565 matches
-
vin „ai noștri”, Transpirat cumplit pe frunte, Și,-cum suntem din Balcani- Miau! Noi rămânem tot ca proștii. Sete mi-e și-aș bea de toate, Noi în foame, ei în bani, Însă bere nici că vreau, Proțăpiți la gura ploștii, Sunt sătul de bere, frate, Următorii patru ani, Miau! Se vor ghiftui „ai noștri” Vine august cu mașina Să înghită-n sec „ai voștri”, Si-l întreb direct, pe șleau, N-o să moară câțiva ani, Tu cu cât ai luat
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
căci accentuau fiecare silabă) povesteau acolo, sub ochii sfinților, care ce-a mai pățit, cum fată oile, cum mai au lapte, cât fân mai au, ce gadini îi mai bântuie, ce câni le mai țin piept. „Legumeau” până seara o ploscă cu țuică bătrână, păstrată anume. Lumea din afara bisericii le era străină deja. Cei mai tineri se angajau la mină, își lepădau portul, graiul și credințele. Bătrânii îi numeau pe orășeni „barabe”. De acolo, pentru ai lor, verbul „a se bărăbi
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
am văzut. Căpitanul Zefir zâmbi, pricepând șolticăria, și zise soldatului: - Taci, mă! Pe ăștia n-o să-i vezi niciodată. Apoi se îndreptă spre ceata de flăcăi voioși, care chiuiau și plezneau din bice, iar din când în când pupau o ploscă. Căpitanul își zise că flăcăii poate beau vreo licoare de raze, dăruită de maestrul Rază de Vis. Îl știa ce poate. Astfel că le adresă întrebarea: - Licoare de raze, flăcăi? Licoare de raze? Flăcăii se zgâiră la el. - Ce raze
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
de raze? Flăcăii se zgâiră la el. - Ce raze, dom'le? Asta-i țuică de-a noastră, de la mama butucului. Trăsnet! Ia și matale o gură, să-ți trosnească urechile. Hai! Să trăiască mirii și măritul împărat! Căpitanul Zefir duse plosca la gură și sorbi o înghițitură din lăudata licoare. Simți o vijelie în creier, flăcări în gură, ceață în ochi și astupătură în gât. Începu să tușească în spasme, spre satisfacția flăcăilor care râdeau cu hohote. După ce se liniștiră, căpitanul
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
împărat. Altfel se lasă cu trăsnete. Flăcăii făcură ochii mari și întrebară: - Și noi? Ce facem dacă nu ne primește? Că ne-așteaptă Mărțișor să-i ducem mireasa. - Până mă întorc eu cu aprobarea, voi cântați și vă bucurați. Că plosca mai are... - Țuică! Spuseră flăcăii într-un glas, râzând în hohote. Îi lăsă în veselia lor și alergă spre casa Speranței. În curte, sub cireșii înfloriți, pe un covor cu iarbă moale, smălțuit cu viorele, brebenei și micșunele, Soare-Împărat se
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
de Etnografie oferă o imagine complexă a mediului de viață tradițional din zonă. Într-una din săli se află unelte tradiționale pentru munca la câmp, în centru o masă rotundă, joasă, înconjurată de scaune mici, obiecte de uz casnic: pirostrii, ploscă, putinei, dublă pentru măsurat cantități, vase de metal: căldărușe, talere, tăvi, oale de ceramică. Vizitatorii pot admira un costum tradițional păstoresc pentru bărbați alcătuit din iamuruc „glugă ciobănescă”și torba „traistă” țesută în război, cu figuri geometrice de diferite culori
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
În ambele cazuri, referirile sunt la carul cu ,,proști” care s-ar fi răsturnat la Caracal - cum a fost denaturată știrea transmisă pe cale orală, prin ,,telefonul fără fir”, din gură în gură. În realitate era vorba despre un car cu ,,ploști” - superbul vas din lemn ori din ceramică smălțuită, plin cu vin, din care sunt îmbiați să bea cei ce urmează a fi invitați la nunta din proximitate. Carul era plin cu ,,ploști” (pluralul de la ,,ploscă”) întrucât, în Capitala județului Romanați
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
În realitate era vorba despre un car cu ,,ploști” - superbul vas din lemn ori din ceramică smălțuită, plin cu vin, din care sunt îmbiați să bea cei ce urmează a fi invitați la nunta din proximitate. Carul era plin cu ,,ploști” (pluralul de la ,,ploscă”) întrucât, în Capitala județului Romanați, tocmai în acea zi era târg săptămânal. Ce-i drept, municipiul Caracal e renumit prin câteva ,,minuni”: cimitirul ar fi plasat pe str. Învierii (ceea ce este cât se poate de creștinește, de
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
