43 matches
-
petrecut, spune Hasdeu, după contactul cu slavii: „Dialectele serb și slovac implică acest fenomen pe câmpia Olteniei și a laturii învecinate din Temeșiana, mainainte adică de răspândirea elementului român în direcțiunea gurilor Dunării”. „Putem afirma, continuă Hasdeu, că-n limba plugăriei române slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ar fi însușit termenii agricoli nelatini cu mult înainte de a practica agricultura. „Ei bine, afirmă Hasdeu, în curs de vreo șapte veacuri, pitulați întrun colț al Daciei, părinții noștri, afară doară de unele izolate încercări rudimentare, n-au cunoscut deloc plugăria propriu-zisă, pe care abia în secolul VIII au început s-o învețe de la învecinații serbi, transplantând-o apoi prin migrațiune din Oltenia în celelalte provincii române. Născută ceva după anul 700, agricultura noastră rămâne în fașă alți șapte secoli până pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
tatarilor nohai din câte s-au așezat în țara noastră, ba chiar, în vremea în care Dimitrie era Domn creștin în Moldova, în Bugeac stăpânea preste tătari asemenea un Cantemir. Tătarii, după cum ni-i descriu cronicarii, nu se ocupau cu plugăria, ci se țineau cu turmele de cai și cu prădatul. Sate nu aveau, ci numai târguri, se hrăneau cu lapte de iapă și nu era nici una din țările învecinate cu care să nu aibă bocluc. La începutul veacului al șaptesprezecelea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a populațiunii din țară. Parte sânt așezați de mult, partea mai mare însă (60000) au fost izgoniți din Rusia la 1856 și au ocupat în Dobrogea un {EminescuOpX 107} teritoriu de vro patruzeci de mile pătrate. Ei se ocupă cu plugăria, creșterea de cai și cămile și sânt chirigii pentru mărfuri dinlăuntrul țării spre țărmul Mării Negre. Osmanii sânt în pașalâcul Tulcei abia vro 2500. Cerchejii fuseseră aduși în număr de 20000; germanii locuiesc în patru sate: la Malcociu vro 30 de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
într-un singur sat, Alibeikioi, cam 30 - 40 de familii. Ceilalți sânt negustori, cârciumari, cafegii în orașe și prin sate. Rușii de toate cultele și bulgarii vor fi asemenea în număr de 22 - 23000; bulgarii se ocupă cu negoțul și plugăria, rușii în mare parte cu păscuitul morunilor și prepararea icrelor. Și o țară în care atâtea elemente trăiesc pacinic lângăolaltă, sub regimul unor legi mult mai liberale decât cele din restul împărăției, o țară unde n-au fost conflicte sângeroase
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
eau de Cologne'', și aceștia ne. sânt nouă prea liberi, pe când după toate legile omenești și dumnezeiești ar trebui să putrezească la ocne. Libertate materială au românii destulă; nimeni nu e-mpiedecat de-a se ocupa cu orice ramură productivă, fie plugărie, fie meșteșug, fie negustorie, fie artă sau știință; ceea ce împiedecă însă și face a se închirci libertatea materială este impunitatea crimelor, este necesara lipsă de respect cătră autoritatea statului născută din această impunitate, din care rezultă apoi slăbiciunea absolută a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
esploatează; despre o ridicare a stării de cultură a poporului, despre îmbunătățirea existenței lui morale ori materiale nu e nici vorba. Casa țăranului e durată astăzi ca acum 500 de ani, plugul lui e același ca sub Mircea Vodă, pe când plugăria era o ocupație secundară și păstoria cea dendîi. Iar deosebirile, câte sunt, sunt toate în rău. Pe lângă sărăcire se adaogă o degenerare din ce în ce mai simțită a rasei și mână 'n mână cu aceasta merge creșterea mortalității și scăderea nașterilor. Revoluția socială
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în anexe gospodărești, garduri, bătături, ulițe crîncene, izlaz cu iarba tocită, se termină, intră ogoarele, plugul plagă, rana pămîntului, bine se păcălea etimologic cineva dintre latiniști! apucăm pe locuri vălurite, ierburi, dumbravă și cîți copaci bătrîni, dendrolatrule! și ei cu plugăria dau în fiecare an triste priveliști de grîu și porumb! ceață pe deal înălțat, l-a învelit în pas de limax rece, barza din cioc în coadă la stîlpul vechi de telegraf, n-am nimic de zis, am spus dintotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
c) Să fi satisfăcut serviciul militar și să nu fi suferit pedepse pentru dezertare; ... d) Să fie căsătorit, să aibă copii sau să fie văduv cu copii; ... e) Să fie muncitor manual de pămînt și să aibă ca singura ocupație plugăria; ... f) Să dovedească prin certificate de sanatate că nu sînt bolnavi, nici ei, nici membrii familiei lor, de tuberculoză sau sifilis. ... Articolul 2 Au preferință la colonizare cei care deosebit de condițiunile precedente, vor îndeplini una din condițiunile de mai jos
LEGE nr. 826 din 4 aprilie 1936 privitoare la regimul colonizarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128973_a_130302]
