1,203 matches
-
Stănilești, se tînguia de moarte. Țăran și boier au aceeași oroare de strămutare: de-a lungul generațiilor fără număr care s-au succedat obscur spre a trage la lumină roadele pămîntuluimamă, urmînd ciclul astrelor, regnul vegetal i-a transferat mimetic plugarului sentimentul înrădăcinării. Homo rusticus e refractar la invenție, se teme de înnoire: în politică este conservator înverșunat și, dacă practică artele, aduce acolo urzeala de tradiții și de ritualuri care au încremenit pe vecie felul său de a percepe universul
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
Vechi (p), Periam (p). MIERCURI: Timișoara (Bd. Take Ionescu nr. 10-16, Bd. 16 Decembrie nr. 73, străzile Albinelor (p), Olanda, Dr. Koch, Aida, Înfrățirii (p), Virtuții, Baader, Vistula, Al. Viilor, Călărași, Popovici Bănățeanu, Bărăgan, P. Ștefu, Almăjului (p), Paroșeni (p), Plugarilor (p), Aleea Viilor (p), Munteniei (p), str. Bucovina (p), Comuna Dumbrăvița, străzile Bobâlna, Petőfi, Iosif Attila, Gh. Doja, Ț. Vladimirescu, Szabó Árpád), Fârdea, Hăuzești, Baraj Fârdea, Zona de agrement Lac Surduc, Semlacu Mic (p), Opatița (p), Folea (p), Covaci, Cernăteaz
Agenda2003-50-03-util () [Corola-journal/Journalistic/281839_a_283168]
-
din 12 octombrie 1979). 5 ani „Mitropolitul Banatului. Cetățean de onoare al municipiului Lugoj. Municipalitatea lugojeană a decis acordarea titlului de «Cetățean de onoare al municipiului Lugoj» Înalt Prea Sfinției Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului“. (Agenda din 9 octombrie 1999). „Corul plugarilor din Jebel. La 100 de ani de existență. Duminică, 10 octombrie, comuna timișană Jebel va sărbători împlinirea a 100 de ani de la înființarea corului plugarilor din localitate“. (Agenda din 9 octombrie 1999).
Agenda2004-41-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282963_a_284292]
-
municipiului Lugoj» Înalt Prea Sfinției Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului“. (Agenda din 9 octombrie 1999). „Corul plugarilor din Jebel. La 100 de ani de existență. Duminică, 10 octombrie, comuna timișană Jebel va sărbători împlinirea a 100 de ani de la înființarea corului plugarilor din localitate“. (Agenda din 9 octombrie 1999).
Agenda2004-41-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282963_a_284292]
-
Nou (p), Ghiroda - str. Făgăraș; Dejan (p), Ghilad (p), SP Mlaca, SP Bica, SP Șanț în Cot, Comloșu Mare (p), Saravale (p). JOI: Timișoara („Electrometal” - Calea Șagului, Facultatea de Electrotehnica - Bd. Pârvan, străzile Vistula, Aleea Viilor, Călărași, Petru Bănățeanu, Paroșeni, Plugarilor, Crișan, Munteniei, Bărăgan, Pompiliu Ștefu, Almăjului, Bd. Cetății (p), Cloșca, Crișan, Mircea cel Bătrân, Ioan Plavoșin, Horia, Grigore Alexandrescu, „Berg Banat” - Aleea Viilor, Peneș Curcanul, Piața Badea Cârțan), Lugojel, Crivina, Tormac (p), Făget (p), Moșnița Veche, Ghiroda - străzile Lebedei, Câmpului
Agenda2004-41-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282981_a_284310]
-
paradis“. (Temesvarer Zeitung din 11 noiembrie 1904). 75 ani „Deschiderea azilului pentru bătrâni. Duminică înainte de masă, la ora 11, va avea loc inaugurarea festivă a azilului pentru bătrâni evrei din Timișoara“. (Temesvári Hírlap din 8 noiembrie 1929). „Castraveți uriași. Harnicul plugar Pascu Cărăbaș din comuna Hodoni, îndemnat de dragostea față de meseria de plugar, a altoit pe tulpină de castravete ramuri de ludai. Rezultatul a fost că a căpătat un fel de castraveți cu adevărat uriași: unul singur cântărește până la 5 kgr
Agenda2004-45-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/283016_a_284345]
-
