389 matches
-
alunc asta? - Dă la mămicuța s-o arunce pă geam. - Nuuuu! Vleau io! - Vrei să arunci tu pă geam? - Daaa! Vleau io! - Dăschide-i, dragă, geamu’ lu’ fi-tu’, să arunce aia. Tatăl deschide geamul. Mama apucă cu mâna ei mâna plodului, ajutându-l să arunce coaja de banană pe șosea. - Bravooo! Mânca-l-ar mămica pă el, ce frumos a știut el să arunce banana pă geam! - Mai vleau. - Mai vrei să arunci ceva? - Daa! - Nu mai are mama ce să
Înscrie la coş acum, întreabă-ne cum! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20862_a_22187]
-
Mateiu; ba chiar specialitatea-i metodică și rece, în pofida nu puținelor pasaje în care sunt deplânse mari "stirpe în cădere" și neamuri vechi, "căzute", producătoare, ele, de (numai?) stârpituri și căzătură, - "adevărați", cu toții, Arnoteni, "purtând ș...ț în sine", "fiecare", "plodul propriei sale pierderi și pieiri" (remediul cărora, prescris nu fără o doză, parcă, de cinism, de către autorul însuși, fiind o extirpare de sine, "malthusiană"). Această fascinație maladivă, "culpabilă slăbiciune", cum spune Pașadia, de tot ce e "tarat, ratat, epavă", sau
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
p’aici dar apoi ne-au luat turcii cu ei. În Turcia am făcut greșeala pe care o face orice fată la un moment dat. M-am îndrăgostit de unul și m-am luat cu el. Mi-a turnat un plod, dar continuam să lucrez pe timpul nopții. El stătea acasă și eu lucram, făceam tot. Noaptea la produs, ziua făceam curățenie și mâncare”. Aerul Bosforului o esență mult prea tare Cu un copil mic în brațe, Baroana a fugit din Turcia
Povestea celei mai vechi prostituate din Bucureşti. Vândută în 3 ţări, la apus de carieră a scăpat de peşti şi s-a retras în Grozăveşti () [Corola-journal/Journalistic/69301_a_70626]
-
uitat numele de familie, dar prenumele mă face să zâmbesc, pentru că-mi aduce aminte că pe la sfârșitul anilor ’50, Începutul lui ’60 era În vogă filmul indian cu Raj Kapur. Și de aici mulți părinți mai bruneți și-au botezat plozii Raj, nume exotic, frumos, și bieții părinți au crezut că și copiii lor vor fi așa. Exemplu semnificativ că nu totdeauna ajungi ce-și doresc părinții este domnul senator (auzi - senator!) Raj care scuipă și-și prezintă partea dorsală pe
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
le informă în șoaptă, gâfâind, femeia corpolentă cu sacoșa, ajungându-le din urmă. Nu pe-acolo. Prin dreapta! le strigă alt soldat. Curtea dreptunghiulară a liceului, împrejmuită cu un grilaj de fier, gemea de lume: copii, femei, bătrâni, mame cu plozi în brațe, și, din loc în loc, oștenii cu ordinea, fumând și glumind între ei, bine dispuși ca niște oameni sătui care se amuză văzând calicimea târgului înghesuită la pomană. Peste tot, chipuri uscate: ochi împăienjeniți, expresii disperate. Multe muieri venite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
aer informat. Adică, vezi bine, dacă nu știa ea, tanti Vetuța, cine mama mă-sii să știe! Pe urmă înșira pe o pătură în carouri negru cu roșu căciulițele și le vindea mamelor care treceau în drum către părculeț cu plozii. După ce-i murise bărbatul de ciroză, că le bea al dracu’, sugativă, nu alta, cum să nu crape de ciroză?, tanti Vetuța luase calea bisericii. Ferească Dumnezeu, maică, că Ăl de Sus când bate, nu bate cu bățul. Ai văzut
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
fi vorba de pregătirile înainte de luptă, de ascuțitul lănciilor, de încărcatul muniției sau amplasatul tunurilor în locuri strategice. Ei nu, dragă cititorule, ca un cronicar ce mă aflu, îți voi spune că, ce-i drept, nu femeile care își alăptau plozii țîi luaseră și pe ei, neavând cu cine să-i lase în final) erau principalii vinovați de așa hărmălaie, dar știți chiar și dumneavoastră ce zgomot fac farfuriile pocnite unele de altele în grabă, iar dacă își mai bagă coada
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Perfidul samsar ce-l poseda pe Jamsheed Îîn toate felurile, căci surprinsesem o urmă de ruj pe buzele trunchiului) ne-a explicat șușotind că micuțul Manneken Pis din bronz e un zeu al fertilității dintr-un cult antic, sau poate plodul unui zeu al fertilității. Dând ochii peste cap de i se vedea doar albul extatic, neobrăzatul bătrân ne-a făcut să remarcăm, mormăind conspirativ, că țâncul burtos din Bruxelles își atinge mădularul sacru. Jamsheed zâmbea absent. N-o mai văzusem
