51 matches
-
umoristică, satirică, ironică; sunt găsite modalități pentru a-l implica pe cititorul ce decodifică textul astfel încât acesta să nu se simtă plictisit, ba chiar să se amuze. Semnificația de închidere a textului e generată deci, oximoronic, tocmai de ambiguitatea și plurivalența lui. Altfel de ce ar fi simțit numeroși romancieri postmoderni nevoia să-și dubleze susținerea textelor proprii printr-o armătură teoretică atașată? Se îndoiau ei de lecturile publicului larg, se temeau că "vulgul" nu s-ar putea apropia de o justă
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
poleit cu aur / Zeiței aspre să-i închini un taur! E sărbătoare-n cercul lui Saturn.” Odată cu Casa a Noua (1979), hermetismul de factură modernistă din Cercuri la Elsinore și Călărețul de aer (1976) - întemeiat pe contragerea extremă a expresiei, plurivalența semantică, muzicalitatea sugestiv-sinestezică și artificiul sintactic - se întoarce către formele tradiționale ale încifrării alchimice și ale simbolisticii astrologice, distilând poetic ecouri din etapele ascensionale presupuse de „Marea Operă” și îndrumând cititorul de-a lungul coridoarelor misterioase ale puterilor zodiacale. Elaborate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
în sens gadamerian), chiar stereotipuri, preferințe politice și opțiuni de viață, toate acestea transferându-se, implicit, la nivelul produselor simbolice ale activității intelectuale, identificabile, evident, în spațiul discursiv. Dacă într-o societate plurală sau, în sens popperian, "deschisă", există o plurivalență a poziționărilor ideologice ale intelectualilor, ceea ce definește diversitatea, în societățile monolitice, de tip dictatorial, așa cum a fost și societatea românească în perioada regimului comunist, lucrurile nu sunt nicidecum pastelate din această perspectivă: în planul politicii de stat există o singură
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
onoarea și plăcerea de a colabora cu profesorul Mustață și asta în primul rând din cauza preocupărilor noastre diferite în cercetare. Am avut însă destule ocazii - mai cu seamă în cadrul unor reuniuni științifice, de a-i cunoaște și admira personalitatea inconfundabilă, plurivalența, cultura - în general și cea științifică în special, capacitatea deosebită de analiză și de sinteză, rigoarea științifică. Pentru mulți specialiști, o perioadă cum a fost cea cuprinsă între 1971-1979 din viața profesorului Mustață, când a funcționat ca șef de lucrări
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Meschonnic, care se exprimă și mai tranșant: mitul este o "înșelătorie colectivă, conștientă sau nu, al cărei conținut este peiorativ și meschin"233. Este evident însă că această interpretare are în vedere o singură accepțiune a mitului și îi refuză plurivalența. Este important de notat totuși că viziunea lui Barthes a intrat în aparatul mass-media, contribuind deci tocmai la crearea a ceea ce critică, generând astfel chiar un "mit al denunțării miturilor"234, în corul vocilor care i-au reproșat tocmai utilizarea
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lucrării în acest demers vizează cu precădere: fundamentarea politicilor contabile cu ajutorul Cadrului general conceptual privind raportarea financiară; principiile contabile general acceptate; transparența, responsabilitatea și confidențialitatea în difuzarea informației contabile. Demersurile formulate în acest sens sunt pline de motivații, surprind prin plurivalență și invită la îndemnul de a crea o adevărată cultură a politicilor contabile, mai ales că nu în puține cazuri contabilitatea creativă este așezată sub protecția politicilor și opțiunilor contabile. Poate mai nimerită ar fi teza adoptării concepției privind politicile
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Volumele Îndărătnicia pietrei (1967) și Feciorii (1971) extind considerabil zonele de explorare a realității, întemeiază un univers liric mai particularizat, învederând apetența autorului pentru experimentul novator. Dintre motivele obsedante se remarcă în primul rând cel al pietrei, care vehiculează o plurivalență de semnificații artistice și prin care se surprind unitatea și contradicția interioară a lucrurilor. În planul expresiei, C. efectuează saltul calitativ de la metafora „plasticizantă” la metafora „revelatorie”, iar de la ea, la simbol și la un fel de „mit personal”. Cărțile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
omului în fața acestuia: "Ajungă atâta risipă, atâta jaf la vulturi! din mana bietei țări și din carnea noastră!". 2.3. Teroarea de frontieră Între natural și supranatural Adevărații aficionados ai prozei terorii prețuiesc, mai presus de orice, ambivalența sau chiar plurivalența sensurilor implicate la nivelul unei narațiuni, echivocul care planează, asemenea unei păsări stimfalide, peste Arcadia simplă și fericită a vieților umane obișnuite. După cum, într-un autentic film de teroare, cea mai gravă eroare a regizorului rezidă în materializarea monstruoasă, pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ar fi exagerat să observăm că Heaney "se sustrage" unui tipar psihologic și artistic fix, ilustrîndu-se mai degrabă ambiguu la analiza tematică de detaliu. Nu mă feresc să constat că realitatea estetică a lui Seamus Heaney ne confruntă cu o plurivalență a viziunii, lucru de altfel obișnuit la creatorii semnificativi. Viziunea lui poetică are, prin urmare, măcar două componente. Apare fie sub forma unei intrări în lumea esențelor (ca la romantici sau ca la preromanticul Blake), fie sub forma unei emoții
