306 matches
-
înecate. Să le plângi de milă. Din cauza lor, nu dormeam noaptea și mă învârteam în micul spațiu, făcând cât mai puțin zgomot. Lăsam ploșnițele să se înfrupte din ceilalți trei colocatari ai celulei. Mai dormeam peste zi. Pentru că nu suportam ploșnițele, eram mai chinuit decât ceilalți. Era încă iarnă. Trecusem de perioada în care eram singur în celulă. O regretam. Era frig, dar, din cauza frigului, ploșnițele nu mișcau. Acum eram patru în celulă. Supraaglomerația însemna căldură și ploșnițele lucrau intens noaptea
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
se înfrupte din ceilalți trei colocatari ai celulei. Mai dormeam peste zi. Pentru că nu suportam ploșnițele, eram mai chinuit decât ceilalți. Era încă iarnă. Trecusem de perioada în care eram singur în celulă. O regretam. Era frig, dar, din cauza frigului, ploșnițele nu mișcau. Acum eram patru în celulă. Supraaglomerația însemna căldură și ploșnițele lucrau intens noaptea. Foamea fiind principalul chin pentru marea majoritate a deținuților, politicii făceau eforturi ca toți să fie egali în fața ei. Polonicul de zeamă era același pentru
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
Pentru că nu suportam ploșnițele, eram mai chinuit decât ceilalți. Era încă iarnă. Trecusem de perioada în care eram singur în celulă. O regretam. Era frig, dar, din cauza frigului, ploșnițele nu mișcau. Acum eram patru în celulă. Supraaglomerația însemna căldură și ploșnițele lucrau intens noaptea. Foamea fiind principalul chin pentru marea majoritate a deținuților, politicii făceau eforturi ca toți să fie egali în fața ei. Polonicul de zeamă era același pentru toată lumea. Acolo nu era nimic de corectat. Pâinea aceea clisoasă punea însă
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
sau Andrei Șerban, nu mai e interesant. Alte ziare au afirmat, În continuarea unei comemorări jignitoare, că replica emblematică a operei marelui comedian ar fi „Nu trage dom’ Semaca! Sunt eu, Lăscărică!”. Vai! Dar replicile lui din Nepotul lui Rameau, Ploșnița, ori Troilus și Credida, marile spectacole ale teatrului românesc, unde or fi rămas? Alt cotidian susținea o altă gogomănie : actorul ar fi fost cel mai mare...rău al cinematografiei românești . Doar atît? Dar a fost și bun, și pitoresc, și
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
tale șlefuiești și sufletul iubitului tău, care va ajunge la momentul potrivit în patul tău cel nou, așezat pe pământ. șase în al patrulea loc: ai noroc și prinzi multe broaște-care-spionează-pentru-dușmanii tăi, broaște din acelea mici și urât mirositoare, precum ploșnițele, broaște cu pete negre la urechi, care sunt căști cu care ascultă mișcările tale înregistrate cu microfoane ascunse în grădina ta suspendată, prinzi multe broaște mici și le jupoi una câte una, ascultându-le cum urlă până se prăpădesc în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Andrei Șerban, nu mai e interesant. Alte ziare au afirmat, În continuarea unei comemorări jugnitoare, că replica emblematică a operei marelui co median ar fi „Nu trage dom’ Semaca! Sunt eu, Lăscărică!”. Vai! Dar replicile lui din Nepotul lui Rameau, Ploșnița, ori Troilus și Cresida, marile spectacole ale teatrului românesc, unde or fi rămas? Alt cotidian susținea o altă gogomănie : actorul ar fi fost cel mai mare...rău al cinematografiei românești. Doar atît? Dar a fost și bun, și pitoresc, și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de actor are Întotdeauna ceva sordid” (Jouvet). Știam... Cu toții avem ghinionul de-a da peste cronofagi ; nimeni n-a scăpat de insistența lor sterilă și creatoare de alergii. Dar cei mai periculoși, În lumea noastră, sunt cronofagii veleitari ; egofilii păguboși ; ploșnițele cotidiene cu vagă circulație prin lumea culturală. Ei te obligă ori să-i ignori, ori să-i compătimești, ori să-i ... bagi undeva, mito cănește. Nu mă deranjează o bătrînă singură, dintr-un sat uitat de lume, care sub pretextul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
memoria cu o întîmplare din 1968, care, deși nesemnificativă pentru unii, mie mi se pare că-ți conturează perfect personalitatea pe care nu m-am ferit s-o cataloghez mereu ca fiind una dezechilibrată. Mi-a povestit-o pe vremuri Ploșniță. Dacă nu știai, află că am fost întotdeauna amici buni, obișnuiam să te bîrfim ori de cîte ori aveam ocazia. Dintre toți cei cu care ai fost atunci în avionul care zbura de la Brazaville la Ponwar sînt sigur că doar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dinafară. Bănuiam și eu asta, numai să nu-ți închipui că restul lumii o să stea cu mîinile în sîn, luînd notițe admirativ în timp ce le va fi suflată prăjiturica de sub nas. Naivule, nu se poate abține, crezi că alde Copoiul sau Ploșniță o să-și riște carierele, o să-și rupă gradele de pe umeri și o să se dea de partea poporului? — Mortăciune, începu să repete visător Regizorașul, Broscoiul, domnul Președinte. Eu unul sînt făcut să aleg, fie albă, fie neagră. Îmi place să risc