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ea? Nesimțit vis, bagi din top... Mama plânge agățată de gâtu` lu` babacu` și zice că toate femeile e proaste, că le bate bărbații ca pe covoare și se duce la curve și ele stă la cratiță și la curu` plozilor mucioși. Eu o ascult și plâng și nu știu dacă plâng în realitate sau în vis, da` de vorbit vorbește ca-n realitate, că mama n-avea școală, s-a măritat de mică, din dragoste, era moartă după tata și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
E ca în filme, strigă unul motor și se trage imediat din toate direcțiile. Ai priceput? Vorbești din cărți, trăiești ca-n sala de cinematograf. Ești citit. Mai bine te apucai de o meserie serioasă, opt ore, bani deloc, doi-trei plozi, nevastă în capot. Nu degeaba vrei să-ți scrii memoriile. Apropo, se vând bine memoriile astea? Dacă ești celebru. Și tu ești? Poate deveneai, dacă ajungeai la Sing Sing. Nu sunt. Acum. Dar voi deveni. Vom deveni. După lovitura asta
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
al elitei bucureștene prezente, el este un adevărat vizionar: "Vecina noastră Austria e în posițiă (aplause, ilaritate). în pântecele ei se svârcolesc o mulțime de embrioni gemeni, între cari embrionul unguresc, deși cel mai mititel și cel mai slut, un plod în care nu deosebesci încă bine dacă e om, dacă e câine, dacă e pesce, stă la mijloc și dă ghionturi la dreapta și la stânga (aplause prelungite), dă ghionturi la dreapta și la stânga, bătându-și joc de ceilalți, ca și când ar
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
se-neacă în câte un tril, dar trece mai departe, stafie ce aleargă neobosită, iar firul vieții, prin noduri meșteșugite în anotimpuri îl împarte. primăvară în aer hohotește o mirare, din nordul înghețat ne ajunge o lingoare, în verdele nenăscut, plozi fără număr se-ntind a născare, o herghelie de seve abia se țin să răbufnească sub soarele ce și-a băut laptele colastră, când echinocțiul lăhuz îl hrănește ca pe un pui venit pe lume cu aur și tămâie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
fie de urletul lui Vizanti, fie de bocetul nevestei sale. Ce ai, fa? Te-ai prostit, nu ai mai auzit câine căruia Îi este dor de muierea lui sau nu știi că așa se bucură cucuvelele când pun de un plod, doi, trei?! Tu râz, omuli, da’ știi când o murit Baba Ana, acu doi ani, cum mai cânta’ cucuveaua pi șura ii și cum urla cățaua ii ceia neagrî? Ei, sî nu crez În sămni?! Ia ascultî, ia, auz, auz
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
da' de văzut cum se poate face, iaca n-am văzut. Da' nici nu zic ba! SMARANDA (iese, trece spre cuptor. Trebăluiește ceva): Nu zici ba! Mai bine n-ai zice nimica și-ai vedea ce-i de făcut. Iaca, plozii foiesc în dosul șurii și-așteaptă să-i chem la mâncare. Acu' zi și tu: ce le pun dinainte? VASILICĂ (scoate capul de după perete): Gata-i, mămucă? SMARANDA: Iacătă-l-ăi! Piei de-acolo! Când te-oi chema eu, atunci să vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
face, că nu mai avem nici de unele! Iaca-ți vine și feciorul. Te așteptau toți ca pe Sfântu' Neculai... VASILICĂ (vine): Tătucă, adus-ai de la târg ce ne-a povestit mama? SMARANDA: Auzi-l, Dănilă, și te veselește! Stau plozii cu gura căscată ca puii în cuib, și când colo tu-mi vii acasă, după două zile, fluturând o pungă goală. Vasilică, mamă, nu mai bate cele prunduri și mergi la ceilalți mai mititei, de vezi să nu se ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de la o sticlă. Revine cu buzduganul) Poftește! Și-acu' gata, zvârle-l, că nici eu n-am timp de prăpădit. DĂNILĂ: Aha, vorba asta de la mine ai învățat-o. Te grăbești, hai? Mai îngăduie oleacă, tartorule, că nu te trag plozii de coadă. Stai așa până pe-nserat, că am eu un gând. CODÂRLIC: Oi sta, ce să fac? (se așază amândoi) Și cam ce fel de gând îi fi având, dacă nu-i cu supărare? DĂNILĂ: Așteaptă tu pân-or răsări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ușa din spate și stați după casă până v-oi chema eu aici. (Zarva din casă se potolește) SMARANDA: Ptiu, bătu-l-ar pustia, că era să mă dărâme! Cată să fac rost de niște păr de lup, să afum plozii, să le treacă de spaimă. DĂNILĂ: Care spaimă? Nu i-ai auzit? SMARANDA: Apoi bine, Dănilă, numai cu dracii n-ai avut în cârcă până acuma. De unde l-ai mai scos și pe-aista? DĂNILĂ: Las', nevastă, că ți-oi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
