61 matches
-
blocarea, sub orice formă, precum și scoaterea din funcțiune, în orice mod, a construcțiilor și instalațiilor de descărcare a apelor mari, sunt interzise. Articolul 27 Orice activitate pe luciu de apă, în albii minore ori în zone de protecție, inclusiv navigația, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum și pescuitul se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra mâlurilor și albiilor cursurilor de apă, mâlurilor și cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcțiilor, lucrărilor sau instalațiilor existente în albii și să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185688_a_187017]
-
art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. Articolul 27 Orice activitate pe luciul de apă, în albii minore, arii protejate ori în zone de protecție, inclusiv navigația, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum și exploatarea fondului piscicol și pescuitul sportiv se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra apei, mâlurilor și albiilor cursurilor de apă, mâlurilor și cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcțiilor, lucrărilor sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220288_a_221617]
-
au dreptul la despăgubire de la persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate." 35. Articolul 27 va avea următorul cuprins: "Art. 27. - Orice activitate pe luciul de apă, în albii minore, arii protejate ori în zone de protecție, inclusiv navigația, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum și exploatarea fondului piscicol și pescuitul sportiv se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra apei, malurilor și albiilor cursurilor de apă, malurilor și cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcțiilor, lucrărilor sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159256_a_160585]
-
art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. Articolul 27 Orice activitate pe luciul de apă, în albii minore, arii protejate ori în zone de protecție, inclusiv navigația, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum și exploatarea fondului piscicol și pescuitul sportiv se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra apei, mâlurilor și albiilor cursurilor de apă, mâlurilor și cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcțiilor, lucrărilor sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220290_a_221619]
-
blocarea, sub orice formă, precum și scoaterea din funcțiune, în orice mod, a construcțiilor și instalațiilor de descărcare a apelor mari, sunt interzise. Articolul 27 Orice activitate pe luciu de apă, în albii minore ori în zone de protecție, inclusiv navigația, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum și pescuitul se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra mâlurilor și albiilor cursurilor de apă, mâlurilor și cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcțiilor, lucrărilor sau instalațiilor existente în albii și să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220272_a_221601]
-
art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. Articolul 27 Orice activitate pe luciul de apă, în albii minore, arii protejate ori în zone de protecție, inclusiv navigația, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum și exploatarea fondului piscicol și pescuitul sportiv se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra apei, mâlurilor și albiilor cursurilor de apă, mâlurilor și cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcțiilor, lucrărilor sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224603_a_225932]
-
blocarea, sub orice formă, precum și scoaterea din funcțiune, în orice mod, a construcțiilor și instalațiilor de descărcare a apelor mari, sunt interzise. Articolul 27 Orice activitate pe luciu de apă, în albii minore ori în zone de protecție, inclusiv navigația, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum și pescuitul se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra mâlurilor și albiilor cursurilor de apă, mâlurilor și cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcțiilor, lucrărilor sau instalațiilor existente în albii și să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177548_a_178877]
-
art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. Articolul 27 Orice activitate pe luciul de apă, în albii minore, arii protejate ori în zone de protecție, inclusiv navigația, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum și exploatarea fondului piscicol și pescuitul sportiv se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra apei, malurilor și albiilor cursurilor de apă, malurilor și cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcțiilor, lucrărilor sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
