49 matches
-
funcționau 3 biserici ortodoxe (dintre care una a mănăstirii Pinu) și 8 mori de măcinat. În aceeași perioadă, în zona înaltă a comunei mai era organizată și comuna Goidești, formată din satele Goidești, Brătilești, Fundata, Ivănețu (reședința comunei), Plaiu Nucului, Ploștina, Pistritu și Varlaam, ea întinzându-se mult spre nord, cuprinzând și nordul actualei comune Gura Teghii. Comuna Goidești avea 1370 de locuitori ce trăiau în 312 case; în ea funcționau 4 mori de apă, 3 pive, 2 dârste, o cășerie
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
oi și 2 biserici. În 1925, comuna Brăești avea aceleași trei sate, și în plus cătunul Piatra, comuna având o populație de 1798 de locuitori. În același timp, comuna Goidești avea satele Brătilești (noua reședință), Fundata, Goidești, Ivănețu, Plaiu Nucului, Ploștina, Varlaam și cătunul Pestrițu; populația ei era de 1850 de locuitori. În 1931, comuna Brăești apare consemnată ca având în plus și satul Dosu - Pârscovel acum (astăzi, Pârscovelu). În 1950, comunele au făcut parte din raionul Cislău al regiunii Buzău
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
și Motru, la sud-vest aproape de râul Motru, iar la sud-est până la confluența râului Jilțul Mare cu râul Jiu. Fără să se cunoască în mod precis hotarele, istoricul Constantin C. Giurescu opinează că județul Jaleș cuprindea satele Bălești, Cereș, "Dăbăcești",Leurda, Ploștina, Rasova, Tămășești și Turcinești, iar sociologul Ilie Bădescu menționează în plus satele Bălcești, Ceauru și Vereșevo. Prima mențiune este în hrisovul din 3 octombrie 1385 prin care domnitorul Dan I "donează mănăstirii Tismana acest sat (Tismana) din judetul Jaleș pe
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
din județul Jaleș și nucii câți copaci sunt pe Jaleș la "Dăbăcești" "), Dan al II-lea și Vlad Dracul ("și grâul din județul Jaleșului, 400 de găleți, de câte ori e vremea dăjdiei"). Alături de "Dăbăcești" sunt amintite câteva sate, cum ar fi Ploștina și la 5 august 1424 Leurda , dar și alte sate "și pe Jaleș, Arcani și Tămășiști și Bălești și Rasov" amintite în diploma regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, din 28 octombrie 1428. Tot județului Jaleș îi aparțineau și alte localități
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
vechi lăcașuri de cult avizate de Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice (C.N.M.A.S.I.) sunt: Metocuri sau metohuri Metohurile cele mai vechi din apropiere ce țineau de Mănăstirea Tismana se găseau în satul Seuca, Gorj, Dealul Sporăști, Ploștina Dragoeștilor, Dealurile Mociorlița și Teiușul, la nord de Gornovița și pe Valea Pocruii. Lângă păstrăvăria mânăstirii, în anul 1867 exista încă, “Schitul Sfântului Antonie”, Au existat metohuri ale mânăstirii Tismana în toată Oltenia, precum și sate care erau scutite de anumite
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
1996 a devenit " (INCDFP)". În prezent, INCDFP este în coordonarea Autorității Naționale de Cercetare Științifică din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. INCDFP a realizat Sistemul de Avertizare Seismică în Timp Real (SASTR), care a fost inaugurat în 2005, la Ploștina, în apropiere de observatorul seismologic de la Vrâncioaia, județul Vrancea. Acest sistem nu numai că permite avertizarea populației, dar poate bloca funcționarea unor obiective cum sunt rețelele de alimentare cu gaze sau de furnizare a energiei electrice, care atunci când sunt avariate
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului () [Corola-website/Science/324082_a_325411]
-
