249 matches
-
luncă din silvostepă și stepă din sudul țării de prod. mijl., 6334 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării de prod. inf., 6344 Rariște de stejar și frasin din hasmace mici, 6341 Șleau de hasmac, 6342 Șleao- plopiș de hasmac de productivitate mijlocie, 6343 Șleao-plopiș de hasmac de productivitate inferioară, 6345 Rariște de stejar, frasin și plop de hasmace mici, 8412 Stejăret amestecat de hasmac, 8413 Rariște de stejar pedunculat și brumăriu din hasmace mici, 0412 Frăsinet de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
ne trăiți întru mulți, folositori și roditori ani!... Adăugăm și anexăm, în cele ce urmează, (și) un interviu realizat cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Iustinian Chira al Maramerușului și Sătmarului, care s-a născut la 28 mai anul 1921 în localitatea Plopiș, județul Maramureș: - Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop Iustinian, acum, la vârsta și experiența dumneavoastră, spuneți-ne, vă rugăm, ce înseamnă sa fii arhiereu? - Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Iustinian Chira: Am intrat în mănăstire cu hotărârea să-mi dăruiesc lui Dumnezeu toată viața: trupul
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
câteva lemne uscate. După ce trec de ultima casă, o tai drept prin fânul până la genunchi spre Cuculie. Deși aveam cizme, mă luase tremuratul, pentru că eram ud de rouă până la coapse. Pe cer nu se zărea nici urmă de nor. În plopișul de Su Dos fluierau niște mierle, iar mai sus întru-un vârf de fag uscat un cuc se striga pe nume. Pe creste, către satul Păsărei, apăreau primele raze de soare. Ocolesc pe o potecă, pe la Fântâna lui Bobu, urc
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
bogăția și amploarea narațiunii, prin profunzimea introspecțiilor psihologice, prin forța descrierilor și veridicitatea personajelor.” Romanul la care facem referință e compus din două lumi distincte separate în spațiu și timp. Pe de o parte e lumea ce trăiește în satul Plopiș și în orașul C., în anii din apropierea celui de al doilea război mondial. Familia Deleanu, prietenii Leontinei, Plopeanu, Tutunea, etc., boieri ce duc un trai stabil și sigur. Pe de altă parte, substanța romanului e dată de nucleul ce se
O CARTE DE REFERINŢĂ DE ION CATRINA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344921_a_346250]
-
scrierea corectă a cuvintelor: deasă, ceață, deal, iepuraș, iedul, nuia, amiază, răcoare, boare, pleoape, mioară. 4. Folosiți în enunțuri scrierea corectă a formelor l-a și la. Despre Subcarpații și dealurile României „În partea nordică a Carpaților Occidentali, între munții Plopișului și depresiunea Șimleului, la sudvest, munții Mezeșului la sudest și dealurile Silvaniei de nord se află un munte singuratic, înconjurat de jur împrejur de dealuri joase, cunoscut sub denumirea de Măgura Silvaniei. El...străjuiește spre nord, precum zidul unei cetăți
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Revoluția din Pârlești (1873) Pârlești* (poate Păuliș) jud. Arad. Mara (1894) Lipova, Radna, Arad, Viena. Din bătrâni (1902) zona Bucegilor, Târgoviște, anii domniei lui Justinian (527-565). Din bătrâni. Manea (1905)-zona/perioada largă: sec. IX, Târgoviște, Constantinopol, Bagdad. Corbei (1906-1907) Plopiș*, lângă Alba-Iulia. Din două lumi (1908-1909) Valea Prahovei. Cel din urmă Armaș (1923) București, 1874-1880. Din păcat în păcat (1924-1925) Iași, Cernăuți, 1850. Nuvele: Popa Tanda (1875) Butucani*, Sărăceni*, zona Beiuș. Scormon (1875) Măciniș*. La crucea din sat (1876) Vezura
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
din anul 1768. În 1816 sălașul Gălăuțaș - Galotzas aparținea comunei Toplița. Denumirile suferă mici modificări, dar toate sunt maghiarizate: 1768 Gálocas, 1816 Găloțaș. Având acum șapte cătune, Îndepărtate mai mult sau mai puțin de centru: Dealul Armanului, Părăul Gălăuțașului, Nuțeni, Plopiș, Preluca, Zăpode și Toleșeni, comuna este străjuită de Munții Giurgeului și Gurghiului și se Învecinează cu localitatea Sărmaș la est, la nord-vest cu orașul Toplița, iar la sud-vest cu Subcetate, denumită cândva Varviz, nume maghiar provenind de la cetatea de peste apă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cunosc, sunt protestanți calvini. După anul 1990 s-a ridicat aici o biserică de rit romano-catolică pentru credincioșii maghiari din sat. Cătunele comunei Gălăuțaș și oamenii care le-au populat Cătunele istorice ale comunei Gălăuțaș sunt: GălăuțașPârâu, Dealul Armanului, Nuțeni, Plopiș, Toleșeni, Preluca și Zăpode. Din acestea, până la Al Doilea Război Mondial, Nuțeni, Plopiș și Toleșeni au aparținut Topliței. La recensământul din anul 2002 populația comunei era de 2656 locuitori, din care 1997 români, 593 maghiari și 66 țigani. În unele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de rit romano-catolică pentru credincioșii maghiari din sat. Cătunele comunei Gălăuțaș și oamenii care le-au populat Cătunele istorice ale comunei Gălăuțaș sunt: GălăuțașPârâu, Dealul Armanului, Nuțeni, Plopiș, Toleșeni, Preluca și Zăpode. Din acestea, până la Al Doilea Război Mondial, Nuțeni, Plopiș și Toleșeni au aparținut Topliței. La recensământul din anul 2002 populația comunei era de 2656 locuitori, din care 1997 români, 593 maghiari și 66 țigani. În unele cătune populația a scăzut fiind pe cale de dispariție, iar În zona centrală a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