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
consecințele lui: reducerea la tăcere, înstrăinarea, pierderea identității și individualității, interzicerea varietății, distrugerea alterității, coruperea, controlul. În era profeților până și țărâna este disciplinată. Conținuturile semantice ale cuvintelor nu reies simultan cu lectura, deoarece ele nu pot fi separate de plurivalența configurației sensurilor. Romanul, deși ambiguu și aparent neîncheiat, conține înăuntrul său un înțeles descifrabil. Structurile recurente, alături de cele sporadice, configurează imagistica textului, generată de atracția autoarei pentru suprarealism. În romanul Cuvântul din cuvinte, credibilitatea personajului, obscuritatea sau claritatea evenimentelor, distanța
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
se informează permanent. Romanul plin de umor negru, de inspirație suprarealistă, urmuziană, fără intrigă sau acțiune programată, fără figuri individuale și cu subtext politic, se încadrează în tiparul experimentelor stilistice ale romanului cultivat în anii cincizeci. Titlul sugerează simbolistica puternică, plurivalența de sensuri a cuvintelor. Forma de plural nu permite traducerea expresiei "mots à mot" în "cuvânt cu cuvânt", fiind oportună echivalarea aleasă de Emanoil Marcu: "cuvântul din cuvinte" susține motivul literar al scrisului. Scribul, personajul cu care debutează și se
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
consecințele lui: reducerea la tăcere, înstrăinarea, pierderea identității și individualității, interzicerea varietății, distrugerea alterității, coruperea, controlul. În era "profeților" până și țărâna este "disciplinată". Conținuturile semantice ale cuvintelor nu reies simultan cu lectura, deoarece ele nu pot fi separate de plurivalența configurației sensurilor. Romanul, deși ambiguu și aparent neîncheiat, conține înăuntrul său un înțeles descifrabil. Structurile recurente, alături de cele sporadice, configurează imagistica textului, generată de atracția autoarei pentru suprarealism. Unitatea compozițională a romanului se stabilește dinspre viziunea întregului spre fiecare parte
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a depus și s-a așezat în minte, dar mai ales în suflet, ceea ce ai tradus cândva, poate să-ți placă sau poate să nu-ți mai placă. Cartea aceea, traducerea ta, rămâne prietenul tău într-o permanentă schimbare, transformare. Plurivalența unei expresii din textul original poate deveni apăsătoare, obsesivă, dilematică. Plurisemantismul, cu nenumăratele lui trimiteri, în progresie geometrică uneori, joacă renghiuri. Eugen Evu spunea: „rezultă deci, că trepidația cvasi-empatică a traducătorului între cuvântul poetului (de) tradus (de echivalat transfigurativ-semantic, vezi
Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
prin a tipări), numai cu și despre artiști. Principiul este să te exprimi altfel aici, atipic, prin apel la un alt mijloc de expresie, la o altă artă decît cea care te-a consacrat. Aceste provocări la autoinvestigație, la sondarea plurivalenței din fiecare aduce în paginile revistei Atipon exerciții fascinante de autodefinire. O plasticiană, de exemplu, prezintă într-o succesiune de imagini modalitatea în care pregătește un fel de mîncare: se duce în piață, alege zarzavaturile, puiul, ajunge în bucătărie și
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
Beneficiari ai unor personalități creatoare puternice și distincte, cei doi autori și-au atribuit domeniile de competență în funcție preocupările și cercetările proprii anterioare. A rezultat, astfel, o bogată, complexă și complementară colecție de studii, un important spațiu spiritual unde plurivalența și diversitatea temelor se circumscriu în mod natural unei legitime unități a întregului. Contribuțiile lui Nicolae Bucur (n. 16 august 1938 la Miercurea-Ciuc, semnatar al unor importante studii și articole privind cultura tradițională românească din județul Harghita) aduc importante punctări
Tezaur de etnografie ?i folclor by Constantin SECAR? () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
și în a doua fază, alții devenind, în această a doua fază,mai flexibili, preocupați și de calitatea literară, de aspecte stilistice. Unii chiar dau semne de „revizionism”, ca M. Petroveanu, cu al său Babel armonios, în care pleda pentru plurivalență, pentru admiterea diversității de formule. Climatul părea să încurajeze desprinderea de dogmatism, dar momentul real al acestei desprinderi încă mai trebuia așteptat. Petroveanu este dezaprobat oficial și la fel alți scriitori și critici (L. Raicu, Radu Cosașu) care făcuseră (schi-
Luptele criticii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3779_a_5104]
-
