43 matches
-
pentru ei. Ceea ce fusese până atunci interzis devenise cumva obliga toriu. În 1783, la Cernăuți, Iosif al II-lea semna o rezoluție tranșantă : „Să se urmeze același sistem cu evreii : ori se fac negustori și meșteșugari cinstiți, ori se consacră plugăriei, ori trebuie scoși din țară” <endnote id="(743, p. 41)"/>. Unii dintre evrei s-au Îndeletnicit, alături de români și ucraineni, cu cultivarea pământului, cu exploatarea pădurilor și cu creșterea vitelor. Alții nu s-au acomodat și au părăsit regiunea. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
petrecut, spune Hasdeu, după contactul cu slavii: „Dialectele serb și slovac implică acest fenomen pe câmpia Olteniei și a laturii învecinate din Temeșiana, mainainte adică de răspândirea elementului român în direcțiunea gurilor Dunării”. „Putem afirma, continuă Hasdeu, că-n limba plugăriei române slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ar fi însușit termenii agricoli nelatini cu mult înainte de a practica agricultura. „Ei bine, afirmă Hasdeu, în curs de vreo șapte veacuri, pitulați întrun colț al Daciei, părinții noștri, afară doară de unele izolate încercări rudimentare, n-au cunoscut deloc plugăria propriu-zisă, pe care abia în secolul VIII au început s-o învețe de la învecinații serbi, transplantând-o apoi prin migrațiune din Oltenia în celelalte provincii române. Născută ceva după anul 700, agricultura noastră rămâne în fașă alți șapte secoli până pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
el nu se da prins. Filosof în feliul lui, cu teorii ale lui proprii în privința căsătoriilor care nu-s bune, zicea el, decât să ruineze pe oameni, dânsul se obicinuise să trăiască așa stingher la țară unde se îndeletnicea cu plugăria care, mulțămită hărniciei și economiei lui, îi umplea în fiecare an coșerile 140 și hambarile care, la rândul lor, îi umpleau punga. Muncea, mă rog, parcă avea o casă de copii de hrănit și de înzestrat. Apoi, în măsura în care se îmbogățea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ovid Densusianu susține că cele care aparțin lumii pastorale, dar că nu putem admite teza că societatea feudală din nordul Dunării era o societate numai de păstori. Iată o doină în care se arată avantajul păstoritului, pus in contrast cu plugăria : Până ce trăiau la munte / Eram voinicel de frunte, / Cântam doina prin buhaș / Cu gura plină de caș / Dar de când trăiesc la țară / Petrec o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
vodă a ascultat povestea lui Șoiman și cum era om drept și iubitor de popor, a grăit: Șoimane, ia punga aceasta și cumpără-ți plug cu șase boi, iar dealul acesta ți-l dăruiesc ție tot, ca să-l ai de plugărie. Mulțumesc, măria ta, s-a închinat Șoiman în fața lui vodă, punând genunchiul la pământ; ești bun și darnic. Mulțumesc și mă bucur că voi avea de unde să-mi scot pâinea cea de cea de toate zilele. Rău îmi pare însă
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
remorcând târâș- grăbiș economiile europene, este Germania” (Ziua de Vest, 26.10.2011) etc. Explicația etimologică a lui grăpiș, în dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, tomul II, 1934), evocă realități agricole care nu ne mai sunt familiare. Grapa, „unealtă de plugărie cu dinți de lemn sau de fier, cu care se zdrobesc bulgării de pământ de pe brazde, după ce ogorul a fost arat, spre a netezi brazdele și a acoperi sămânța aruncată pe ele”, pare să fi fost adesea făcută din mărăcini
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
tot ce poate fi mai latin". Hasdeu compara terminologia viticolă cu cea agrară, și, considerând că traiul la munte era perfect compatibil cu cultivarea viei, trăgea concluzii de tip istoric: "Cultura viței la români e fără asemănare mai veche decît plugăria"; în final, ajungea chiar la o formulare de sinteză, destul de amuzantă prin caracterul ei categoric și absolut: "românii au fost pururea (...) o națiune eminamente vinicolă." Și must e tot latin (din mustum) și panromanic. De fapt, dintre termenii fundamentali ai
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
oameni cari de la soitarii, maturități pentru Văcărești și carantină, pretextează a aștepta fapte mari. Iată în ce consistă iluzia. Suntem dar siguri că cestiunile cari nu mai sufăr întîrziere s-ar putea amâna tot așa de bine precum amânăm reforma plugăriei noastre de la 1 200 și până azi. Altceva e la mijloc, iar interesele țării numai un pretext sub vălul căruia se pregătesc nu reforme, ci nouă grupări de persoane și de ambiții. Să vedem cari sunt lucrurile ce se petrec