bătrâni. Duminică înainte de masă, la ora 11, va avea loc inaugurarea festivă a azilului pentru bătrâni evrei din Timișoara“. (Temesvári Hírlap din 8 noiembrie 1929). „Castraveți uriași. Harnicul plugar Pascu Cărăbaș din comuna Hodoni, îndemnat de dragostea față de meseria de plugar, a altoit pe tulpină de castravete ramuri de ludai. Rezultatul a fost că a căpătat un fel de castraveți cu adevărat uriași: unul singur cântărește până la 5 kgr. și are o lungime de 33 centimetri“. (Voința Banatului din 10 noiembrie
Agenda2004-45-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/283016_a_284345]
-
p), Alios (p), Ronaț C.F.R. , Ghiroda - străzile Victoriei, Plopilor. MARȚI: Timișoara (Aleea Ghirodei (p), străzile Palmierilor, Cometei, Romul Ladea, Zimnicea, Garofiței, Moldovei, Micșunelelor, Carului, Zona Steaua, bl. 47, sc. B, C, Liege (p), C. Aradului (p), Dej (p), Paroșeni (p), Plugarilor, Crișan, Munteniei, Bărăgan, Pompiliu Ștefu, Cloșca, Mircea cel Bătrân, Ion Plavoșin, Bd. Cetății (p), Horia), Tormac (p), Făget (p), Denta (p), Rudna (p), „Comagra” Beregsău Mare, Beregsău Mare (p), Valcani (p), Alios (p), Utvin (p), Ghiroda - străzile Lebedei, Făgăraș. MIERCURI
Agenda2004-46-04-util () [Corola-journal/Journalistic/283061_a_284390]
-
și ce nu sunt încă“. Simona Popescu: Exuvii. Editura Polirom, Iași-București, 2004. Preț: 159 000 lei. Ultimul burghez Numele lui Petru Groza este asociat cu tancurile sovietice și comuniștii. În ședința din 18 martie 1946 a Comitetului Central al Frontului Plugarilor, Petru Groza întreabă: „Armata sovietică este aici, dar noi am adus-o? Noi am făcut războiul? Răspunsul la multe întrebări legate de această epocă încearcă să ni-l dea, prin biografia de față, autorul. Dorin-Liviu Bîtfoi: Petru Groza, ultimul burghez
Agenda2004-33-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282772_a_284101]
-
dezvelirea plăcilor comemorative C. Pava și Gh. A. Iancovici, donarea de către C. Gruiescu, pentru Muzeul școlii din Belinț, de minerale estetice; simpozion închinat împlinirii a 70 de ani de la Constituirea Societății de Lectură „D. Țichindeal“ din Belinț, lansarea cărții „Corul Plugarilor din Chizătău“ în îngrijirea profesorului C. T. Stan; întreceri sportive. ( D. B.) Maraton ‘93 Șase sportivi ai Clubului Maraton ’93 Lugoj au participat la competiția pentru persoane cu handicap de tenis de masă din Szekszárd, la care au obținut rezultate notabile, continuând
Agenda2004-33-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282771_a_284100]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI La Chizătău, în anul 1840, s-a înființat primul cor românesc de plugari „Prioritatea bănățenilor în domeniul cântatului coral, amploarea și calitatea manifestărilor muzicale au generat numeroase reflecții și aprecieri laudative“ „E cu totul altă nație pe acolo (Banat, n.n.), decât oriunde la noi, un neam care-și cuprinde situația și misiunea cu
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
publicația „Dreptatea“ nr. 58 din 1895: „Învrăjbirea unei întruniri în afaceri bisericești, atentat la onoarea și viața unui advocat român și scoaterea lui de guler afară prin forță jandarmerească dintr-o casă privată, desființarea volnică a unui cor românesc de plugari, care a desfătat adeseori o întreagă lume românească, năvălirea cu forță brachială [brutală] în sanctuarul bisericei, răpirea și târârea unui prapor bisericesc din fața altariului - sunt fapte săvârșite în ziua mare din partea protopretorului Ioanovici în Chizătău; fapte cari, poate în întreaga
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
de a dispune aceste repere de-sine-stătătoare, într-o suită putând conduce linear, dar nu simplist, la o sinteză. Alegând, bunăoară, triada Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Vladimir Streinu în capitolul rezervat Vieții lui Eminescu, nici unul dintre detractorii biografului, clamoroși în epocă, neîmpăcați plugari pe parcele, nu a fost cuprins în antologie. Când însă vine vorba de Istoria literaturii române, studiile lui E. Lovinescu, Mihai Ralea, Șerban Cioculescu sunt critice în sensul elevat al cuvântului, contrazise doar de Ov.S. Crohmălniceanu. Or, obiecțiile aduse de
