71 matches
-
ales președinte de către noul parlament. În același timp, la Budapesta, Partidul Muncitoresc Socialist Ungar (PMSU) se Împarte În mai multe tabere, dintre care ies Învingători reformatorii. În paralel, se constituie o opoziție puternică; În urma negocierilor, Constituția e modificată, se adoptă pluripartitismul, iar PMSU se transformă În Partidul Socialist Ungar, necomunist. Ziua de 16 iunie 1989, cînd au avut loc manifestări ample prilejuite de reînhumarea lui Imre Nagy, „poate fi considerată În Ungaria ca un moment de vîrf În procesul destrămării orînduirii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
alcătui elita managerială a noului sector privat. Prăbușirea comunismului ca urmare a Revoluției din decembrie 1989 a însemnat în primul rând desființarea sistemului politic comunist. El a fost înlocuit relativ repede cu un sistem politic democratic, ale cărui instituții fundamentale - pluripartitismul politic, alegerile libere, separarea puterilor în stat și chiar rotația la guvernare - au fost introduse cu relativă rapiditate. Unele dintre ele, precum pluripartitismul, chiar în primele zile de după revoluției, altele, precum alegerile libere și separarea puterilor în stat, în primele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politic comunist. El a fost înlocuit relativ repede cu un sistem politic democratic, ale cărui instituții fundamentale - pluripartitismul politic, alegerile libere, separarea puterilor în stat și chiar rotația la guvernare - au fost introduse cu relativă rapiditate. Unele dintre ele, precum pluripartitismul, chiar în primele zile de după revoluției, altele, precum alegerile libere și separarea puterilor în stat, în primele luni. Funcționarea noilor instituții ale sistemului politic, chiar cu limite și cu imperfecțiuni, a modificat radical structura puterii politice și modul de exercitare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dure și violența. Există, așadar, un pluralism cultural (tradiții și obiceiuri, moduri de viață culturală diferite), etnic, religios și de altă natură. Relevant între ele este pluralismul politic (democratic), pentru că vizează relațiile de putere. El se referă nu numai la pluripartitism, ci la întregul set de instituții și procese politice prin care coalițiile majoritare încurajează cooperarea între indivizi și între grupuri și descurajează tensiunile și conflictele. Pluralismul democratic presupune nu doar mai multe grupări politice (elite) care aspiră să ajungă în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a creat astfel o stare de spirit caracterizată prin împăcarea cu noul sistem. Ne-o descrie foarte plastic fostul disident sovietic Vladimir Bukovski: omul în socialism e împăcat cu toate, sufletul lui este eliberat de complicațiile sistemelor democratice - libertăți politice, pluripartitism. Curios acest „suflet” al omului sovietic: scade nivelul de trai, produsele sunt insuficiente, mulți sunt persecutați și încarcerați, dar nimeni nu protestează, toți votează politica partidului unic; omul sovietic nu pretinde libertăți sociale, nu citește cărți interzise, nu cere să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
legii 5,9% Recunoașterea și respectarea drepturilor umane și cetățenești 6,5% Libertățile individuale și colective 17,0% Un stat funcțional 7,1% Lupta cu corupția și asigurarea transparenței procesului public 1,2% Ordine și disciplină 1,0% Alegeri libere, pluripartitism 2,3% Economie de piață deschisă și dezvoltată 1,6% Prosperitatea populației și protecția socială 3,8% Cultura și toleranța populației 1,6% Percepția distorsionată a democrației În Moldova 3,1% Nu știu 45,3% Nonrăspuns 3,4% Sursa: Barometrul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
altora, nu cred că e normal să scoți muncitori să-ți ciomăgească opozanții. Cred că nu pot fi Împiedicați decît dacă se bagă niște legi. Păi și cine să le bage? Se poate Întîmpla asta doar dacă vom avea un pluripartitism real. Asta Înseamnă un parlament În care să intre și alte partide... neapărat liberalii... Băi frate, cu CÎmpeanu? Nu cred că ajung nicăieri, mie nu-mi place. Aha, nici cu țărăniștii nu mi-e rușine. Mă, o să rîzi, dar eu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
idee conturată și unanim acceptată era cea a alegerilor ca instrument de producere a instituțiilor politice legitime. Nu era clar însă cum vor arăta alegerile în condițiile în care nu existau partide politice. Modelul occidental de democrație era bazat pe pluripartitism, mecanisme alternative neexistând nicăieri în lume. Din acest motiv, înainte de organizarea unor alegeri era nevoie de rezolvarea problemei generării unor partide politice. În condițiile în care căderea sistemului comunist a fost un eveniment complet neașteptat, constituirea într-o perioadă scurtă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o orientare politică „criptocomunistă”. Nu este de mirare că tehnocrația, care forma în primele zile de după Revoluție aproape în exclusivitate noua clasă politică, a fost șocată de apariția unor partide politice fondate de persoane marginale din punctul său de vedere. Pluripartitismul a devenit astfel, chiar la începutul lui ianuarie 1990, un fapt care genera un dezechilibru politic. Pentru masa colectivității, în mod special pentru tehnocrație, erau greu de acceptat formațiuni politice care se hrăneau dintr-un trecut îndepărtat și care nu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