necrezut vor avea ele până la final. Femeia, totuși, fără să rostească nicio vorbuliță, se îndreptă direct către băiat și îi întinse această scrisoare cu o mișcare foarte iute. Luând-o, dânsul citi uimit următoarele, făcând ochii mari: Ia seama bine, plod de cățea, că, de vreme ce te-ai luat în cârdășie cu dracu’, va trebui musai să joci fără greșeală, întocmai după cum îți cântă el, până la capăt, pricepi ce-ți spun? Eu mă ocup numai să storc bine banii pe droguri de la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
s-a certat foarte urât cu Țurca, al cărei copil obraznic ciobise În mai multe locuri, și destul de grav, două trepte de la intrarea În bloc. S-a făcut leu-paraleu domnul Cantemir atunci. A fost cât pe ce să dea cu plodul acela de pământ (ascultam de după geamul Întredeschis de la bucătărie). Femeia l-a făcut „Scrumbie nesimțită!”. Și i-a mai zis și „Anormalule!”. Domnul administrator a plecat ca din pușcă atunci. A fost o zi foarte tristă pentru el... Pentru mine
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
printre alte boarfe, lângă o pereche de pantofi Înalți. Balansându-mă, am tras un halat de baie pe mine și am ieșit În goană. Pe scări era cât pe ce să răstorn o doamnă grasă cât o vacă, cu un plod obez de mână (Cisterna dracului!). Am dat nas În nas cu recepționerul. Avea aceeași față ilustră de iepure prost. M-a privit vădit surprins, apoi, luându-și binecunoscuta mină profesională, m-a Întrebat sec, măsurândumă din cap până-n picioare: Ce
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mediere extraordinară, în special din partea televiziunilor. Sute, mii de km de peliculă, au fost consumați, pentru a răspândi molima prin lume. Monica, mama, s-a dispersat în lumea largă; cel mai mult, în America. Ba cu unul, ba cu alții. Plodul a rămas în grija urgisitului de soartă, Irinel, urmărit, zi și noapte, și arătat omenirii, de către televiziuni, cât de mult își iubește odrasla. La un timp, la mai puțin de patru ani, adică, a revenit pe pământ românesc și frumoasa
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
a istoriei, un întreg sat, românesc, din partea de Nord a țării. Făcuse, cu Ilinca lui, cum zic, cinci copii: trei băieți și două fete. Fata cea mare avea, în vremea pe care o are în vedere povestirea noastră, treisprezece ani. Plodul mezin - două luni. Într-o seară, Ion, i s-a adresat, Ilincăi. Tu, ce faci, cu ce te ocupi în timpul liber. Dar, omule drag, am eu timp liber? De ce mă întrebi? știi tu că am eu timp liber? Nu știu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Greu. Căci, mulțimea e curioasă și necunoscătoare în ale profunzimii sufletelor celor doi. În urmă, ajung la locul în care s-au întâlnit. Acolo se opresc, se privesc atent unul pe altul, și, când să și dea mâna, a despărțire, plodul întreabă: tataie, dar cine e moșul ăsta? A, da, că uitasem să vă fac cunoștință. Am văzut că ai cam uitat, dar te iert. Ești în etate. Râd cu toții. Fostul rege ia mâna copilului în a sa, și zice: eu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
iubesc. ,, -Fantezie și talent, nu glumă!. Ascultă Antoniu, ai publicat cumva vreo carte? Antoniu neagă, dând din cap, apoi iese din Încăpere cu un vas În mână, Îndreptându-se spre cișmeaua ghetoului, izvorul la care s-au Îngrămădit femei cu plozi dezbrăcați, bărbați cu figuri de tuberculoși, bătrâne, gâfâind de efort, o ceată sumbră de dezmoșteniți care caută În deșertul ăsta al mizeriei, o oază care să le astâmpere măcar setea. ,, Profesorul,, Îi salută ceremonios, așteptându-și tăcut rândul. Dinspre bloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
aminte. Ghetoul nostru a rămas deocamdată În picioare dar culmea, am văzut zilele trecute Într-un ziar, fotografii cu ghetouri din Italia, Spania, Franța, identice. cu ghetourile noastre: aceleași gunoaie, aceleași șandramale din rulote și carcase de mașini părăsite, aceeași plozi, și... mulți conaționali. Un singur lucru le deosebea: șandramalele păreau o redută cucerită: pe fiecare, era Înfipt steagul Uniunii Europene, mic, dar tare zglobiu. M-a Încercat un sincer sentiment de patriotism. -Cine naiba ești? -N-am casă, și cineva din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]