vorba despre un car cu ,,ploști” - superbul vas din lemn ori din ceramică smălțuită, plin cu vin, din care sunt îmbiați să bea cei ce urmează a fi invitați la nunta din proximitate. Carul era plin cu ,,ploști” (pluralul de la ,,ploscă”) întrucât, în Capitala județului Romanați, tocmai în acea zi era târg săptămânal. Ce-i drept, municipiul Caracal e renumit prin câteva ,,minuni”: cimitirul ar fi plasat pe str. Învierii (ceea ce este cât se poate de creștinește, de bun augur!), pușcăria
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuțe pelin Când își mână ciobanul oile la stână. De palma aspră ce-nfige plugu-adânc Întorcând brazda recoltei viitoare, Mi-e dor de țăranul cu plosca la oblânc Umplută cu apa rece rece la izvoare. Îmi este dor de pasul lui apăsat pe hotar Când cumpănește ploaia în privire De brațele vânjoase ce pun în car Rodul crescut din marea iubire. Mi-e dor de cumpăna
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1483717393.html [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
două polițe și pe-o masă. Băiatul se chinui să înghită în sec, pentru a mai uita de sete dar până și saliva i se evaporase. Când trecură vânzătorii de apă, îmbrăcați în hainele lor roșii peste care bijuteriile și ploștile din aramă păreau adevărate platoșe, Ahmed știu că se apropia ora la care în piața aveau să-și facă intrarea negrii bantu veniți de dincolo de nisipurile sahelului pentru a spune povești nemaiauzite. Și nimic nu-l atrăgea pe copil mai
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Belay_regele_maimu_.html [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
singura familie din sat care mai face ceramică, urmașii lui Dumitru Șchiopu. Ei expun o diversitate de produse din care specifice numai ceramicii de Vlădești sunt țepele, cocoșii care se pun pe casă pentru a o apăra de rele, și plosca lui Șchiopu, de culoare verde, cu opt brațe, având aplicat pe ea șarpele, protectorul casei. Cromatica e simplă și amintește de cea a naturii, fondul alb, cu modele lucrate în verde și maro. Motivele sunt cele tradiționale: spirala, brăduțul, valul
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
950-1000 de grade. Nu numai ceramiști individuali, ci și instituții specializate aduc produse la târg, precum Ceramica SCM Horezu a cărei expoziție se remarcă print-o diversitate de produse: vase de ceramică, obiecte din lemn: butoaie din lemn de paltin, plosca tratată cu ceară de albine în interior și lac la exterior, covoare oltenești, confecționate din lână Țurcană 100%, cu urzeală de bumbac, toate în culori naturale: gri, bej, roșu, maro, bleu. Reprezentative pentru ceramica și artizanatul din Oltenia sunt și
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
României: capul lui Mihai Viteazul adus de logofătul Pantazi, Iancu Jianu, Tudor Vladimirescu, regele Ferdinand și regina Maria, stema României socialiste. Casa construită în stil modern este decorată tradițional, cu instrumente muzicale vechi, din zonă, icoane vechi, tablouri, pistornice, ulcioare, ploscă, farfurii de ceramică, oale, linguri de lemn, furcă de tors, costume populare, iar la geamuri în loc de perdele are marame de borangic. În curtea casei se află un car plin cu oale vechi de lut și o moară de apă ale
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
prin mai multe procese tehnologice. În expoziția Simonei Bledea, Baia Mare, pot fi admirate obiecte de ceramică patinată (lustruită prin frecare) cu piatră de râu, lucrată manual la roata olarului, arsă de două ori. Produsele sunt tradiționale ca formă: amfore, butelci, ploscă, ulcioare, carafă de vin, căuș, dar culorile folosite sunt originale, obținute prin ardere și diferențiate pe bază de patinare sau nonpatinare, cele patinate având culoare roșie, iar cele nepatinate, culoare mai închisă. Ornamentele sunt lucrate manual și reprezintă scene de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de vară vor fi foarte secetoase. Victor a ieșit grăbit din casă, fără s-o trezească din somn pe tânăra sa soție, a mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpu, cât va sta pe câmp. Era
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
sistemului de asigurări sociale de sănătate a fost încheiat azi ........, în două exemplare a câte ......... pagini fiecare, câte unul pentru fiecare parte contractanta. Anexă 26 PACHET DE SERVICII MEDICALE DE BAZĂ PENTRU ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU 23 Aplicarea de pampers, plosca, bazinet**) 20.000 ------- *) În afara injecțiilor și perfuziilor cu produse de origine umană Anexă 27 MODALITĂȚILE DE PLATĂ A SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU Art. 1 (1) Serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu se acordă de către persoane fizice și juridice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155269_a_156598]
