72 matches
-
birocratică și normativă a alocării și utilizării resurselor economice limitate (Marea Cotitură a secolului al XX-lea, cum este numită de unii analiști, de fapt tranziția fostelor state socialiste din Europa spre un sistem democratic bazat pe proprietatea privată și pluripartidism). Acest proces destul de complex face parte, în ultimă instanță, dintr-unul mult mai amplu, la nivel mondial sau global, de reașezare geografică și economico-socială a lumii, bazat pe o interpretare nouă a raportului dintre eficiența economică, justiția socială și protecția
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
da, e violentă, dar, fără să apreciem cu judecata noastră morală valoarea ei educativă, ea nu este criminală în acele țări. Invers, tentația este puternică, în țările unde opoziția politică și socială este în parte redusă la tăcere și unde pluripartidismul nu înseamnă decât o promisiune ipocrită, de a introduce în Codul penal contestații democratice. Când citim într-un raport african că greva elevilor sau a dascălilor este o violență și, ca atare, trebuie reprimată, de care parte e violența? Aici
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
văzut, un amestec foarte complicat de adevăruri concurente, dintre care multe se împart mai curând după percepția estică (fostă socialistă) sau vestică (anticomunistă), decât după criteriul "vechimii" sau al "noutății". Termenii care punctează destul de stângaci relatările postcomuniste ("totalitarism", "alegeri libere", "pluripartidism", "Războiul rece" ș.a.) sunt, de fapt, reprezentări occidentale negative despre Estul socialist. Nici pentru estici schimbările de terminologie nu erau chiar necunoscute, dar acestea au putut fi utilizate abia după intrarea lor în verbiajul guvernărilor posttotalitare. În aceste pagini, comunismul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
regim instituit, regele Carol al II-lea recurge și la folosirea cadrelor militare în funcțiile administrative. Fapt pentru care prefecții de județe sunt numiți din rândul ofițerilor cu grade superioare (locotenenți-colonei și colonei). O altă măsură, care va suprima regimul pluripartidismului, este neconvocarea corpului electoral la urne. Acțiunea, de fapt, nu s-a soldat cu manifestări de rezistență a populației, a opiniei publice ce, mai degrabă, socotea necesară restabilirea ordinii în țară. Prin „abile” decizii, chiar de la instaurarea pe tron, Carol
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
o dată: mai întâi că s-a anihilat Mișcarea Legionară, considerată o veritabilă coloană a V-a a Germaniei în România, cu care s-a confruntat încă de la instalarea pe tronul țării, iar în al doilea rând că s-a eliminat pluripartidismul de pe scena politică românească. În acest fel, regele a rămas principalul, dacă nu unicul, actor politic. Noul guvern Miron Cristea a fost alcătuit din oameni politici, majoritatea membrii ai fostelor partide „istorice”, pulverizate deja în grupulețe, încă înainte de 10 februarie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
conduce spre unele dintre motivele apariției partidelor politice. Conform acesteia, evoluția politică a Europei a fost afectată de trei revoluții succesive: revoluția națională, revoluția industrială și cea internațională. Aceste mutații au divizat sistemele politice, au produs clivajele ce au generat pluripartidismul. Fiecare revoluție este urmărită pe două axe conflictuale: axa funcțională și cea teritorial-culturală. Astfel, fiecare revoluție produce cîte două clivaje, structurate pe axele amintite: revoluția națională a cauzat clivajul biserică / stat pe axa funcțională, și centru / periferie pe axa teritorial-culturală
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Unele clivaje nu apar decît în anumite țări sau grupuri de țări bine stabilite, în timp ce altele, mai ales clivajul capitaliști / muncitori, se regăsesc în toate sistemele politice europene. Pentru noi, multitudinea de clivaje și întrepătrunderea lor au condus la dezvoltarea pluripartidismului ca și a sistemului electoral. În cele ce urmează, vom prezenta, plecînd de la aceste patru clivaje, tipologia familiilor de partide în Europa Occidentală. Fiecărei familii îi corespund partide politice exprimînd o latură particulară a unui clivaj. III. Tipologia familiilor politice
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Michael, Raționalismul în politică, București, All, 1995 Tămaș, Sergiu, Dicționar politic. Instituțiile democrației și cultura civică, București, Casa de editură și presă "Șansa" SRL, 1996 Tismăneanu, Vladimir, Noaptea totalitară. Crepusculul ideologiilor radicale în secolul XX, București, Athena, 1995 Voicu, George, Pluripartidismul. O teorie a democrației, București, All, 1998 TABLA DE MATERII Prefață ............................................................................... Introducere ....................................................................... Partidele politice din Europa ........................................ Apariția partidelor politice în Europa ................... I. Abordarea problemei ........................................... II. Paradigma celor patru clivaje ............................. III. Tipologia familiilor politice din Europa ........... IV. Concluzii .......................................................... Apărarea salariaților: partidele