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înaltă. În toate zilele aproape coloanele optimiste ale ziarelor guvernamentale ne vorbesc de dezvoltarea agriculturii noastre, de întrebuințarea mașinelor în locul brațelor, de sute de alte îmbunătățiri. Cu toate acestea, într-o țară a cărei producțiune se 'ntemeiază aproape esclusiv pe plugărie, se află o singură, zi una, școală de agronomie, și chiar despre acest institut unic nu se poate afirma că ar putea servi de model. Dar oricine pronunță vorba "mașină" spune totodată că aceste instrumente, daca înlocuiesc puterea brațelor, cer
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înainte, însă, de a mai întreba de sănătate cel pahar. Dumitru a ridicat paharul, dar de această dată a luat doar o înghițitură. ― Spune-mi, cu ce te ocupi acolo, acasă? ― Apoi eu sunt perceptor al comunei, dar fac și plugărie, fiindcă altfel - vorba ceea - dac-o faci pe conțopistul, nevasta nu-ți mai dă de mâncare... ― Nu-i lucru de ici de colo. Îi treabă grea. Ai de a face cu oameni de tot felul - mai buni, mai răi... ― Mă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
sale Tu pe muzică le-i pune. De-i cânta veți face duo, Glasul vostru se combină; De te-i pune la piano Te-a-nsoți din violină. Ție-ți place moșioara, Pe a ta vrei s-o lucrezi, Iar el știe plugăria - Gospodar e precum vezi. Moșioara lui altdată Era tot părăduită, Vezi acuma ce-i aduce, Cât de bine-i rânduită. Așa dar, nu sta la gânduri. Pre ușor alegi din două, Eu îți zic să-ți iei vecinul, Ie-l
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
am venit aici, În Burlești (arată cu mâna În direcția unui sat pe care Gelu are de gând să-l viziteze din nou) și m-am Însurat cu una Speranța, era Învățătoare și m-am gândit să m-apuc dă plugărie. Bietu ta-su, săracu, era orb și avea șase pogoane de pământ, nu era nici mult, nici puțin, da’ munceam doi și mâncam șapte, așa că niciodată nu s-ajungea până În martie când ieșeau urzicile și loboda și te amăgeai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
E. Petrovici încearcă să răspundă acestei întrebări: "Viața în comun a românilor și a slavilor la periferia câmpiilor și a depresiunilor și în văile ce pătrund în depresiunile muntoase trebuie să ne-o imaginăm astfel: slavii trăiau mai mult din plugărie, în timp ce românii se îndeletniceau de preferință cu creșterea animalelor. Cei dintâi locuiau mai ales la sate așezate prin văi, la poalele munților, într-un fel de centre economice, politice și religioase ce poartă de obicei nume slave: Clopotiva, Săliște, Seghiște
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se semnalează o altă tentativă de navigare pe Siret. Nu cunoaștem dacă ea era în legătură cu societatea mai sus amintită. La 18 iulie 1844, Alecu Aslan, unul din întreprinzătorii acelei tentative, într-o jalbă către domnitor, arăta că dificultățile transportului, ,,întinderea plugăriei... m-au nevoit a cerca un mijloc mai lesnicios, care ar pute răspunde la trebuința ce avem și așa m-am și apucat a dura niște vasă cu carele prin cercare ci însuși am făcut am dovedit că nu numai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu timpul adevărate explozii de patimă, și niciodată în lirica românească de neoavangardă nu au răsunat „strigări” mai „trupești” (nici chiar în placheta astfel intitulată a lui Camil Baltazar) ca în Cântec pentru dezbrăcare, Fericitul gâde sau ca în postuma Plugărie. O fuziune de extaz și senzualitate spiritualizată e poezia din Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare... . Ferecând o confesiune de iubire aparent stranie în cătușele de aur ale prozodiei clasice, versul exprimă o elevație considerată de unii interpreți de natură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
citată din 1252) este podgoria Tokay. Cele mai vechi vii de pe teritoriul Rusiei au fost în Gruzia, datorită condițiilor naturale, foarte favorabile acestei culturi. În țara noastră, cultura viței de vie este, după părerea lui B.P.Hașdeu, mai veche decât plugăria. Vița de vie - susține profesorul I.C.Teodorescu - s-a aflat la ea acasă în regiunile carpatice, nu numai în formă sălbatică, obișnuită, ci chiar într-una evoluată, din care se trage vița nobilă europeană de astăzi...Geto dacii, au dezvoltat
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
desemnează pe purtătorii unei meserii. Astfel, în 1774, la satul Umbrărești și Condrea găsim pe Dănăilă morar, Manole morar, Adam rotar, Sava croitor, Costandin olar, Neculaiu ciubotar, Micul plugar. Termenul plugar, în cazul dat, nu semnifică sensul de mai târziu, plugărie, agricultură ca ocupație, ci faptul că acest Micu confecționa pluguri, unelte necesare plugăritului, probabil partea din lemn a unealtei respective, fiarele de plug realizându-se în atelierele specifice acestei meserii. La Torcești au fost înregistrați locuitori ca având următoarele meserii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]