64 matches
-
atunci și exemple similare se pot da din mai toate culturile europene. Mi s-a părut unfair din partea autorului să ilustreze etno-naționalismul doar cu exemplul românilor din Transilvania (cronica mea era la această carte, nu la toată opera lui VN). Plurilingvismul este ideal pentru zonele cu populație compozită, dar pe fondul actualei crize a culturii și a crizei învățămîntului este greu de spus cum vor putea fi convinși copiii să învețe 3-4 limbi de circulație mai degrabă restrînsă. În fine, această
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
provin strămoșii săi, sașii care Își construiesc o biserică În stil romanic, puțin Înaintea marii campanii mongole din iarna anului 1241-1242. Honigberg devine apoi Hönschbrich, În română Hărman. Honigberger Își va păstra Însă numele, după caz și-l va traduce, plurilingvismul zonei Îl va regăsi la martorii săi din Panjab. Printre greșelile de transcriere, de altfel puține, din arhivele de la Foreign Political Consultations și Foreign Secret Consultations (la 1822-1849), Lafont semnalează un Martin (sau Martine, precum Wade) În loc de Honigberger - oricum, apelativul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pietrele de moară") nu lipsesc nici din textul unui autor altminteri deosebit de exigent. Se confirmă și "diagnosticul" pe care îl punea Bahtin, extrem de inspirat, specificității parodiei antice, înțelegând-o ca pe un dialog intercultural și intertextual, bazat pe fenomene de plurilingvism în cazul de fața, bilingvismul (folosirea limbii latine alături de citate parodice din limba greacă). A râde din și despre orice se adaugă, pe fondul imixtiunii elementelor folclorice, de mentalitate a claselor inferioare, tendinței de suprimare a distanțării temporale. Dacă divinizarea
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la alteritatea textuală, în general ("Dialogismul, observă J. Kristeva, mai mult decât binarismul, va fi poate baza structurii intelectuale a epocii noastre" J. Kristeva, 1966: 112). Dintre numeroasele concepte bahtiene ce stau sub incidența dialogismului amintim doar pe acela de plurilingvism. Aplicația conceptului de intertextualitate, Julia Kristeva a realizat-o pe romanul francez din secolul al XV-lea "considerat drept un intertext rezultând din transformarea mai multor coduri aparent eterogene: scolastica, poezia de curte, literatura orală publicitară a orașului medieval, carnavalul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
actualizare, categorizare, percepție, reprezentare. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN COLINGVISM. Colingvismul a fost introdus de R. Balibar în articolul L'institution de français. Essai sur le colinguisme des Carolingiens à la République (1983), și definit, prin opoziție cu noțiunea de "plurilingvism", ca asocierea, pe temeiuri politice, a anumitor limbi care să faciliteze comunicarea între parteneri legitimi. Astfel, colingvismul este văzut ca un "organism de echilibru", prin intermediul căruia pot fi transferate concepte și "aparate" dintr-o limbă în alta. A n a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
producțiile verbale concrete, situațiile diglosice sînt supuse instabilității temporale din pricina numeroaselor interferențe care se produc constant între varianta colocvială și varianta cultă a unei limbi folosite în comunicarea curentă. La M. Bahtin, conceptul de "diglosie" poate fi asociat celui de "plurilingvism" social, fiind strîns legat de factorii sociali și de condițiile socio-politice, în afara cărora nu se poate realiza o investigare discursivă obiectivă. V. bilingvism, dialogism, contact între limbi, polifonie. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 VARO - LINARES 2004. CC DILEMĂ
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1933; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. RN MULTILINGVISM. Situația în care două sau mai multe limbi sînt folosite de un individ sau de un grup uman poartă denumirea de multilingvism sau plurilingvism. În această situație, împreună cu folosirea limbilor, există, de obicei, și o atitudine față de ele, care produce anumite relații între limbi. Se ivesc astfel situații lingvistice de diferite tipuri, ce pot influența nu numai modul de exprimare, ci chiar aspectul și
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al narațiunii, diversele forme ale discursului raportat ca tipuri de interacțiune vor fi forme minore, dar ele pot conține în filigran secțiuni narative distincte). V. enunțare, segmentare, text. BENVENISTE 1966; KRISTEVA 1975; BRONCKART 1996; ADAM 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RB PLURILINGVISM v. MULTILINGVISM. POLEMICĂ. Fiind o discuție în contradictoriu, polemica este în mod necesar unul dintre principiile pe care se construiește discursul narativ, chiar și atunci cînd organizarea lui nu presupune contrapunerea a două tendințe în mod evident opuse. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