Gura Motrului, Cerneți, Topolnița, Valea cu Apă. Un alt grup, mai ales pentru vremurile mai apropiate nouă, provenea din roirea călugărilor care, în căutare de locuri pustii, prielnice sihăstriei, părăseau incinta mănăstirii și-și formau chilii izolate (cele două Cioclovine, Ploștina Drăgoeștilor în hotar cu Hobița, schitul Aninoasa). În sfârșit, urmează marele grup al bisericilor și mănăstirilor aflate pe traseul urmat de Nicodim în căutarea locului sfânt de la Tismana și descris de Ștefan Ieromonahul. De-a lungul timpului acesta s-a
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
halasto „heleșteu”, engl. flesh „carne vie”. Originea cuvintelor heleșteu și pește sugerează etimologia formelor piscină și peșteră, legate aparent de pește, înrudite însă cu acesta indirect, prin baza semantică comună de „adâncitură, crăpătură, hău”, la care se raportează atât mlaștină, ploștină, cât și a pleoști, ploscă, a plesni, a lăsa (lăsătură) etc., adică forme care nu implică numaidecât prezența apei; cf. sl. peštera, peč „sobă”, pentru care vgr. avea pe σπηλαιον „peșteră, sobă”; lat. specus „peșteră”, spelunca „cavernă, grotă”, rom. pustiu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
104 pământ, 139 pătură, 139 pârâu, 139 Peceneaga, 193 Peceneagul, 193 pelasgi, 51 Peleș, 104 pește, 103 peșteră, 103 a petrece, 139 piscină, 103 plantă, 130 pleată, 129 a pleoști, 103 a plesni, 103 pleșuv, 104 plod, 48 ploscă, 103 ploștină, 103 poamă, 130 podbal, 132 podgorie, 132 polab, 53 poleci, 51 poloboc, 131 polon, 52 pom, 130 a pomeni, 44 pomet, 130 poruncă, 139 potecă, 105 poteră, 195 a se poticni, 105 potop, 139 prigorie, 132 a se prinde, 134
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Avem amplasați senzori seismici, dar și magnetici și de infrasunete, iar aceștia preiau semnalul, îl transmit în seismometre, iar aceștea amplifică semnalul de câteva zeci de ori și îl transpun pe suport digital", a explicat Ioana Hîrnea, lucrător Stația Seismică Ploștina - Vrancea, informează realitatea,net. Unii dintre localinicii din cea mai intensă zonă seismică din România cred că Observatorul Seismologic din comună îi protejează, alții spun că știu rolul stației și că doar divinitatea decide când și unde va lovi un
Cutremurul din Japonia a terminat cerneala de la staţiile seismice din Vrancea () [Corola-journal/Journalistic/70531_a_71856]
-
ale rîului Motru. Cu Împroprietărirea din 1920-1922, o parte din moșie, În partea de apus, din drumul ce lega Lupoaia de RÎpa, a fost Împărțită țăranilor, satul Începînd să se schimbe avînd gospodării mai arătoase. Primul deal, desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu pădure de stejar, cer și fag. Referitor la această pădure există un contract provizoriu de arendare apoi vînzare, și unul definitiv semnat Între proprietarul M.C.Săvoiu cu obștea Ploștina. Au existat Însa disensiuni Între cele două
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai arătoase. Primul deal, desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu pădure de stejar, cer și fag. Referitor la această pădure există un contract provizoriu de arendare apoi vînzare, și unul definitiv semnat Între proprietarul M.C.Săvoiu cu obștea Ploștina. Au existat Însa disensiuni Între cele două părți care au dus la un proces care a durat Între 1908-1916, disensiunile rezolvîndu- se. (Anexa 1) De la locul numit „ la altoi ” , de unde pleacă primul deal, puțin spre apus, se Întinde o poiană