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
1900-1965), guvernator în Illinois, candidat al Partidului Democrat la alegerile prezidențiale din 1952 și 1956, învins de fiecare dată de către Dwight Eisenhower. Conchistador spaniol (1475-1517) care în 1513 a descoperit Oceanul Pacific și a început colonizarea coastei de vest a Americii de Sud. Ploșniță. De bună seamă, mai încape îndoială? Puișor. Citat din Biblie, Psalmul 136, 1. Pupă-mă-n cur. Grafician american (1894-1978) remarcabil în redarea scenelor de familie din viața de zi cu zi a micilor orașe americane. Potrivit legendei, locul unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de muci. - Consimt. Și ne era frică de paznici și ne era frică de pedagogă, o brută stalinistă, și ne era frică să mergem noaptea la spălător... Și-acolo am văzut scene de nedescris între fete... Și ce turniruri făceau ploșnițele pe pereți când se stingea lumina, pe sub tapetul rupt, de pe vremea naționalizării... da’ știți voi cum e să ai tot corpul plin de blânde de la ploșnițe? - Nici eu nu știu cum e cu ploșnițele, n-am luat decât păduchi în clasa întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
spălător... Și-acolo am văzut scene de nedescris între fete... Și ce turniruri făceau ploșnițele pe pereți când se stingea lumina, pe sub tapetul rupt, de pe vremea naționalizării... da’ știți voi cum e să ai tot corpul plin de blânde de la ploșnițe? - Nici eu nu știu cum e cu ploșnițele, n-am luat decât păduchi în clasa întâi, de-am avut gaz turnat în cap o lună și-am urlat în gura mare că, dacă mă tund chilug, fug la Bucșoaia, n-am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de nedescris între fete... Și ce turniruri făceau ploșnițele pe pereți când se stingea lumina, pe sub tapetul rupt, de pe vremea naționalizării... da’ știți voi cum e să ai tot corpul plin de blânde de la ploșnițe? - Nici eu nu știu cum e cu ploșnițele, n-am luat decât păduchi în clasa întâi, de-am avut gaz turnat în cap o lună și-am urlat în gura mare că, dacă mă tund chilug, fug la Bucșoaia, n-am fost niciodată, dar îmi suna mișto să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Și am impresia că printre acele imagini se amestecau, involuntar, și amintiri ale copilăriei sale.) Un subsol Într‑o penumbră maladivă, În fumul țigării și al miasmelor de vin; scene jalnice cu certuri de familie, bătăi, urlete, plânsete cu sughițuri; ploșnițe plesnind sub torța hârtiei de ziar, pe când flacăra lingea striurile din fierul patului de campanie; despăducherea, aidoma maimuțelor, seara, la o lampă chioară, pe când copiii se aplecau unul deasupra creștetului celuilalt găsind la rădăcina smocurilor de păr bălai sau negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
a spus amin“, vol. II, p. 94). Tot timpul a trăit cu geamantanul făcut, ca la primul lui semn s‑o pornesc imediat. Am petrecut „binecuvântate nopți Într‑o febră mistuitoare“ prin hoteluri de provincie, camere cu chirie colcăind de ploșnițe. Îmi amintesc, dacă am dreptul să‑mi amintesc, tulburarea când, pentru prima oară, ne vom amesteca lucrurile de‑a valma Într‑un hotel din Baku: hainele ni se vor Împreuna În dulapuri, pe umerașe, Într‑o intimitate lascivă. (De data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
scrisului, despre deosebirile dintre proză și poezie. Scrisorile sale Îmbină suspine de dragoste și aluzii erotice cu teorii literare, impresii de călătorie cu poezii. Îmi amintesc ca acum descrierea unui trandafir, a unei treziri În zori, apoi acele variații asupra ploșnițelor, ca și unele considerații asupra posibilității existenței de dincolo de mormânt. Apoi, comparația dintre țârâitul greierilor de sub fereastra camerei sale de hotel din Crimeea cu o competiție Între ceasuri, ca și etimologiile unor nume proprii sau ale unor toponime, apoi tălmăcirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