proces de consensualizare, în spiritul interesului național comun. Opus acestui principiu a fost cel al democrației conflictualiste, bazată pe confruntări între partide presupuse a avea programe ireconciliabile. În această perspectivă, discuțiile publice orientate consensualist nu aveau sens în procesul politic. Pluripartitismul putea fi realizat doar prin accentuarea luptei între partide pentru obținerea puterii. Nu se presupunea că deciziile politice ar putea fi obținute prin dialog, ci prin luptă politică. Adoptarea modelului occidental al democrației pluripartite, cu un mecanism de decizie bazat
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fost înclinate să acuze promovarea parteneriatului a fi mai degrabă o metodă de manipulare. Democrația în această perioadă și chiar și astăzi este caracterizată printr-o dificultate structurală de angajare a opoziției politice într-un proces de parteneriat social. Susținerea pluripartitismului, pe lângă faptul că reprezenta un prim pas spre construcția unui sistem politic de tip occidental, pare să fi avut și o semnificație contextuală specială. Adoptarea unui sistem pluripartit părea a reprezenta o siguranță solidă împotriva riscului menținerii unui partid unic
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
care face parte și Iliescu se mută în sediul MApN, stabilindu-și acolo „cartierul general”, iar seara se deplasează la Televiziune, pentru a da „Comunicatul către țară al Consiliului Frontului Salvării Naționale”, care avea zece puncte ce prevedeau: pluralism și pluripartitism, separarea puterilor în stat, respectarea drepturilor omului, restructurarea economiei și agriculturii, integrarea României în Europa etc. Iliescu afirmă apoi că numele FSN a fost preluat după denumirea cu care un universitar român (numele acestuia, vom afla cu altă ocazie, este
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fi „un bun discipol al lui Gorbaciov”, care voia să facă din Frontul Salvării Naționale tot un partid unic, în ciuda diversității aparente (autorul mărturisește că l-a auzit personal pe Ion Iliescu declarându-i că este deranjat de ideea de pluripartitism - p. 100). În ciuda acestor nuanțe de compromis ale noii Puteri, fostul ambasador francez respinge teoria unui complot KGB sau a unei conspirații interne (a Securității) în decembrie 1989 în România. În opinia sa, intuiția de politician l-a făcut pe
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care nu protestaseră în stradă, uzurparea revoluției având loc astfel și pe cale administrativ-birocratică. Noul organism al țării este incriminat de Mazilu ca structură comunistă din mai multe cauze: alergia FSN la vechile partide istorice era vizibilă, deși platforma-program afirmase necesitatea pluripartitismului; cenzura era văzută în continuare de FSN ca o măsură necesară (Ion Iliescu personal respinge inițiativa Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, propusă de Ion Rațiu, de a se crea un post de televiziune independent); deși PCR este scos în afara legii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
despre România se va discuta în Adunare în ianuarie sau mai anul viitor. Deputatul Mark Sand, raportor al Comisiei pentru țările nemembre, apreciază că în condițiile democrației se fac multe rapoarte. Consideră că în Ungaria și Polonia sunt condiții de pluripartitism. Într-un raport despre U.R.S.S., s-au făcut referiri la situația evreilor. Acum recunosc că au greșit. Reține argumentația părții române despre raport pe care o va prezenta președintelui Comisiei, deputatul Peter Sager. În România nu poate veni decât
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sistem democratic, ci a totalitarismului. Așa a fost cazul în regimurile fasciste și comuniste. În cazul regimului comunist, chiar dacă în acest sistem nu era legiferată numirea membrilor parlamentului, modul lor de desemnare de către aceeași unică forță aflată la putere, lipsa pluripartitismului și a opoziției politice legale, făcea ca în practică să aibă loc de fapt o numire, o dirijare a acestora. Situația nu s-a schimbat în esența ei nici când sistemul comunist a încercat să cosmetizeze sistemul electoral, în sensul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