și Borșa, construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de lemn. La muncile mai ușoare ajutau și femeile. Cea mai grea și murdară muncă era tăierea pădurii și curățirea trunchiurilor de molid, iar cea mai tentantă pentru bărbați era plutăritul. Dat fiind timpul foarte îndelungat pe care muncitorul trebuia să-l petreacă în pădure, întemeierea unei așezări pe Valea Vaserului a apărut ca o necesitate. Așezarea de pe Vaser reprezintă cea mai strânsă legătură cu istoria și cu tradiția actualilor țipțeri
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
străvechi cu munca pământului pe care îl aveau în jurul caselor, mai târziu pe moșiile prințului Sturdza, ale mănăstirilor Bistrița, Bisericani și la sfârșitul sec. XIX pe Domeniile Coroanei, făcând fân pentru creșterea animalelor, alții îndeletnicindu-se cu munca la pădure, plutăritul pe râul Bicaz și vânatul. În anul 1864 când au avut loc împroprietăririle lui Alexandru Ioan Cuza, locuitorii au primit loturi în folosință pe trei categorii, după munca prestată pe moșie până la acea dată: O altă îndeletnicire a bărbaților din
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
al pământului arabil și de condițiile climatice, agricultura nu s-a putut dezvolta cât să asigure subzistența. Locuitorii au fost nevoiți să se ocupe și de exploatarea forestieră și de plutărit, aceste activități devenind cu timpul mai profitabile decât agricultura. Plutăritul pe Mureș are o tradiție de secole. O înscripție din perioada romană, descoperită la Alba Iulia, menționează un „Collegium plutarium”. Timp de secole, Mureșul a legat ținutul Gheorgheni de restul Ardealului. A observat acest lucru și împăratul Iosif al II
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
pregăteau grupurile de plutași. Între aprilie și iunie, când apele Mureșul creșteau datorită ploilor de primăvară și topirii zăpezii, zilnic porneau câte 150-200 de plute spre Reghin, Târgu Mureș, Alba Iulia, sau chiar la Arad ori Seghedin. Exploatarea forestieră și plutăritul erau munci grele, aspect este ilustrat și de declarațiile preotului János Bocskor din Remetea (1838): „Pe când alții își dorm liniștiți somnul dulce, în brațele ațipite ale naturii, pe la miezul nopții în cel mai aprig ger, plutarul își părăsește patul călduros
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
de scânduri de pe zece plute. Miklós Dávid se plângea că la Gornești a fost reținut personal de contele Sándor Teleki timp de șapte zile. I-au fost confiscat două scânduri de pe fiecare plută. Aveau loc și accidente, adesea fatale. Totuși, plutăritul a devenit principala sursă de venit a populației, depășind, în 1820, venitul obținut din agricultură. Majoritatea plutașilor și a celor care le făceau, trebuia să facă armata. Până în 1848 și-au îndeplinit și îndatoririle de grăniceri. Astfel a caracterizat ziarul
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
dezvolte au început să apară pe domeniile familiei Teleki și Mark apoi și la țărani mașini de semănat, prăsitoare de porumb dintre cele mai dezvoltate din acea perioadă. Pe langă ocupațiile de bază au fost practicate sezonier, ocupații secundare că plutăritul, vânătoarea, ocupații casnice cum ar fi prelucrarea fibrelor textile, confecționarea îmbrăcămintelor și pregătirea hranei zilnice. Foarte mulți copii și și femei erau trimise la slujit în diferite orașe că de exemplu Cluj -Napoca, București chiar și Budapesta. Portul popular a
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
cursiv domeniile principale ale artei populare, structurate sub forma zonelor etnografice montane. Sunt ilustrate preocupările de vârf ale locuitorilor de pe aceste meleaguri, prin prezentarea fenomenului artistic popular. De asemenea, sunt reprezentate două dintre ocupațiile specifice zonei Dornelor: creșterea animalelor și plutăritul. În incinta muzeului au fost reconstituite două interioare tradiționale din zonă, care prezintă vizitatorilor armonia și farmecul organizării interiorului unei case țărănești. În colecție se găsesc exemplare ale portului popular bucovinean, unelte meșteșugărești și ceramică din zona Bucovinei. La Vatra
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
a țării cu Germania la gura de vărsare a lui Kamenice în Elba. Localitatea se află la cea mai joasă altitudine din Boemia (112,5 m). Herrnskretschen este pentru prima oară amintit în anul 1475 o carieră de piatră și plutăritul pe Elba ca și comerțul lemnului. Localitatea suferă de mai multe ori pagube materiale cauzate de inundații, sau prăbușiri de teren. Localitatea pescarilor și plutașilor devine după 1860 un loc de odihnă ca și pentru iubitorii de drumeție. In 1932
Hřensko () [Corola-website/Science/313158_a_314487]
-
regală, a mai fotografiat pe regele Ferdinand, pe generalul Berthelot în mijlocul ofițerilor, sau pe George Enescu. Adolphe A. Chevallier este cunoscut și ca "„Artistul fotograf al Văii Bistriței”", multe din fotografiile sale având ca subiect ocupațiile tradiționale alte timpului, precum plutăritul, portul popular, datinile și obiceiurile locului, țărani, țigani, evrei, precum și imagini ale orașului Piatra Neamț și a altor localități din împrejurimi, având un caracter documentar deosebit pentru zona Neamțului.