Prin intermediul acesteia, organizatorul, dl prof. univ. dr. Ion Iliescu, prezintă o serie de volume cu valoare bibliofilă, fotografii originale, manuscrise, care surprind multitudinea preocupărilor compozitorului (care, pe lângă activitatea dirijorală, a fost critic și istoric muzical), numeroase volume și reviste atestând plurivalența vocației sale. Cei interesați de viața și activitatea compozitorului Filaret Barbu au ocazia de a vizita expoziția zilnic, aceasta fiind deschisă până în data de 15 septembrie 2003. M. D. PAVEL Nopți incandescente l În cluburile timișorene La Clubul „Al Cubanito
Agenda2003-27-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281201_a_282530]
-
creației literare hasdeene, realizând astfel o viziune prismatică, cu reflexe specifice, dar și cu reverberații conexe la consubstanțialitatea unică a spiritualității și personalității scriitorului. Premisa de la care pornește I. Oprișan este că B. P. Hasdeu s-a impus printr-o plurivalență creatoare, recunoscându-i-se contribuțiile esențiale în domeniul istoriei, filologiei, folcloristicii, publicisticii, dar mai puțin s-a insistat asupra faptului că "s-a dorit și a luptat efectiv să devină un deschizător de drumuri și un creator de școală în
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
poezie aplicată), Romulus Bucur (despre activitatea de gazetar a scriitorului) și Alina Buzatu (radiografierea strategiilor discursive și a structurii imaginarului din volumul Respirație artificială), dar și doctoranzii Adina Sâncelean, Vlad Sibechi și dr. George Neagoe. Atenția acordată textelor invitaților și plurivalența discuțiilor i-au stimulat deopotrivă pe aceștia, vădit măguliți și emoționați, și pe cercetători să facă mărturisiri și să evoce amintiri. Romulus Bucur, de pildă, i-a adus un laudatio lui Dorin Tudoran, subliniind că poezia sa și cea a
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
fi fost posibilă în nici un alt mediu. Nu poate fi negat însă faptul că formele discursului oral, fie că acesta se desfășura în saloane de lectură, fie că era transmis la radio, reprezintă față de textul în sine o limitare a plurivalenței interpretative. Adepții structuralismului și ai deconstructivismului și-au exprimat tocmai de aceea anumite rețineri în acest sens. Prezentarea textelor sub forma discursului oral reprezintă într-adevăr un fel de fixare a sensului, "o monosemantizare a polisemantismului" la nivelul interpretărilor prin
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
scenarii de lectură, toate pornind de la același text și ducînd la rezultate spectaculos diferite? Practica interpretativă curentă, nutrită la teoriile unor postmoderniști radicali ca Stanley Fish (între mulți alții) pare să opteze mai degrabă pentru a doua variantă, cea a plurivalenței, a alternativei, nu a adevărului unic. Dar oricît de atrăgătoare ar fi perspectiva unei asemenea dezinvolturi de lectură, măcar pentru extazul liberator pe care îl presupune, ea vine cu o serie de neajunsuri care nu pot fi ignorate. Cel mai
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
sau Georges Banu, nume sub care e cunoscut de teoreticienii și practicienii teatrului din întreaga lume), profesor titular la Institutul de Studii Teatrale al Universității Paris III, Sorbonne Nouvelle, eminent critic și analist al fenomenului teatral contemporan, figură emblematică, prin plurivalența și complexitatea operei și personalității sale, pentru mișcarea teatrală europeană și pentru reflecția pe care aceasta a suscitat-o în ultimele decenii. Cel pe care îl omagiem astăzi și-a început cariera universitară în România, în 1969, ca asistent la
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
poporului său, Creangă înțelege “să sintetizeze, fără a altera ceea ce i s-a părut întru totul esențial și autentic în tradiția creatoare orală.” (G. Munteanu, Istoria literaturii române). Ceea ce este uimitor la modul de creare a basmului lui Creangă este plurivalența simbolisticii cu care își înzestrează personajele, asociindu-le categoriilor fundamentale dimensionale: spațiu și timp. Chiar numele personajul eponim al basmului implică valențe metaforice și parabolice ale acestor categorii, dacă avem în vedere faptul că ,,Metafora este a doua emisferă prin
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
unui scriitor care orbitează „În jurul golurilor, absențelor vertiginoase, ascunse sub un zâmbet de sfinx”. Vandalul nu poate fi, de fapt, decât „un critic literar”... La rândul său, un clasic În viață al orașului, Claudio Magris i-a marcat existența prin plurivalența darurilor și dăruirii sale. Laureat a zeci de premii literare și culturale de-a lungul și de-a latul globului, senator, „cavaler” În arte și litere al Franței și Italiei, doctor onorific a numeroase universități europene, autor, exeget și jurnalist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
mai multor generații). 2. Donarea de gameți Folosirea unui donator de ovule sau spermă (în funcție de părintele afectat) constituie o abordare mult mai ușoară a problemei (din punct de vedere tehnic), dar cu implicații etice și sociale la fel de complexe. În concluzie, plurivalența problemelor bioetice pe care le ridică diagnosticul și tratamentul pacienților cu APDKD impun cunoștințe solide bioetice pentru întregul lanț de medici practicieni de diferite specialități care se ocupă de acești pacienți, ca și pentru cercetătorii care se dedică aprofundării cunoștințelor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]