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
puterea la Khartoum printr-o lovitură de stat militară, apoi o pierde în urma unui act similar în 1985. Adoptarea Constituției din 1998 (intrată în vigoare la 01.01.1999) a marcat o nouă etapă în viața politică sudaneză prin instaurarea pluripartidismului, deși noua lege fundamentală are un caracter restrictiv, permițând înființarea doar a formațiunilor a căror program politic nu contravine Shariei (legea islamică). Venirea la putere a președintelui Hassan al-Bashir la alegerile prezidențiale din 2000, poate fi considerat un eveniment ce
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
42. De altfel, la această organizație au aderat foarte mulți lideri politici din fostele partide politice. Unii au aderat la Frontul Renașterii Naționale din dorința de a putea acționa în cadrul formațiunii, conform convingerilor politice vechi. Alții, acceptând ca definitivă dispariția pluripartidismului democrat burghez, au văzut în Frontul Renașterii Naționale o înjghebare trecătoare 43. Lapedatu a aderat la această formațiune politică sub impulsul îngrijorărilor determinate de situația internațională încordată. El a văzut în Frontul Renașterii Naționale posibilitatea unirii tuturor forțelor în fața pericolelor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
42. De altfel, la această organizație au aderat foarte mulți lideri politici din fostele partide politice. Unii au aderat la Frontul Renașterii Naționale din dorința de a putea acționa în cadrul formațiunii, conform convingerilor politice vechi. Alții, acceptând ca definitivă dispariția pluripartidismului democrat burghez, au văzut în Frontul Renașterii Naționale o înjghebare trecătoare 43. Lapedatu a aderat la această formațiune politică sub impulsul îngrijorărilor determinate de situația internațională încordată. El a văzut în Frontul Renașterii Naționale posibilitatea unirii tuturor forțelor în fața pericolelor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Eliade sau Ionesco și Cioran. Discrepanța dintre a avea și a fi, comentată cu patos de E. Fromm prin anii 1970-80, a izbucnit în forță și la noi. "Restructurarea" după criteriile capitalismului târziu impunea o mai riguroasă politică generală, dar pluripartidismul s-a însoțit rapid cu clientelismul și cu abile tehnici de utilizare frauduloasă a fondurilor. Au urmat înlocuirea valorilor familiei și ale unor descendenți sănătoși, cu aberantele înclinații spre desfrâu, familiile "gay" stimulate de producțiile porno, de televiziuni cu mii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
august 1944 au fost devastatoare pentru români. Ele rămân ca stigmate în viețile eșuate ale multor oameni maturi de astăzi. "Revoluționarii" de atunci, călăuziți de puterea din Răsărit, legitimată de Internaționala Comunistă și Cominform, au înlocuit, prin teroare și violență, pluripartidismul cu partidul unic și parlamentarismul cu dictatura proletariatului. Azi, noii "revoluționari" nu știu decât să-și revendice "drepturile" de la o populație tot mai dezorientată de alți "lideri" lacomi și trufași. Primul deceniu care a urmat după 6 martie 1945 a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
European. Stoica, Valeriu și Dragoș Paul Aligică. 2009. Reconstrucția dreptei. Între experimentul capitalist occidental și proiectul național românesc. București: Humanitas. Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România GEORGE JIGLĂU Introducere La 20 de ani de la căderea comunismului și apariția pluripartidismului în România, sistemul a evoluat de la gradul foarte mare de fragmentare și volatilitate de la începutul anilor '90 către relativul echilibru înregistrat în urma ultimelor două runde de alegeri parlamentare. Cu toate acestea, există încă nevoia unor clarificări ideologice. În prezent, Partidul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
această dimensiune (și nu strict din punct de vedere legal). Partidele politice simbol al devianței Partidele politice reprezintă, fără urmă de îndoială, esența democrației. Indiferent de perspectiva pe care o abordăm, un lucru e clar: în momentul de față, fără pluripartidism și competiția liberă și corectă dintre partide (Dahl 2000, 29) nu putem vorbi de democrație. Tocmai de aceea, modul în care acestea acționează în sfera publică devine esențial pentru buna funcționare a unei societăți democratice. Din păcate, conform datelor oficiale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
putere alternativă, un simulacru de viață politică normală, la fel, critica literară oferise spectacolul magistraturii, apărase supremația esteticului și a sincronismului în plin protocronism etno-dictatorial (chit că, în fapt, profund antinațional), apărase normalitatea, spiritul concurențial, econo-mia de piață a ideilor, pluripartidismul (v. eterna polarizare doctrinară), sincretismul metodologic, ecumenismul ș.a.m.d. Tot ce era, atunci, o asumare nefirească de funcții, misiuni, tactici și strategii a revenit la firesc odată cu recâștigarea libertății. Criticul nu mai este nici pe departe omnisciența omnipotentă, cedându