tot În județ.A fost un jaf fără precedent. Alte realizări mărețe Însă nu-i pot fi contestate : o uliță asfaltată care trece și pe la poarta casei sale, alta care duce la biserică precum și un drum care duce pe Dealul Plopișului până la hotarul muntelui, despre care se zice că va fi asfaltată sub noua stăpînire. Aceasta ar fi cu adevărat o mare minune. Vă dați seama, vreo șase kilometri de drum ar fi ceva.Și, ca să nu ne iasă vorbe că
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și gospodăriilor de pe Părăul Gălăuțașului din vremea copilăriei mele. Dacă voi fi trecut de vreuna fără să o pomenesc, aceasta se datorează unei greșeli pentru care Îmi cer iertare. Nu pot Însă să trec cu vederea o casă de pe Dealul Plopișului, casă singuratică rămasă În bătaia vânturilor și În calea prădalnicilor. Era a lui Avram Pop care prin anii 1949-1950 a plecat de acolo undeva la câmpie. Țin minte că avea o fată frumoasă, Valonia, și un băiat mai În vârstă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai mulți păstori. Mi i amintesc pe unii ai lui Mitru Sțiopoaei, Gavril și Vasile. Zăpozenii aveau pășunea lor și cireada lor ceea ce era avantajos fiindcă pășunatul era mai ușor. Cândva, demult, era aici păstor un țigan, Laia, de pe Dealul Plopișului, apoi câțiva ani au fost ai lui Blaga, Săștianca, Petrea de pe Coastă și alții. Fiecare gospodar Își avea coliba lui, iar În ocol zburdau vițeii cei mici. Niciodată n-au dat lupii la ei sau să-i fure cineva. Ziua
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
soluri aluviale în diferite stadii de humificare și gleizare și pe soluri aluviale. În sectorul superior, vegeația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe slabe, ce se grupează sub formă de mici zăvoaie (în amonte de Hârlău), cu sălcișuri, răchitișuri, plopișuri și arinișuri.) Sălcișurile (în care predomină Salix alba) și răchitișurile (formarmate din Salix triandra, Salix purpurea, Salix viminalis), independente sau în amestec, sunt cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), uneori asociindu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
grupează sub formă de mici zăvoaie (în amonte de Hârlău), cu sălcișuri, răchitișuri, plopișuri și arinișuri.) Sălcișurile (în care predomină Salix alba) și răchitișurile (formarmate din Salix triandra, Salix purpurea, Salix viminalis), independente sau în amestec, sunt cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), uneori asociindu-se cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari, lunca (șesul) Bahluiului se lșărgește mult, însă nu se dezvoltă suprafețe mari cu zăvoaie, datorită tăierilor sistematice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
6. 702. Mc. Cusker Gabriela (Radu), născută la 7 septembrie 1963 în București, România, fiica lui Radu Ion și Ana, cu domiciliul actual în Suedia, 16430 Kista, Trondheimsg. 6-4 TR. 703. Trojak Jano, născut la 13 februarie 1967 în localitatea Plopiș, județul Sălaj, România, fiul lui Carol și Antonia, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Krupina, str. Horny Hostinec, Rai. Zvolen. 704. Trojak Agneta (Gubani), născută la 23 martie 1973 în localitatea Aleșd, județul Bihor, România, fiica lui Francisc și Rozalia
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
Balint Maria, născută la 6 mai 1952 în localitatea Valea Ungurului, județul Sălaj, România, fiica lui Szoica Pal și Antonia, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, 90638 Rohoznik, Senica 391. 904. Ghirbak Francisc, născut la 9 august 1969 în localitatea Plopiș, județul Sălaj, România, fiul lui Ghirbak Carol și Margareta, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, 90638 Senica, Rohoznic 394/4. 905. Ghirbak Karolina, născută la 18 decembrie 1969 în localitatea Șinteu, județul Bihor, România, fiica lui Szlovak Agoston și Maria
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
35253 Vaxjo, Skordev. 29. 943. Back Cristina, născută la 25 septembrie 1968 în București, România, fiica lui Petrescu Alexandru și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 65222 Karlstad, Varmlandsg. 11. 944. Podhora Ioan, născut la 7 decembrie 1967 în localitatea Plopiș, județul Sălaj, România, fiul lui Ioan și Margit, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Raionul Levice, Slatina 23. 945. Moticeac Elisabeta, născută la 9 mai 1960 în localitatea Suplacu de Barcău, județul Bihor, România, fiica lui Carol și Maria, cu