fost de la cinci ani la închisoare pe viață, ultima sentință primind-o și Maniu și Mihalache, murind amândoi după gratii, primul în 1953, iar al doilea în 1963. Înlăturarea comunismului în decembrie 1989 a readus democrația în România, deci și pluripartitismul. Reapariția "partidelor istorice" în primele zile de după înlăturarea de la putere a lui Ceaușescu a adus pe scena politică românească Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, afiliat Internaționalei Creștin Democrate, dintre liderii săi amintind pe Ion Diaconescu, Corneliu Coposu și Vasile Lupu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Cehoslovacia, în urmă cu doisprezece ani provoacă o vie emoție în Europa. În Ungaria, evoluția este la fel de profundă, dar mult mai discretă în manifestările sale: ea va ajunge la dezvoltarea anumitor forme de viață democratică, precum și la debutul șovăitor al pluripartitismului. Totul se va schimba în mai puțin de cinci luni, începînd din 24 august 1989, dată la care unul din consilierii lui L. Walesa, Tadeucz Mazowiecki, este oficial investit în funcția de prim-ministru: el devine astfel primul democrat care
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
prețul unei renunțări aproape totale la internaționalismul pe care îl susținea sus și tare în urmă cu puțin timp. O dată cu sfîrșitul Primului Război mondial, aparent marcat de triumful idealurilor wilsoniene în reorganizarea Europei, s-ar putea crede că democrația și pluripartitismul își vor relua mersul înainte și că paranteza nedemocratică a celor patru ani de război se va închide. Totuși, nu se va întîmpla nimic din toate acestea, ci dimpotrivă, cele două decenii de perioadă interbelică sînt marcate de o nouă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
orientală a Europei asistă la instaurarea unor sisteme politice puternic inspirate de modelul sovietic. Puterea este concentrată în mîinile partidelor comuniste, chiar dacă și alte formațiuni politice mai există încă în mod formal. În această nouă zonă geopolitică rezultată din conflict, pluripartitismul este exclus, iar situația va dura patru decenii, înainte de a fi, la rîndul său, reconsiderată, în 1989. Dar întoarcerea la forme de viață, aparent mai democratice, în țările din Europa de Est este încă prea recentă pentru a trage astăzi concluzii valabile
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de viață, aparent mai democratice, în țările din Europa de Est este încă prea recentă pentru a trage astăzi concluzii valabile: sîntem totuși îndreptățiți să credem că guvernele care se instalează astăzi în aceste țări vor putea să apere un model de pluripartitism în cadrul căruia partidele social-democrate reînnoite vor fi chemate să intervină: în majoritatea acestor țări, partidele comuniste sînt discreditate, pierzînd tot mai mult teren (cu excepția României, dar această situație se va schimba)* . În fața formațiunilor liberale și de dreapta, care pentru moment
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și social-democrații, profitînd de declinul sau de discreditarea comunismului, progresează în acest cadru, ocupînd scena politică. În alte țări europene, dictaturile moștenite din perioada interbelică Spania și Portugalia au sfîrșit prin a dispărea în beneficiul unui sistem democratic, în cadrul unui pluripartitism pus în aplicare de socialiști. De o manieră generală, acest model în al cărui apărători aceștia din urmă s-au erijat în mod constant, predomină astăzi în majoritatea Europei și din acest punct de vedere, istoria pare să le dea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a cărui creștere este spectaculoasă. Totuși, conducerea rămîne convinsă că linia urmată este cea bună și continuă impunerea partidului și a imaginii sale în societatea franceză. PCF-ul are ca prioritate alternanța democratică, deschiderea față de creștini, garantarea libertăților și a pluripartitismului, socialismul în culorile Franței. Alegerile din 1974 marchează apogeul uniunii stîngii. La alegerile prezidențiale din 19 martie 1974, François Mitterrand se află la un pas de victorie cu 49,33% dintre sufragii. În mod paradoxal, PCF-ul se găsește prins
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
și "multinaționalele", un rol mare avându-l FMI și BM. Idealurile politice s-au completat prin comprimările drastice ale economiei demolate (moscoviții se tot întreabă: unde este mobila românească de altădată, ieftină și bună?), și instabilitatea a urmat firesc după pluripartitism, remanieri guvernamentale, separația puterilor. Independența justiției rămâne un deziderat mai dificil de realizat. Infracționalitatea s-a dublat ori triplat. S-au separat puterile beneficiare numai de drepturi, de electoratul numai cu datorii la buget și față de cei "tari". Corupția și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și o incompatibilitate între primele principii potrivit cărora interpretăm lumea, o criză intelectuală de primă mărime, care constituie criza civilizației noastre (subl.ns)". (12, p. 414) La noi, situația rămâne complicată prin incultura unor "politicieni de conjunctură" care supraviețuiesc prin pluripartitismul anarhic și formalismul democratic. Un alt aspect al crizei constă în fenomenele de descompunere a universității. Ele sunt vizibile în despărțirile grupurilor de profesori ale celor trei-patru categorii disciplinare: științe naturale, științe sociale, științe umane, științe aplicate. Se vădea, într-
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]