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Tismana, ceea ce Înseamnă că era situat la o altitudine destul de ridicată. Poiana Becherului, numită după numele unei familii ce locuia pe acolo și era În sjujba proprietarului, „ Ciocul Becherului ” era loc de Întîlnire Între tineretul satelor Lupoaia, Lupoița, Roșiuța și Ploștina, unde pe vremuri era un scrînciob (vîrtej) unde În zilele de duminică și sărbători, În afară de alte distracții locale, se făcea horă, care, cînd și cînd, În ceartă pe fete, se termina cu bătaie. Poiana destul de mare, avînd cîteva hectare, era
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
unde se află cîteva gospodării,iar peste deal „ Valea Coandei ”, iarăși cu cîteva gospodării. İntrarea și ieșirea În văile sus numite, se face prin drumuri pe vadul văii și sînt În legătură cu drumul satului Lupoaia-Lupoița.Văile ce sînt formate În dealurile Ploștinei, Radovanului, Stoicanului și dealul de la apus ce coboară de la „ Groapa lupilor ” și „ Dealul Bisericii ”, au o lungime de circa 5 km. Și de circa 2 km. Lățime fiecare vale. De la dealul Stoicanului ce este mai scurt decît celelalte, valea se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fost locuit de garnizoana romană, dovadă avînd moneda de la Împărăteasa Salonina. Sub Împăratul Gallienus castrul se găsea Încă sub control roman, dar el va fi evacuat În timpul lui Aurelianus (271-275). Ajungem În Evul Mediu și amintim că moșia din hotarul Ploștinei și al Roșiuței și pînă În dealul de la ,, Groapa lupilor ”, pînă la biserică, din lunca Motrului și pînă În hotarul Văii MÎnăstirii, era moșia proprietarului Săvoiu. Oamenii nu au avut decît vatra satului, unde și- au clădit căsuțele, ale
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Gheorghe Moscofeanu, care a păstorit 16 ani și cîteva luni. Moare În 1844. Preot İon Brancea din 1844 pînă În 1853. În unele minee, În anul 1853, se găsește preotul İon Mihărtescu din Roșiuța, iar În 1855, preotul Nicolae din Ploștina. În 1855 la biserica Lupoaia este hirotonit preot, Costache Nicolescu, originar din Roșiuța. La 1859, acesta cere să se dea preot ajutător.Cererea Îi este satisfăcută fiind hirotonit În 1860 ca preot Constandin Lupoianu, fiul preotului Gheorghe Moscofeanu. Constandin Lupoianu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
tabla de pe acoperișul bisericii Lupoaia, s-a văruit biserica. Din tezaurul bisericii, sînt unele cărți de ritual, valoroase prin vechimea lor. Între cărțile de ritual se găsesc 2 trioade. Unul vechi de 250 de ani. Celălalt triod, este adus din Ploștina, fiind tipărit la Buda În 1816. De asemenea putem aminti o cazanie tipărită la 1748 În timpul lui Grigore Ghica. Un ,, minei ” , tipărit Înainte de 1828. Un ,, Antologhion ” este tipărit la 1766 de episcopul RÎmnicului, Kir Partenie. Colecția de cărți de cult
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
funcționat și ca Învățător plătit de stat Între 1878-1918. Înființează o bibliotecă de circa 200 de volume. În 1878 are Înscriși 25 de băieți, ajungînd În 1908 la 55 de băieți și 16 fete. Urmează Învățătorul İon V.Barbălată, din Ploștina. În 1914 se transferă la Ploștina. Între 1914-1915 funcționează Învățătorul Simion İscrulescu, care va pleca În Peșteana satul său. De la 1 septembrie 1915 postul de Învățător este ocupat de Sabin Coifan care, cu mici Întreruperi, concentrat, mobilizat pe front și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
stat Între 1878-1918. Înființează o bibliotecă de circa 200 de volume. În 1878 are Înscriși 25 de băieți, ajungînd În 1908 la 55 de băieți și 16 fete. Urmează Învățătorul İon V.Barbălată, din Ploștina. În 1914 se transferă la Ploștina. Între 1914-1915 funcționează Învățătorul Simion İscrulescu, care va pleca În Peșteana satul său. De la 1 septembrie 1915 postul de Învățător este ocupat de Sabin Coifan care, cu mici Întreruperi, concentrat, mobilizat pe front și prizonier În Germania, În primul război