Adolph A. Chevallier () [Corola-website/Science/334814_a_336143]
-
contractului în "Monitor"15. Astfel se încheia și cea din urmă preocupare industrială a neobositului montanist, pentru că celălalt angajament al său, convenit cu Ministerul Lucrărilor Publice, în octombrie 1860, în vederea inițierii unor mai ample lucrări pe râul Bistrița, spre înlesnirea plutăritului, se pare că n-a mai fost onorat. Alte informații privitoare la persoana sa, după vânzarea fabricii de la Gheuca-Tarcău și până la amintita donație a propriei biblioteci, făcută de Agnes Hodocin, după moartea soțului, petrecută după toate probabilitățile în anul 1862
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prin cantitatea, calitatea, structura și poziția lor se Înscriu În categoria factorilor activi. Astfel rețeaua hidrografică prin peisajul pe care Îl crează, prin condițiile concrete pe care le oferă pentru practicarea unor forme specifice de turism, cum ar fi canotajul, plutăritul, agrementul cu bărcile, pescuitul sportiv etc. cît și prin frumusețea drumețiilor ce pot fi realizate pe malurile acestora - apoi defileele, cheile, văile, cascadele etc. pe care unele rîuri le-au creat În cursul lor etc. reprezintă tot atîtea elemente de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai devreme (Biserica Armenească din Roman este construită În anul 1609) și și-au păstrat ritul creștin ortodox, În Transilvania ei au fost siliți să adopte ritul romano-catolic. Armenii după ce au Început să stăpânească acești codrii scoteau profituri frumoase de pe urma plutăritului pe apa Mureșului. Un loc devenit cătun, fiind locuit de români, poartă numele de Dealul Armanului. Mulți armeni, fiind bogați, erau curtați de fetele de etnie maghiară și au Încheiat căsătorii mixte, cu timpul fiind asimilați de unguri. Cuvântul galoka
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
armeni din Gheorgheni care stăpâneau pe atunci suprafețe mari de pădure ce se Întindeau până la hotarul cu pământurile toplițenilor, până la Valea Găinii. Aceștia, spunea bunicul, vindeau pe atunci păduri acestor fugari pentru anumite servicii. Cei de pe aici se ocupau cu plutăritul. Scoteau din păduri lemnele cu boi puternici și le duceau la apa Mureșului, unde făceau plute și, primăvara, când se umflau pâraiele și Mureșul, le duceau până la Reghinul Săsesc și mai departe. Pământul defrișat de păduri le era oferit pentru
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fâneața se obținea prin defrișarea pădurilor. Erau pe atunci păduri nesfârșite de fag și de brad și luminișuri foarte puține. Pădurile erau atât de Întinse Încât nu era nici o restricție În tăierea lemnelor. Lemne aveam destule și slobode, spuneau sătenii. Plutăritul era pe atunci un izvor de venituri. De n-ar fi apa Mureșului, n-am putea trăi, mai mărturiseau oamenii locului. Dară cine e harnic a face plute și a purta plute pe apa Mureșului capătă bani de trăit. Se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
bisericuță din Deal se slujea În rit greco-catolic pe atunci, fiindcă era după anul 1700. Tolerat de oamenii din Gheorgheni, care-și aveau domeniile și aici, până În Valea Găinii, mai Întâi ca paznic și apoi ca arendaș, ocupându-se cu plutăritul, și-a extins mereu suprafețele defrișate cumpărând pământ de la vechii proprietari. Plutăritul Îi aducea bani frumoși și astfel i-a crescut și șeptelul de animale. Cu boi puternici de rasă simental, cumpărați de la ungurii din Remetea, ducea lemnele până la apa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
după anul 1700. Tolerat de oamenii din Gheorgheni, care-și aveau domeniile și aici, până În Valea Găinii, mai Întâi ca paznic și apoi ca arendaș, ocupându-se cu plutăritul, și-a extins mereu suprafețele defrișate cumpărând pământ de la vechii proprietari. Plutăritul Îi aducea bani frumoși și astfel i-a crescut și șeptelul de animale. Cu boi puternici de rasă simental, cumpărați de la ungurii din Remetea, ducea lemnele până la apa Mureșului unde le făcea plute și apoi, primăvara, când creștea debitul Mureșului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aceștia s-au refugiat În Ardeal, unde Însă au trebuit să adopte ritul romano-catolic iar o parte dintre ei sau maghiarizat. Prin intermediul lor, cei aflați În Gheorgheni și În Remetea, românii au cumpărat pământ, au făcut defrișări și au practicat plutăritul pe Mureș, asigurându-și surse suplimentare de venit și mărindu-și astfel domeniile. Scăpând de iobăgie, la jumătatea secolului al XIX-lea, viața lor a Început să prospere. Oameni dârzi ai muntelui, au folosit adesea viclenia și dibăcia, dovedind inteligență
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]