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de piață nu generează de la sine democrația, "zi de zi, ceas de ceas și în proporție de masă", ca să-l parafrazăm pe Lenin. Democrația poate fi incipientă, șovăielnică, poate fi chiar mimată: instituirea la nivel formal a legilor și mecanismelor pluripartidismului, chiar a statului de drept și a legislației care îl exprimă, nu le garantează în esență și funcționarea corectă. Acest punct de vedere explică de ce, în paginile care urmează, am privilegiat analiza evoluțiilor politice. Există, desigur, un spațiu foarte vast
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
echivoc pentru viitorul societății românești. Ștergând cu buretele sloganul revoluției, "Jos comunismul!", noua putere care se instalează în fruntea țării la 22 decembrie aduce aici un munte de contradicții, de agende secrete, de falsuri, dar nu poate să nu proclame pluripartidismul și să nu se angajeze în organizarea de alegeri libere. Cadrul internațional în care aceste promisiuni se inserau rămânea totuși spre deosebire de ce se întâmpla în celelalte state eliberate cel al Tratatului de la Varșovia, căruia noul regim se grăbise să-i
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și via sa neliniște cu privire la riscurile, "deja evidente în alte țări socialiste", de "alunecare spre dreapta" ceea ce, spune el, ar fi "o explozie periculoasă pentru partid", care n-ar mai putea să-și exercite rolul conducător în noul context al pluripartidismului și al alegerilor libere. De aceea, se grăbește el să precizeze, "noi am proclamat ideea de pluralism politic, dar nu am confundat pluralismul cu pluripartidismul . Nu excludem apariția de partide și de tot felul de organizații, mai mult, din punctul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
partid", care n-ar mai putea să-și exercite rolul conducător în noul context al pluripartidismului și al alegerilor libere. De aceea, se grăbește el să precizeze, "noi am proclamat ideea de pluralism politic, dar nu am confundat pluralismul cu pluripartidismul . Nu excludem apariția de partide și de tot felul de organizații, mai mult, din punctul nostru de vedere, cu cât mai multe, cu atât mai bine, e mai puțin periculos pentru unitate decât dacă s-ar forma o singură forță
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
toate acestea, o privire retrospectivă asupra acestei perioade de început este datoare să sublinieze, dincolo de orice alt considerent, un fapt esențial: Coposu și partidul pe care l-a condus au jucat un rol decisiv în eșecul programului de subvertire a pluripartidismului pe care Ion Iliescu îl punea la cale în decembrie 1989. Fără fermitatea intransigentă a liderului PNȚCD, capcanele și ispitele unei participări strict simbolice și decorative a partidelor istorice la spectacolul unei puteri efectiv exercitate de FSN nu ar fi
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
România de la democrație la regimurile autoritare și totalitare a)Democrația românească în perioada interbelică Au existat o serie de factori care au contribuit la afirmarea democrației românești: adoptarea votului universal (1918); consfințirea drepturilor și libertăților cețățenești în Constituția din 1923; pluripartidism (principalele partide politice au fost PNL și PNȚ); La baza democrației interbelice s-a aflat Constituția din 1923 (Constituția Unificării); adoptarea unei noi constituții devenise necesară din mai multe motive: modificările teritoriale din 1918; reformele electorală și agrară (Constituția din
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
citate culese din publicistica epocii și reproduse in extenso, care reușesc să șocheze lectorul prin vitriolantele vituperații adresate programului reformator urmărit de generația pașoptistă. Democrația, la pachet cu toate instituțiile sale constitutive parlamentarismul, sistemul electoral fundamentat în instituția votului universal, pluripartidismul este denunțată violent ca un sistem politic iremediabil viciat, o importație din occidentul decadent moral care alterează organismul social românesc. Rațiunea carteziană este adusă și ea în fața plutonului de execuție discursivă, în sarcina ei reținându-se "prăbușirea intelectuală a Occidentului", care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Testul nr. 5 Democrație versus Totalitarism 1) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: O caracteristică a unui regim democratic este: a) întreaga putere aparține unei singure persoane b) controlul statului asupra mijloacelor de informare în masă c) pluripartidismul d) este admisă o singură ideologie 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Originile ideologiei comuniste se află în: a) Mein Kampf b) Statul și Revoluția c) Manifestul Partidului Comunist d) Arhipelagul Gulag 3) Marcați litera corespunzătoare
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
varianta inițială, votată de Parlament, legea cerea 50.000 de membri fondatori. Intervenția Președintelui, care a trimis legea celor două Camere, sub presiunea societății a facut ca legea să fie "moderată". 13 Informațiile despre partidele înscrise provin din G. Voicu, Pluripartidismul. O teorie a democrației, All, București, 1998, p. 213 (pentru 1990 și 1994) din culegerea Ibid, Bucuresti, Agenția de presă Rompres, 1993 (pentru 1992 și 1993) din A. RADU, Nevoia schimbării. Un deceniu de pluripartidism în România, București, Editura "Ion
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]