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
organizat cantina școlară și un centru de lapte la această școală. Aparticipat la acțiuni de socializare a agriculturii. În 27 mai 1931 Încetează din viață preotul Învățător Alexandru Mihart iar postul este ocupat prin transfer, de către Învățătorul İon Spătaru din Ploștina care funcționează pînă În 1960, cînd este pensionat. În timpul războiului și după, titularii au fost mobilizați sau mișcați din posturile lor. Între 1947-1949 În locul Învățătorului Coifan Sabin a fost numit titular, Dumitru Hulpac, care În 1949 este transferat În Pașcani
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Musetesti 7. Balosani │ 65. Negoesti 8. Balanesti │ 66. Negomiru 9. Balesti │ 67. Negreni 10. Bărbătești │ 68. Novaci 11. Bengesti │ 69. Pesteana-Jiu 12. Bilta │ 70. Pestisani 13. Birsesti │ 71. Pinoasa 14. Birzeiu │ 72. Piscoiu 15. Bobu 73. Plopsoru 16. Bolbosi │ 74. Ploștina 17. Bradiceni │ 75. Pociovalistea 18. Brănești │ 76. Pocruia 19. Bratuia │ 77. Poiana 20. Brosteni │ 78. Poiana-Seciuri 21. Budieni │ 79. Pojaru 22. Bumbesti-Jiu │ 80. Pojogeni 23. Bumbesti-Piticu │ 81. Polovragi 24. Calugareni │ 82. Prigoria 25. Capreni │ 83. Răci 26. Carpinisu │ 84. Rădinești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Căldărușanca Ciocârlia Plaiu Nucului Valea Stanei Luncile Izvoarele Cărpiniștea Cioianca Plaiul Jgheabului Varlaam Malu Roșu Largu Ciolanu Clondiru Plavățu Vinețișu Mânzălești Luciu Cislău Cochirleanca Pleși Zăhărești Mărgăritești Lunca/ C.A. Rosetti Ciuta Coconari Plopeasa de Sus Moșești Mărgineanu Cotatcu Colibași Ploștina Năeni Mitropolia Cozieni Colțul Pietrii 1 Rudari Niculești Murgești Dimiana Costești Ruginoasa Odăile Muscel/Pătârlagele Dogari Costieni Satu Vechi Olari Padina Fundeni Cuculeasa Sările Păltiniș Pâclele Găvănești Dâmbroca Scâieni Robească Palici Ghergheasa Dăscălești Spidele Sărulești Pănătău Grăjdana Dealul Viei Șuchea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Coțofenii din Fața Mălăești Gaia Crovna Moflești Gărlești Daneți Mosna Georocel Dioști Moșneni Ghindeni Dobrești Novac Gogoșu Dobridor Ocolna Golfin Dobrotești �� Ohaba Gură Racului Drăgotești Palilula Izvoare Drănic Pietroaia Întorsura Dudovicești Piorești Jiul Farcaș Piria Lipovu Galicea Mare Pisculeț Malaica Galiciuica Ploștina Mărăcinele Găngiova Popeasa Mărza Ghercești Prejoi Melinești Ghidici Racoviță Milovan Ghizdăvești Rasnicu Bătrân Mlecănești Gighera �� Rasnicu Oghian Mogoșești Giubega Sărbătoarea Moreni Giurgița Sărsca Motoci Goicea Schitu Muereni Goiești Seculești Muierușu Grecești Sfărcea Negoiești Gură Văii Smadovicioara Nisipuri Horezu Poenari �� de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
de Sus Bordeștii de Jos Călienii Noi Biliești Râșca Neculele Butucoasa Buda Caiata Călienii Vechi Bizighești Sahastru Nereju Carsochești Chiojdeni Ciorăști Clipicești Blidari/Cirligele Tepa Nereju Mic Călimăneasa Ciolănești Cîmpuri Hîngulești Bolotești Tinoasa Petreanu Cătăuți Cornetu Colacu Ivăncești Bontești Titila Ploștina Cerbu Coroteni Copăcești Livadă Boțârlău Tîrîtu Răiuți Chițcani Costișa I Homocea Criste Măicănești Broșteni Țipau Vintileasca Costișa/Tănăsoaia Coza Dealu Cucului Mărtinești Budești Ursoaia Covrag Dragosloveni/Soveja Diocheți-Rediu Mera Burcioaia Vîlcani Dealu Lung Feldioara Dumbrava/Poiana Muncelu Călimănești Dealu Sării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]