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
domiciliul actual în Austria, 5023 Salzburg, Minnesheinstr. 8 B, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Uioara nr. 3, bl. M 2, sc. 2, et. 10, ap. 79, sectorul 4. 152. Mondek Francisc, născut la 16 aprilie 1973 în localitatea Plopiș, județul Sălaj, România, fiul lui Ștefan și Maria, cu domiciliul actual în Slovacia, Dolne Olesany 145, Trnava, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Plopiș, sătul Fagetu nr. 42 a, județul Sălaj. 153. Solschek Anuta, născută la 12 februarie 1962 în
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
et. 10, ap. 79, sectorul 4. 152. Mondek Francisc, născut la 16 aprilie 1973 în localitatea Plopiș, județul Sălaj, România, fiul lui Ștefan și Maria, cu domiciliul actual în Slovacia, Dolne Olesany 145, Trnava, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Plopiș, sătul Fagetu nr. 42 a, județul Sălaj. 153. Solschek Anuta, născută la 12 februarie 1962 în localitatea Faragau, județul Mureș, România, fiica lui Moldovan Vasilica și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 45964 Gladbeck, Heinrichstr. 30, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
nr. 5, sectorul 1. 644. Podhora Pavel, născut la 22 decembrie 1962 în localitatea Iaz, județul Sălaj, România, fiul lui Pavel și Rozalia, cu domiciliul actual în Republică Cehă, 41742 Krupka-Bohosudov, Na Vyhlidce 546, cu ultimul domiciliu din România, comuna Plopiș, sătul Iaz nr. 358, județul Sălaj. 645. Moga Dorulet Viorel, născut la 9 august 1960 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Moga Viorel și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden bei Wien, Healenenstr. 86, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
județul Bihor, România, fiica lui Sulian Ștefan și Rozalia, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Puste Sady 79, Raion Galanta, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Șerani 231, județul Bihor. 286. Dulovetz Petru, născut la 20 septembrie 1969 în localitatea Plopiș, județul Sălaj, România, fiul lui Carol și Anna, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Puste Sady 79, Raion Galanta, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Plopiș nr. 498, județul Sălaj. 287. Badinca Ana, născută la 10 noiembrie 1955 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
Șerani 231, județul Bihor. 286. Dulovetz Petru, născut la 20 septembrie 1969 în localitatea Plopiș, județul Sălaj, România, fiul lui Carol și Anna, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Puste Sady 79, Raion Galanta, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Plopiș nr. 498, județul Sălaj. 287. Badinca Ana, născută la 10 noiembrie 1955 în localitatea Popești, județul Bihor, România, fiica lui Harenciac Francisc și Irma, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Lokove, Lukovska Cesta 3116/26, Raion Zvolen, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
fiul lui Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 2823 Pitten, Bahnhofstr. 193, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, Aleea Măcinului nr. 1, sc. C, ap. 2, județul Caraș-Severin. 134. Podhora Emil, născut la 28 martie 1965 în localitatea Plopiș, județul Sălaj, România, fiul lui Simion și Iuliana, cu domiciliul actual în Austria, 5112 Lamprechtshausen, Riedlkam 15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Nădlac, str. G. Enescu nr. 33, județul Arad. 135. Grasshoff Cornelia, născută la 17 mai 1959 în
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
Bârghiș, județul Sibiu, România, fiica lui Dionisie și Ana, cu domiciliul actual în Suedia, 28141 Hassleholm, Gamlav. 7, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Reșița nr. 47, județul Sibiu. 448. Fiț Maria, născută la 2 iulie 1961 în localitatea Plopiș, județul Sălaj, România, fiica lui Lupu Petru și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3300 Amstetten, Ybbsstr. 6-8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Giera, satul Toager nr. 77, județul Timiș. 449. Țundrea Elena, născută la 28 iunie 1961 în
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
și Piroska, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Margaretengurtel 116/35, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, Str. Ostașilor nr. 23, bl. Q13, sc. A, ap. 5, județul Bihor. 756. Coniaric Miloslav, născut la 4 decembrie 1972 în localitatea Plopiș județul Sălaj, România, fiul lui Paul și Margareta, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, 91903 Trnava, Horne Oresany 92, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Plopiș județul Sălaj. 757. Szkopecz Ștefan, născut la 8 aprilie 1966 în localitatea Poienile de sub
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]