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
posibilă pentru că într-o idilă, ca și în basm, ceea ce prevalează, în tabla de valori umane, este hărnicia și înzestrarea eroului cu daruri care vin, cumva, direct de la natură. Or, Bujor este unanim recunoscut și admirat în sat ca un plugar desăvîrșit ("...plugar ca Bujor al tău nu mai este în sat! - Pe asta o au unii de la fire, grăi Gligor. Trebuie să fie în înțelegere tainică cu pămîntul"). Cu asemenea însușiri, aproape suprafirești, eroul se bucură, repet, ca în basme
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
într-o idilă, ca și în basm, ceea ce prevalează, în tabla de valori umane, este hărnicia și înzestrarea eroului cu daruri care vin, cumva, direct de la natură. Or, Bujor este unanim recunoscut și admirat în sat ca un plugar desăvîrșit ("...plugar ca Bujor al tău nu mai este în sat! - Pe asta o au unii de la fire, grăi Gligor. Trebuie să fie în înțelegere tainică cu pămîntul"). Cu asemenea însușiri, aproape suprafirești, eroul se bucură, repet, ca în basme, de sancțiuni
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
M. Ralea care, refuzat, încă în aprilie 1944, de PNȚ de a fi reprimit în partid, își crease, acum, o minusculă grupare politică a sa, cu care se tot agita. Pînă la urmă, cum se știe, va adera la "Frontul Plugarilor" căpătînd demnități din partea PCR. Încep, apoi, curînd, atacurile Scînteii și ale României libere împotriva Dreptății și a PNȚ, la care, prompt și inteligent, N. Carandino răspunde. La început, socialiștii și comuniștii colaborează politic împotriva celorlalte partide din BND, reclamînd puterea
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
anotimpuri, plante, animale (Iedera, Secetă și ploaie, Cosașul milos, Pe câmpie, Zâna florilor, Cântec de mai, În pădure, Păsărica, floarea, valea, Apa călătoare, Pescarul etc., cele mai multe sunt din această categorie), recomandări și elogii profesionale (Roșiorul, Fierarul, Dogarul, Doctorul, Zidarul, Cizmarul, Plugarul), jocuri (Cântecul soldatului, Copilul neastâmpărat). Tehnica versificației e simplă, adecvată destinației didactice, ceea ce nu înseamnă că lipsesc ingeniozitățile. Regia textului nu are mari subtilități. Singura echivalență metaforică insolită mi s-a părut aceea dintre pădure și oraș (p. 51 și
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
martie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: C. Dorobanților (case), străzile Gozna, Topologului, Canton C.F.R. , Glinka, Mătăsarilor, Turda; casieria din Calea Aradului: străzile Taborului, Umbrei, Guttenbrunn, Barierei, Belgrad, Trifoiului, Semicerc, Dunărea (p), Nou Proiectată, Bachus, Pictor Aman, Călimănești, Almăjului, Plugarilor, Popovici Dan, Călărași, Cosarilor, Vistula, Bucovina; casieria din Bd. I. Maniu: străzile Dreptatea, Vasilescu Vasea, Maramureș, Rachiței, Vaslui, Pavel Dan, G. Enescu, Rahovei nr. 1-25, Ardealul, Sofocle nr. 47A-73, Veac Nou; casieria din Piață Küttl: străzile Izlaz, Chișodei, Bujorilor, Frateliei
Agenda2003-10-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280775_a_282104]
-
este criminal de război și cine nu, era format din Alexandru Voitinovici, un magistrat anonim adus din Moldova, dar care a aderat la cauza comunistă. Lângă el, hotărau soarta mareșalului Ion Antonescu, doi muncitori, Vasile Niță și Ion Păuna, un plugar, Joviță Dumbravă și ospătarul, Dumitru Săracu, procuror la unele procese. Toți făceau parte din triada de stânga, Partidul Comunist, Partidul Social Democrat și Frontul Plugarilor. Aceste Tribunale al Poporului au fost înființate de Lucrețiu Pătrășcanu și, componența lor era stabilită
