43 matches
-
localitatea Secuieni, județul Bacău, România, fiica lui Palar Vasile și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 26624 Sudbrookmerland, Mittelweg 5, cu ultimul domiciliu din România în București, sos. Pantelimon nr. 334, bl. 30, sc. 1, ap. 27, sectorul 2. 271. Ploscar Constantin, născut la 21 octombrie 1963 în localitatea Frata, județul Cluj, România, fiul lui Nicolae și Dorina, cu domiciliul actual în Austria, 9020 Klagenfurt, Fischlstr. 86, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Turda, str. Cloșca nr. 18, județul Cluj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
născut la 21 octombrie 1963 în localitatea Frata, județul Cluj, România, fiul lui Nicolae și Dorina, cu domiciliul actual în Austria, 9020 Klagenfurt, Fischlstr. 86, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Turda, str. Cloșca nr. 18, județul Cluj. 272. Ploscar Luminita-Lidia, născută la 14 iunie 1969 în localitatea Călărași, județul Cluj, România, fiica lui Pură Mafteiu și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 9020 Klagenfurt, Fischlstr. 86, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Turda, str. Cloșca nr. 18, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
sectorul sudic al câmpiei Tecuciului. Podgoria Ivești este una din podgoriile vechi ale României. Viticultura acestei podgorii este strâns legată de evoluția vechii moșii Blăjesti, atestata documentar din 15 iulie 1448, printr-un act de la Petru Voievod către panul Cernat Ploscar și fratele său Steful. în prima jumătate a secolului al XVII-lea, moșia Blăjeștilor atrage interesul multor proprietari, ea fiind revendicata prin multe procese și judecați. Între anii 1847 și 1856 se înființează târgușorul Ivești, care avea să dea și
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
privilegiu, dat în aceeași zi, să figureze 22. Este de remarcat faptul că de la Petru al II-lea ne-au rămas privilegii, prin care se întăreau unele dintre cele mai mari moșii din Moldova, cum era aceea a lui Cernat Ploscarul sau a lui Ion Porcul. După câte se poate observa, cea mai mare parte a marilor boieri, care au făcut parte din Sfatul Domnesc până la moartea lui Ștefan al II-lea, au stat alături de Iliaș și de Ștefan, care au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-l otrăvesc la 2 iulie 1448. În schimb, aceeași boieri au făcut parte din Sfatul lui Petru al II-lea, care ajunsese în scaun cu ajutorul cumnatului său, Iancu de Hunedoara. El întărește domeniile unor mari boieri ca Mihail logofăt, Cernat Ploscarul, Ivan Porcu sau Ulea, cu fratele său Iuga. Temându-se ca Moldova să nu devină o țară vasală supusă coroanei ungare, polonii îl sprijină pe Alexădrel, fratele lui Roman, să ajungă domn. La 8 aprilie 1449, acesta confirma o danie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care el însuși l-a întemeiat din pustie”. Lui Roșca și fratelui său Cojea le erau întărite mai multe sate, dar și două locuri în pustie (15 iulie 1448). Tot la 15 iulie 1448, le sunt întărite lui Cernat Ploscarul și fratelui său Șteful, stăpânii unuia dintre cele mai mari domenii boierești din Moldova, toate bunurile funciare, inclusiv trei locuri în pustie. La 17 octombrie 1451, era întărită o prisacă din pustie, iar la 27 octombrie 1452, Manu al lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bun le-a luat de la mânăstirea Bistrița în schimbul cărora dăduse trei sate. Pe lângă cele două sate, Ștefan cel Mare a dat al treilea sat, Davideștii, pe Berheci, unde a fost David, pe care l-a cumpărat de la fiul lui Negrilă ploscar. Cel de-al patrulea sat, Neagomirești, pe Hovrăleata, domnul l-a cumpărat de la nepoții lui Orgae. Dania a fost făcută mânăstirii Dobrovăț, la 26 noiembrie 1499, atunci când mânăstirea avea o biserică de lemn cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. În timp ce se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul este al mitropolitului chir Tarasie. La 15 octombrie 1488, domnul cumpără de la niște frați și nepoți satul Negoești, pe Pârâul Negru. Tot acum domnul cumpără jumătate din satul Gostilești, pe Pârâul Negru de la fii lui Gostilă, nepoții lui Puiu Ploscarul. Domnul mai cumpără două sate pe Moldova, anume Poiana, unde au fost cnejii Băloș și Stanciul. Mai cumpără satul Ciorsăceștii, în Câmpul Perilor, și loc de moară și o parte de sat, pe Moldova, în Câmpul Perilor, partea lui Botăș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anticări, a completa (= a fura); a articula, a demonta (= a bate); album (= cazier), universitate, academie (= închisoare) etc. Există chiar un vocabular tehnic tradițional, care rămîne destul de obscur, fie că desemnează specializări (borfaș, găinar, caramangiu, șuț, panacotist, bilaitor, cocofic, pisicar, maimuțar, ploscar, șmenar, șpringar), fie că descrie obiecte vizate (coajă, mușamat, mort, panacot toate sinonime pentru "portofel"), locul lor (la căldură, la prima, la primărie indicînd locul buzunarului), instrumentele furtului (pontoarcă tip de cheie universală atestată de Orășanu în 1860, numită la
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