să fie îmbarcate, folosindu-se de seva unui arbust care creștea pe înălțimile insulei, iar membrii expediției se supuseseră și ei ritualului obligatoriu, căci știau, din experiența, că nu există nimic mai supărător în timpul unei lungi traversări decât atacurile puricilor, ploșnițelor sau păduchilor. Muștele și țânțarii aveau să fie îndepărtați de primele adieri de vânt din larg, iaro călătorie fără insecte se dovedeste întotdeauna mult mai plăcută decât cu ele la bord. Vreo treizeci de oameni și vreo douăzeci și cinci de animale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
între ei. Fiecare clan vrea să-și impună propria lui lege, de aceea domnește suspiciunea și ura, iar tatăl meu mă învățase că atunci când sufletul este stăpânit de ură, se întâmplă același lucru ca atunci când ți se umple patul de ploșnițe. Nu mai poți dormi în pace. Astfel că într-o noapte am rugat-o pe soția mea să-i asigure pe ai ei că n-am să povestesc nimănui unde se află insula lor, apoi am plecat. —Cum? — Cu piroga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
care le dăruiau așa cum se dăruiește o scoică, stăpâni, de asemenea, ai unor vele uriașe, fabricate din pânză cea mai rezistentă, flexibilă și uimitoare pe care și-ar fi putut-o imagina cineva, erau totuși plini de păduchi, căpușe și ploșnițe. Iar un alt parazit teribil le sapă tuneluri pe sub piele, obligându-i să se scarpine întruna, la orice oră din zi sau din noapte. Erau atât de murdări, cu toate că aveau marea alături, încât era absolut de neînțeles cum de puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
să prindă mai mult vânt decât ar fi putut visa vreodată orice Navigator-Căpitan din Bora Bora. Marara deveni atunci navă cea mai rapidă care traversase vreodată Micronezia și, după ce se asigurară că nu aveau la bord șobolani, păduchi, căpușe sau ploșnițe, fericiții polinezieni se despărțiră de urât mirositorii naufragiați spanioli, îndreptându-se, încă o dată, spre largul oceanului. În sfârșit, o insulă înaltă! exclama Miti Matái, paisprezece zile mai tarziu. —Unde? se miră Tapú Tetuanúi, ai cărui excelenți ochi nu distingeau decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de pescuit. Mai bine ceva mai acétérii. - Piotr Afanasievici? - Un ticélos. - Îl batem bine și-l legém de copac. Sé viné și sé-l miroase lupii. Avem noi grijé sé facem un foc lîngé el, ca sé viné țînțarii. Îi punem ploșnițe În chiloți, ploșnițe mari cît un cérébuș. Știu eu pe cineva care le crește. - Artiom Ignatici? - Nu-u. - Alexandr Pavlovici? - Nu-u-u. - Constantin Paladievici? - Nu. De departe cé nu. În noaptea de douézeci și patru spre douézeci și cinci Octombrie, proletariatul, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
bine ceva mai acétérii. - Piotr Afanasievici? - Un ticélos. - Îl batem bine și-l legém de copac. Sé viné și sé-l miroase lupii. Avem noi grijé sé facem un foc lîngé el, ca sé viné țînțarii. Îi punem ploșnițe În chiloți, ploșnițe mari cît un cérébuș. Știu eu pe cineva care le crește. - Artiom Ignatici? - Nu-u. - Alexandr Pavlovici? - Nu-u-u. - Constantin Paladievici? - Nu. De departe cé nu. În noaptea de douézeci și patru spre douézeci și cinci Octombrie, proletariatul, În frunte cu Vladimir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
memoria cu o întîmplare din 1968, care, deși nesemnificativă pentru unii, mie mi se pare că-ți conturează perfect personalitatea pe care nu m-am ferit s-o cataloghez mereu ca fiind una dezechilibrată. Mi-a povestit-o pe vremuri Ploșniță. Dacă nu știai, află că am fost întotdeauna amici buni, obișnuiam să te bîrfim ori de cîte ori aveam ocazia. Dintre toți cei cu care ai fost atunci în avionul care zbura de la Brazaville la Ponwar sînt sigur că doar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dinafară. Bănuiam și eu asta, numai să nu-ți închipui că restul lumii o să stea cu mîinile în sîn, luînd notițe admirativ în timp ce le va fi suflată prăjiturica de sub nas. Naivule, nu se poate abține, crezi că alde Copoiul sau Ploșniță o să-și riște carierele, o să-și rupă gradele de pe umeri și o să se dea de partea poporului? — Mortăciune, începu să repete visător Regizorașul, Broscoiul, domnul Președinte. Eu unul sînt făcut să aleg, fie albă, fie neagră. Îmi place să risc
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
casei, s-a întors ieri din Insulele Canare. Ce păcat că n-am știut, scăpam de manele un timp. Scăpai pe naiba! Feciorul său a făcut-o și mai lată. Da-o-ar sărăcia în maneliști și în amatorii de grătare! Ploșnițele Monica își putea satisface toate mofturile, indiferent de preț și asta se datora lui Viorel, soțul său, care era putred. De bogat, firește. Numai că în România erau și alte muieri care aveau soții putrezi, nu glumă. Cum puteai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]