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
Lângă el, hotărau soarta mareșalului Ion Antonescu, doi muncitori, Vasile Niță și Ion Păuna, un plugar, Joviță Dumbravă și ospătarul, Dumitru Săracu, procuror la unele procese. Toți făceau parte din triada de stânga, Partidul Comunist, Partidul Social Democrat și Frontul Plugarilor. Aceste Tribunale al Poporului au fost înființate de Lucrețiu Pătrășcanu și, componența lor era stabilită de Abraham Gutman, cunoscut și sub numele de Avram Bunaciu. Înainte de a fi împușcat, mareșalul Ion Antonescu i-a scris câteva rânduri soției sale, Maria
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
numele de "Sărbătoarea Lupilor", după legenda populară potrivit căreia Sfântul Petru, stăpânul cheilor de la poarta și încăperile Raiului, este și cel care împarte hrana animalelor sălbatice, mai ales lupilor. Tot el este cel care stăpânește piatra, grindina și este patronul plugarilor. Tot potrivit datinilor, până în ziua de Sân-Petru, femeile tinere nu au voie să mănânce mere, pentru a nu-i supăra pe morți. După această sărbătoare ele au "dezlegare" la mere, spre deosebire de cele vârstnice, care trebuie să aștepte până la Sfântul Ilie
Peste 260.000 de români îşi serbează, miercuri, onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel () [Corola-journal/Journalistic/25940_a_27265]
-
în alte părți fetele primesc zestre ca în următorul exemplu: „Dară fetei de la noi / îi tată-su doi boi / Și-o tânjală aurită / Și tot nu se mai mărită“, în așezările din jurul Orăștiei: „Juni cer plug cu patru boi / Și plugarii amândoi / Și cer ciurd’ mare de vaci / Și ciurdarii de la vaci / Și cer turma-i mare de oi / Și ciobanii amândoi ...“.27 Cele mai multe informații ni le-au oferit versurile colindelor din această zonă, privitoare la portul popular tradițional. Fata de
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
cultic, în comunitatea academică sau universitară, în spațiul eclesiastic parohial sau călugăresc ori monahal, în ținutrurile urbane sau rurale, vrednic, veritabil și autentic slujitor în ogorul Domnului, unde secerișul este mult iar lucrătorii sunt puțini, în care este nevoie de plugari buni, care să are și să semene sămânța cea bună a Evangheliei în pământul cel desțelenit al sufletelor, minților și inimilor noastre, răsfirate, rătăcite, frământate și amestecate ori învolburate, în tot locul și în tot ceasul, totdeauna și pretutindeni!... Acesta
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
diversă: „Drăguș”, „O noapte furtunoasă”, „Floarea reginei”, „O scrisoare pierdută”, „La moara cu noroc”, „CFR”, „Castelul Peleș”, „Uzina Malaxa”, „Zburătorii”, „Vânători de urși în Carpați”, „Delta Dunării”, „Noi”, „Războiul nostru sfânt”, „Atenție, fragil!”, „Copiii noștri”, „De vorbă cu frații mei, plugarii” etc. Unele din ele au fost premiate la Cannes, Veneția și Karlo Vivary. De asemenea, Nicolae Dumitrescu a apreciat contribuția profesorului Al.I. Bădulescu pentru buna cunoaștere și omagiere a valorii compozitorului Paul Constantinescu. Profesorul Nelu Stan a recitat din
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
-l pe Mihai Eminescu, o adevărată operă de artă, concepută și realizată de sculptorul Oscar Späthe (1875-1944). A fost o inagurare fastuoasă, la care au participat români din întreg spațiul românesc: oficialități, scriitori, elevi și poporeni. Corul elevilor și corul „plugarilor” au intonat piesa corală „Rugămu-ne-ndurărilor” (versuri - M. Eminescu, muzica - Eduard Caudella) și marșul „La Arme!” (versuri - M. Eminescu, muzica - Liviu Tempea). A fost un moment memorabil, dar ceea ce s-a conservat - și a ajuns până la noi, sunt doar relatările din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]