grădinița de copii, Beiuș, Editura Buna Vestire, 2005 Cristea, Sorin, Dicționar de pedagogie, Chișinău-București, Grupul Editorial Litera, Editura Litera internațional, 2000 Cucoș, Constantin, Pedagogie, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2002 Dan, Silvia; Lazăr, Daniela; Dumitrescu, Angela; Ploscar, Manuela; Grijincu, Floare, Metoda proiectelor la vârstele timpurii Considerații teoretice și aplicații practice, Timișoara, Mirton, 2005 Mateiaș, Alexandra, Pedagogie pentru învățământul preprimar. Program de dezvoltare generală prin tratare diferențiată, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2003 Oprea, Crenguța-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
în educație: aspecte ale virtualizării formării, Iași, Polirom, 2006 Cucoș, Constantin, Istoria pedagogiei: idei și doctrine pedagogice fundamentale, Iași, Polirom, 2001 Cucoș, Constantin, Pedagogie, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2002 Dan, Silvia; Lazăr, Daniela; Dumitrescu, Angela; Ploscar, Manuela; Grijincu, Floare, Metoda proiectelor la vârstele timpurii Considerații teoretice și aplicații practice, Timișoara, Mirton, 2005 Dănilă, Ioan, Elemente de fonetică și fonologie în învățământul preprimar, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 1/2, București, 2003, pp. 54-57 Dumitrana, Magdalena, Educarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Rodica Zafiu La lista discutată săptămîna trecută, desemnînd "specializări" ale hoției (pungaș, borfaș, bojogar, ploscar, maimuțar, găinar, lămar, ploconar, zdrențar, caramangiu, panacotist), ar mai trebui adăugați cîțiva termeni deloc lipsiți de interes. Pisicar e - în ciuda transparenței sale aparente - unul dintre cuvintele cele mai înșelătoare. E, desigur, format cu sufixul de agent -ar de la pisică, dar
Alte specializări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8214_a_9539]
-
bojoc sau bojog - care ar însemna, pe lângă "plămîn", și "pungă"). În acest caz, boșogarul ar fi un echivalent perfect al lui pungaș. Ideea e plauzibilă, fiind susținută de productivitatea tiparului de derivare și a modelului semantic: în care intră și ploscar, cu același sens ("hoț", consemnat de Ștefan Pașca, în 1934, în articolul "Din Ťargotť-ul românesc"). Ploscar este un derivat de la ploscă, denumire metaforică , în argoul mai vechi sau mai nou, a pungii cu bani, a poșetei sau a buzunarului. Un
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
un echivalent perfect al lui pungaș. Ideea e plauzibilă, fiind susținută de productivitatea tiparului de derivare și a modelului semantic: în care intră și ploscar, cu același sens ("hoț", consemnat de Ștefan Pașca, în 1934, în articolul "Din Ťargotť-ul românesc"). Ploscar este un derivat de la ploscă, denumire metaforică , în argoul mai vechi sau mai nou, a pungii cu bani, a poșetei sau a buzunarului. Un derivat similar - maimuțar - pornește de la sensul argotic metaforic al cuvîntului maimuță ("geantă, valiză" cf. România literară
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
contrare punctului de vedere menționat și, credem noi, mai conforme cu realitatea. De exemplu, Mihai Costăchescu, comentând documentul din 15 iulie 1448, prin care sunt întărite stăpâniri de locuri și sate, pe cursurile inferioare ale Bârladului și Siretului, boierului Cernat ploscarul și fratelui său, Șteful, relevă importanța actului și prin natura sa clară, căci el „arăta vechimea satelor moldovenești, în părțile de jos, spre Galați. Și în aceste părți, țara era plină de oameni și sate, în veacul al XV-lea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de tip răsăritean (bizantin), a fost „mănăstirea la gura Bîrlăjiței (Bîrloviței, I. S.), unde este Agapie”, loc lângă Umbrărești (avem în vedere vatra satului Umbrărești) pus, prin hrisovul domnesc din 15 iulie 1448, în grija și sub ascultarea boierilor Cernat ploscarul și a fratelui său, Șteful. Orientându-ne după documente cu dată posterioară celui de mai sus și în care se cuprinde și locul respectiv printre stăpâniri ale unor boieri menționați ca aparținându-le, considerăm că „mănăstirea la gura Bîrlăjiței, unde
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
desemnează dreptul de stăpânire printr-un act de acest gen. Se pot proba situații de aceată natură cu multe documente. Un exemplu sugestiv îl avem în cunoscutul și de multe ori comentatul document din 15 iulie 1448, prin care Cernat ploscarul și fratele său, Șteful, sunt puși în stăpânirea ori li se concedează dreptul de autoritate și conducere asupra unui mare număr de sate, părți de sate, locuri, mori, pive etc. În el se arată proveniența și criteriul de stăpânire anterioară
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spirituală necesară vieții satului românesc. Biserica Prima informație scrisă, prin care se atesta existența religiei creștine pe teritoriul de astăzi al comunei Umbrărești, este aceea dir 1448 iulie 15, când „Petru voievod, domn al Țării Moldovei „întărește lui „pan Cernat Ploscar și fratele său, Șteful”, sate și părți de sate în zona noastră, printre care „și mănăstirea la gura Bârlăjiței (Bârloviței, I.S.) unde este Agapie”. Desigur că viața religioasă e cu mult mai îndepărtată în timp, știut fiind faptul că ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]