-
de proprietăți cei cu pregătiri speciale sau cunoștințe practice probate, cu obligațiunea de a le conduce personal. Tot din pamantul disponibil micii funcționari, muncitori mărginași din orașe, muncitori din centrele miniere, industriale și balneare a caror ocupație principala nu este plugăria, vor primi ca loc de casă 1/4 jugăr cad. și 1/2 jugăr cad. pămînt cultivabil pentru a-și crea mici gospodării pe seama familiilor lor. Articolul 100 Fanetele expropriate la munte, la deal și la șes se vor vinde
DECRET nr. 3.610 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crisana şi Maramures. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
spun ce și cum am înghițit s-a hotărât să trecem din bucătăria de vară în casă spre a discuta de toate ale noastre. Tata era într-o dispoziție de zile mari, justificată de el, cum spuneam, de terminatul cu plugăria pentru acel an și pentru că eu nu mai dădusem pe acasă de vreo 2-3 ani de zile. Când l-am mai și auzit "Adelă, adă tu o oală de vin rece de la beci" să bem cu "băietul" (pentru ei eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
În capitala acestei țări atât de evoluată, Ministerul Agriculturii se Înalță semeț pe Constitution Avenue, ca o recunoaștere ce se acordă muncii tacite a fermierilor răspândiți pe toate plaiurile țării. Alături de monumentele celor doi mari președinți, Washington și Lincoln, Ministerul Plugăriei devine un simbol al recunoștinței pe care poporul o poartă celor ce au realizat cea mai mare epopee: cucerirea și punerea În valoare a Întregului teritoriu al țării. Intru pe sălile Ministerului. Nici portar, nici oameni așteptând audiențe. Un institut
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
el nu se da prins. Filosof în feliul lui, cu teorii ale lui proprii în privința căsătoriilor care nu-s bune, zicea el, decât să ruineze pe oameni, dânsul se obicinuise să trăiască așa stingher la țară unde se îndeletnicea cu plugăria care, mulțămită hărniciei și economiei lui, îi umplea în fiecare an coșerile 140 și hambarile care, la rândul lor, îi umpleau punga. Muncea, mă rog, parcă avea o casă de copii de hrănit și de înzestrat. Apoi, în măsura în care se îmbogățea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pentru ei. Ceea ce fusese până atunci interzis devenise cumva obliga toriu. În 1783, la Cernăuți, Iosif al II-lea semna o rezoluție tranșantă : „Să se urmeze același sistem cu evreii : ori se fac negustori și meșteșugari cinstiți, ori se consacră plugăriei, ori trebuie scoși din țară” <endnote id="(743, p. 41)"/>. Unii dintre evrei s-au Îndeletnicit, alături de români și ucraineni, cu cultivarea pământului, cu exploatarea pădurilor și cu creșterea vitelor. Alții nu s-au acomodat și au părăsit regiunea. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
avut o existență mai mult efemeră în privința organizării lor, iar în urma reacțiunii ce s-a produs la 1848, le-a desființat totalmente. În aceste școli se învăța scrierea, citirea, catehismul, cele patru operațiuni aritmetice, oarecare noțiuni de geografie și de plugărie. Cu toate acestea, se pare că în realitate școlile rurale, atât în Muntenia cât și în Moldova, n-au avut o existență serioasă decât de la 1858 încoace. E drept, din anaforaua domnitorului Grigore Alexandru Ghica, din 1 mai 1853, rezultă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
înviorare în ceea ce privește dezvoltarea localității. "Condica liuzilor" de la 1803 fixează în s. Boghiceni 82 de gospodari, cu un impozit anual de 1.932 lei. Pământurile din hotarul moșiei le stăpîneau țăranii răzeși, precum și un proprietar mai înstărit, medelnicerul Todirascu Măcărescu. În afară de plugărie, localnicii făceau în mod obișnuit și cărăușie. Conform recensămîntul din 1817, aici existau de acum 140 de gospodării, moșia avînd în total 1.741 fălci: 41 fălci sub vatra satului, 400 fălci de pădure, 400 fălci de pămint arabil, 60
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
afară m-a dat Să nu-mi ar la copil de-un pas. - Măi Șoimane, măi Burcele Na-ți un plug cu șase boi Să mergi bogat de la noi. Și na-ți movila în răzășie Ca s-o ai de plugărie. Și pe movilă să te sui Ca un străjer să te pui, Și când îi vedea c-o venit Păgânii în țara mea, Tu să strigi cât îi putea: - Săi Ștefane la hotare, C-o intrat sabia în țară, Căci
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
zile de sărbătoare! Domnul Ștefan l-asculta Și din gură cuvânta: - Măi Burcele, fătul meu! Iată ce hotărăsc eu: Ia-ți un plug cu șase boi Și mergi bogat de la noi. Ia-ți movila răzășie Ca s-o ai de plugărie, Dar în vârfu-i să te așezi Ca străjer să priveghezi, Și tătarii de-i vedea C-au intrat în țara mea, Tu să strigi cât ce-i putea: - Sai Ștefane, la hotare C-a intrat sabia-n țară! Atunci eu
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]