hibridizarea", "corelația dialogică a limbajelor" (subcategorizată, la rândul ei, în "stilizare", "variație" și "parodie") și "dialogurile pure"143. Desigur, din perspectivă actuală i s-ar putea reproșa stilisticianului asimetria artificială pe care o stabilește între poezie și roman (monolingvism vs. plurilingvism), dar și absența unei distincții clare între planul "colectiv" ("idiomatic") și cel individual (textual-discursiv) al limbajului. Raportată, însă, la momentul scrierii sale, lucrarea lui Bahtin reprezintă un progres semnificativ în studierea manifestărilor "discursului repetat". 6.2. Din păcate, condițiile politice
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Press, Londra, 2012, p. 82. 22 Idem, p. 83. 23 Idem, p. 84. 1 O variantă (cu titlul Ekphrasis și bricolajul imaginilor în romanele lui Constantin Țoiu) a acestui text a fost prezentată la Simpozionul internațional Integrare europeană/identitate națională; plurilingvism/ multiculturalitate - limba și cultura română: evaluări, perspective, 25-26 septembrie, Iași, 2013 și a apărut în volumul European Integration/National Identity Plurilingualism/Multiculturality, The Romanian Language and Culture: Evaluations, Perspectives, Proceedings, Iasi, 25-26 September 2013 edited by Luminița Botoșineanu, Ofelia Ichim
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acapara și transforma orice discurs inserat în el, astfel că, în cadrul lui, diversele discursuri își pierd individualitatea 388. Această idee a fost avansată și de Mihail Bahtin, în deceniul al treilea al secolului trecut. Poeticianul rus afirmă că "plurivocitatea și plurilingvismul intră în roman, unde se organizează într-un sistem artistic armonios"389. Acest aspect ar constitui, în concepția sa, trăsătura specifică a genului romanesc. În studiul său Locutorul în roman, același teoretician consideră că elementul fundamental al oricărui discurs este
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și discursul tehnic medical, care camuflează diagnosticul 394. În ce privește problema zonei discursive a personajului soljenițian, se impune drept reper concepția lui Mihail Bahtin, căruia îi aparține, de altfel, sintagma invocată. Reproducem, mai întâi, un fragment mai amplu din studiul bahtinian Plurilingvismul în roman, pentru a fixa coordonatele generale ale discuției despre zona discursivă a personajului în operele literare ale lui A. Soljenițîn: Un erou de roman are întotdeauna zona sa, sfera sa de influență asupra contextului înconjurător al autorului, care trece
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Recevschi, Univers, București, 1970, p. 266. 392 Georges Nivat, Le phénomène Soljénitsyne, Fayard, Paris, 2009, pp. 231-232. 393 А. Солженицын, В круге первом, том 1, ed. cit., c. 236. 394 Vezi G. Nivat, op. cit, p. 232. 395 M. Bahtin, "Plurilingvismul în roman", în Probleme de literatură și estetică, ed. cit., p. 180. 396 A. Soljenițîn, Pavilionul canceroșilor, ed. cit., p. 17. 397 Ibidem, p. 429. 398 Ibidem, p. 136. 399 Ibidem. 400 Ibidem. 401 Ibidem, p. 157. 402 Ibidem, pp.
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
constrâns la o rezonabilă cumpătare, fără a-și refuza totuși agrementele vieții. În primele scrisori către Acterian, pe lângă engleză, Craig recurge (cam imperfect, de altminteri) la germană, italiană și franceză, combinându-le chiar și în câte o singură frază ; acest plurilingvism fantezist și amuzant (după cum fantezistă și amuzantă e și grafia în pagină) e a unui spirit fantasc și funciarmente bine dispus. Buna dispoziție e la Craig nu numai o trăsătură de caracter, ci și o filozofie. Filozofie mult mai profundă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
la viața politică europeană sînt elitele vieții sociale, intreprinzătorii și grupurile de interese, liderii politici și înalții funcționari, cadrele asociațiilor civice 25. În orice democrație, categoriile sociale cele mai instruite participă la viața civică mai mult decît cele-lalte. Complexitatea Uniunii, plurilingvismul, orientarea normativă a Uniunii către inovație...agravează această distorsiune, favorizînd participarea cetățenilor care au o educație solidă și sînt poligloți, care sînt mult mai înclinați să învețe și să înțeleagă noile modele de cetățenie. Ceilalți își exprimă dezacordul în diverse
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
rimei, dar de fapt a întregului edificiu retoric - relatarea ororii cotidiene se structurează într-un alt cod. Limbajul banalității, cel tehnic-medical ori al detaliilor juridice, cel "indecent", argoul și limbajul juvenil cel mai recent se asociază, într-o demonstrație de plurilingvism, cu farmecul erudiției. Virtuozitatea tehnică este esențială: punerea textelor colocvial-argotizante în ritmuri ternare, prin excelență culte și muzicale (alternanță subtilă de dactil, amfibrah, anapest) conferă o distanță ironică fundamentală, o dedublare a vocii: versificația nu aparține în nici un caz "măștii
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
în discuție", cît și pe acelea care trimit spre două sau mai multe culturi în același timp" (Victor Neumann), rezolvînd astfel situația așa-numitei minorități a minorităților (persoanele care aparțin mai multor culturi). Termenii-cheie ai transculturalității ar fi identitatea multiplă, plurilingvismul, idealurile transculturale, culturile de frontieră, identitatea regională. "Ce este de reținut ca fiind fundamental în conceptul de identitate regională? în primul rînd șansa acordată oricărei persoane de a deveni coparticipantă la activitățile din sfera publică în absența criteriilor limitative de
