drept consecință întrepătrunderea faunei și florei din două zone izolate între ele până atunci. Dolores Piperno a aproximat prima populare umană a istmului în timpul glaciarului târziu. Olga Linares susține ideea că existența istmului
Panama () [Corola-website/Science/298134_a_299463]
-
american Remington Kellogg i-a schimbat numele speciei în "novaeangliae". Ultimul a mai descris și cele mai vechi fosile ale balenelor cu cocoașă — "Megaptera miocaena", datând din miocenul târziu. De asemenea, au fost descoperite rămășițe ale balenelor cu cocoașă din pliocenul târziu și pleistocen, în America de Nord, și din pliocenul superior, în Europa. Denumirea genului "Megaptera" provine din cuvintele grecești μεγα- (imens) și -φτερό (aripă), făcând referire la dimensiunile extraordinare ale înotătoarelor laterale. Denumirea speciei se traduce ca "a noii Anglii", întrucât
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
în "novaeangliae". Ultimul a mai descris și cele mai vechi fosile ale balenelor cu cocoașă — "Megaptera miocaena", datând din miocenul târziu. De asemenea, au fost descoperite rămășițe ale balenelor cu cocoașă din pliocenul târziu și pleistocen, în America de Nord, și din pliocenul superior, în Europa. Denumirea genului "Megaptera" provine din cuvintele grecești μεγα- (imens) și -φτερό (aripă), făcând referire la dimensiunile extraordinare ale înotătoarelor laterale. Denumirea speciei se traduce ca "a noii Anglii", întrucât primul exemplar a fost capturat pe țărmul Noii
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
prăbușire ale Transilvaniei și Pannoniei. Călimanul (inclusiv Gurghiu și Harghita) se încadrează în grupa sudică a celor mai tineri munți din România, cu cratere stinse acum circa 1,8 - 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format în Pliocenul superior (finele Neogenului-Terțiar). Intensa activitate vulcanică neogenă a dus la apariția unor imense acumulări de lavă desfășurate pe o lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul României). Constituit din alternanțe de lave, aglomerate și cenușă (stratovulcan), Călimanul aparține
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
să se dezvolte și în jurul nivelelor de bază regionale sau locale. Așa este cazul celor din jurul Aralului, Marii Caspice sau lacului Ciad. În această categorie de câmpii de nivel de bază regional amintim și pe cele care au funcționat în pliocen că lacuri și apoi au fost colmatate : Câmpia Panonica, Câmpia Română. În ceea ce privește câmpiile de nivel de bază local, ele sunt mult mai restrânse și au un relief variat în funcție de condițiile locale ce le-au creat. În această grupa intra câmpiile
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
toamna anului 1944 au căzut la datorie zeci de soldați români, dar și 13 localnici de etnie maghiară, uciși de formația paramilitară, ca represalii pentru omorârea militarilor români. Pe valea Galat se gaseste un punct fosilifer cu fauna din perioada pliocena.
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
si legumicultură { celebrii ridichi de Apahida }. Din păcate , activitățile agricole menționate mai sus s-au prabușit toate dupa 1989 , așa cum de altfel s-a întîmplat cu agricultura pe intreg județul Cluj . Rețeaua hidrografică a comunei Apahida indică un drenaj vechi(Pliocen)spre nord-vest prin Someșul Mic,râu care s-a format prin unirea celor două brațe principale:Someșul Rece și Someșul Cald.În sectorul comunei,Someșul Mic are un caracter subsecvent cu o accentuată tendință de eroziune în malul stâng,ceea ce
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
2010). Grădiștea , ca unitate geomorfologică, face parte din Platforma Oltețului, treaptă a Podișului getic. Structura solului este formată din sedimente de rezistență diferită (argile, marne, pietrișuri, nisipuri, etc. ) depuse pe un fundament cristalin de tip carpatic în ultima parte a pliocenului. (Ibidem ). Dealurile din stânga și dreapta râului Olteț, sunt ferăstruite transversal de numeroase pârâiașe care vara seacă. Dealurile sunt acoperite de păduri de foioase în care predomină specii de Querus Q. Robur = stejar, Q. Frainetto = gârnița, Q. Ceris = cerul, Ulmus foliace
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
rudei sale nord-americane, studiată atent după rămășițele sale pietrificate, dovezi privind existența condorului andin în epocile geologice mai vechi sunt foarte puține. Studiind puținele fosile descoperite în provincia boliviană Tarija, arheologii presupun că originile condorului andin s-ar găsi în pliocen sau pleistocen, atunci când viețuia o pasăre ceva mai mică decât condorul de azi (subspecia dispărută "Vultur gryphus patruus"). Condorul andin este cea mai mare pasăre din emisfera vestică. Cu toate că lungimea de la cioc până la coadă măsoară cu 5 cm mai puțin
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
necesară familiei destul de măricică, fac armata pe cheltuiala proporie, poartă povara vieții civile și militărești.” Cea mai importantă bogăție naturală a așezării este apa minerală. Bazinul Gheorgheni este o formație post tectonică, care s-a umplut cu sedimente din era pliocenă târzie și din cuaternar, și anume alternarea de piroclastiți (sediment vulcanic) și avluviuni fine de fluviu. În urma cercetărilor hidrologice s-a stabilit faptul, că în bazin, de-a lungul cursului râului Mureș, se găsesc pe unele porțiuni erupții de bioxid
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
istoriei condiții pentru așezarea în aceste locuri a populației, intim legată de valea Prutului, deoarece în decursul istoriei aceasta a fost un adapost și o regiune ideală pentru dezvoltarea agriculturii. Relieful actual este rezultatul unei îndelungate evoluții subaeriene desfășurată în pliocen și cuaternar, ca urmare a condițiilor favorabile pe care le-a oferit acest teritoriu pentru activitatea factorilor modelatori. O modificare esențiala în ceea ce privește relieful, pe raza satului Liveni, s-a produs prin construirea punctului hidrologic Stânca Costesti, care pe de o
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]