-
martie. Dar cu ce preț!? Sute, chiar mii de împușcați. La Olănești a fost înroșită gheața Nistrului de sângele celor 40 de transfugi moldoveni, împușcați mortal în timpul treceri hotarului. La una din cele 20 de răscoale din RASSM, asupra satului Plosca s-au tras 360 de bombe, iar în satul Mălăiești (satul natal al autorului cărții) au fost împușcați la primărie, ca represalii, 50 de țărani. Desigur, exemplele tragice sunt abundente. Un țăran, urmare a obligațiilor de predare a produselor agricole
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_cat_si_ca_o_biblie_teroa_gheorghe_parlea_1335618183.html [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
Săliște, cu care eram eu obișnuită. I-am dat și săcăteul țesut de mama mare, care se potrivea grozav costumului ei. Eu am participat cu câteva lucruri de artizanat, un țol pe care ciobanii îl puneau pe cal în loc de șa, plosca pe care o luau după ei plină cu apă și alte comori de suflet țesute la război de mama mare. Lume multă. Alături de gazde am întîlnit o mulțime de români, de la doamna consul, Antonela Marinescu și domnul consul al Republicii Moldova
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1403892965.html [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
cele mai plăpânde, lipsite de vigoarea păstrării legăturii cu pomul. C-un braț de foi fragede, încă verzi și răcoroase, își va așterne patul, căutând somnul după îndestularea c-un coltuc din turta luată de-acasă și sorbiturile liniștitoare din plosca umplută la izvor. Așa făcu și dormi fără vise. Era încă negură când îl treziră niște mierle hămesite de foame, își zise în gând el. Se ridică din culcuș întinzându-și încheieturile înțepenite de starea cumva poruncită de strâmtoarea lăzii
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1444544241.html [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
Bălana, confirmă Rodica. -Fi-le-ar băutura a dracu’...Ce-o să le iasă pe creștet! - se oțărî Elena. -Asta nu ar fi nimic, da’ nu se se chinuie numai ei, e vai și-amar și de noi pe lângă ei să le punem plosca... -Acuma pempărșii...Să trăiască ăl de-a fost cu ideea..., zise Elena. - Vai de vai s-ajungi așa... Bine-ar fi să moară omu-n somn ca să nu simtă nimica și să nu mai dea de lucru și altora, da’ nu
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1399735611.html [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
lumina ca un reflector într-o mână și cu o rangă de fier în cealaltă mână. De departe auziră zgomotul stufărișului zdrobit, însoțit de niște sunete atât de tânguitoare, că li se ridică părul pe ceafă. -- Ia, dă încoace puțin plosca aia, ceru paznicul. Nelu ascultă docil, privind cum omul miroase lichidul înainte de a trage o dușcă zdravănă. Îmbărbătați și încălziți după golirea sticlei, cei trei, alunecară ca nălucile spre locul devenit extrem de periculos odată cu apariția extraterestrului. De data aceasta, fascicolul
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1428118161.html [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
dezmeticit. „Tâmpitule!” se apostrofă în gând. Se aplecă, o prinse și o scutură cu putere de umeri, strigându-i. - Măi, fată! Trezește-te! Ce ai? O plesni ușor cu palma peste obraji. - Hei! Trezește-te! Amintindu-și că are o ploscă cu apă la mașină, dădu fuga și luând-o în grabă de sub scaunul mașinii, reveni și stropi abundent obrajii fetei, continuând să o strige. Romelia a tresărit. Dând semne de trezire, își mișca genele lungi, deschizând ochii mari, verzi, de
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1458598676.html [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
toi, o stea căzătoare, cam zuză, neatentă, proastă, în lumina difuză, se împiedică de un dinte de lună, căzut de, să tot fie vreo săptămână. Și nici una, nici nu zici bine alta, o vezi spânzurând de cer, inutil, precum e plosca agățată la chimir. Pe cer toate-s nespus de frumoase: nici gâlceavă, nici taxe, nici stea proastă, nici zurlie, toate-și duc rostul în armonie. Tu, omule, privind mereu la cer, încearcă să înveți al traiului mister! Referință Bibliografică: MISTER
MISTER de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1431425994.html [Corola-blog/BlogPost/359793_a_361122]