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
fundamentală că lumea nu este monolingvă. Tu știi bine câte limbi se vorbesc la Mustér (numele romanș al localității Disentis). Alături de romanșă, germana este prezentă peste tot. Dincolo de pasul Lukmanier din apropiere începe teritoriul de limbă italiană. Am trăit în plurilingvism și nu pot concepe lumea decât ca pe o multitudine de posibilități de exprimare. Normalitatea e plurilingvismul, nu monolingvismul. M.P.M.: Ce profesori, ce oameni de cultură ți-au marcat personalitatea? I.C.: În timpul gimnaziului un călugăr benedictin, Hildefons Peng, care era
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
al localității Disentis). Alături de romanșă, germana este prezentă peste tot. Dincolo de pasul Lukmanier din apropiere începe teritoriul de limbă italiană. Am trăit în plurilingvism și nu pot concepe lumea decât ca pe o multitudine de posibilități de exprimare. Normalitatea e plurilingvismul, nu monolingvismul. M.P.M.: Ce profesori, ce oameni de cultură ți-au marcat personalitatea? I.C.: În timpul gimnaziului un călugăr benedictin, Hildefons Peng, care era filozof, profesor de germană și bibliotecar (am fost ajutorul lui la bibliotecă). El trăia după principiul că
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
dezvoltarea într-un mediu popular, profundele influențe străine. Umple deci acest gol, conducîndu-și cititorii pe căi de cercetare insuficient exploatate și oferind o imagine care poate interesa azi mult mai mult decît cea a unei latinități "normale", banale: pentru că implică plurilingvismul, diversitatea culturală, interferența contactelor și a influențelor. Studiul introductiv al cărții explică motivele pentru care româna ilustrează o altă latinitate, profund diferită de cea occidentală; dincolo de pierderea contactului cu "cultura înaltă" occidentală, este evocată tema substratului, a concordanțelor româno-albaneze, cea
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
azi oferă șansa înțelegerii evoluției organice a literaturii și culturii într-un spațiu definit, în funcție de toți factorii de influență: evoluția istorică și politică, modelele culturale dominante, compoziția etnică etc. Din această perspectivă, Banatul este un spațiu al multiculturalității și al plurilingvismului, o zonă de interferență a culturilor central europene și mediteraneene, un continuu dialog între culturi și spiritualități, de pe urma căruia toată lumea are de câștigat. Cititorul cărților care compun această sinteză are șansa să pună într-o altă lumină literatura, specificul, evoluția
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
partitivul, ordinea cuvintelor - pînă la "continuitatea mobilă", occidentalizarea romanică, cultura populară și cea pentru elite, adaptarea neologismelor, limbajul politic, limbajul religios etc. Și cartea recent apărută cuprinde unele observații gramaticale (asupra articolului, a analogiei etc.), dar predominante sînt temele culturale: plurilingvismul, relațiile Orient-Occident, occidentalizarea și mai ales religia și individualitatea etnică. Sînt reluate o serie de articole, inclusiv cîteva dintre cele publicate în ultimii ani în România literară: destinația publicistică explică limbajul accesibil, cu accente subiective, al textelor, cărora nu le
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
-și facă datoria. În plus, s-ar înregistra numeroase cazuri de reclamă mascată la termopan. n Citatele din acest text sunt interzise tinerilor sub ani Tudorel Urian Un scriitor cu probleme: Slavici În epoca multiculturalismului, a identităților multiple și a plurilingvismului se recomandă abordarea cu multă atenție a operelor unor scriitori, inclusiv a acelora așa-zis ,clasici". Un exemplu trist de scriere cu accente nocive, peste care ne-am obișnuit să trecem cu impardonabilă indiferență este nuvela Moara cu noroc, de
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
dezbatere privind raportul dintre știință și credință în lumea contemporană, la care au participat savanți de prestigiu (inclusiv laureați ai Premiului Nobel) și înalți prelați și gânditori creștini (în special din spațiul catolic). Specificitatea Uniunii Europene este dată de multiculturalism, plurilingvism și multiconfesionalism. În momentul de față, pe teritoriul comun european există șase mari religii și confesiuni, unele dintre ele dominante în una sau alta dintre țările membre: catolică, protestantă, ortodoxă, anglicană, musulmană și iudaică. Pe lângă acestea, în anii din urmă
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
rimei, dar de fapt a întregului edificiu retoric - relatarea ororii cotidiene se structurează într-un alt cod. Limbajul banalității, cel tehnic-medical ori al detaliilor juridice, cel "indecent", argoul și limbajul juvenil cel mai recent se asociază, într-o demonstrație de plurilingvism, cu farmecul erudiției. Virtuozitatea tehnică este esențială: punerea textelor colocvial-argotizante în ritmuri ternare, prin excelență culte și muzicale (alternanță subtilă de dactil, amfibrah, anapest) conferă o distanță ironică fundamentală, o dedublare a vocii: versificația nu aparține în nici un caz "măștii
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]