130 matches
-
aur, Dar am să te aștept și pe tine. Am să stau pe cea mai înaltă stâncă, Să mă vezi peste apă întinsă, De-o fi să cobori în genunea adâncă. Străbătuta de lavă aprinsă. Să nu te grăbești, căci plutașul așteaptă, Iubito să ai viață lungă, Cât Styxul e Styx și cât lumea e lume, Cei mai multi aici o sa-ajunga. Iar de-o fi să te duci înspre partea cealaltă, Căci tu-ai fost totdeauna mai bună, Să nu mă uiți
IMPREUNA PENTRU TOTDEAUNA ... de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/marius_mircea_ganea_1454345273.html [Corola-blog/BlogPost/363572_a_364901]
-
păsări, Lăsați-mă să cânt, Voievodul țiganilor, Frumoasa Elena, O noapte la Veneția, Lysistrata, Rose Marie, Se mărită fetele, Contesa Maritza, Văduva veselă, Liliacul, Prințesa circului, Secretul lui Marco Polo, Țara surâsului, Victoria și-al ei husar, Mătușa mea Faustina, Plutașul de pe Bistrița. Melodiile se schimbă, înfățișările eroilor întruchipați de Dorin la fel. Dar, după spectacol, ieșea din teatru purtând încă pe chip clipa abia trecută, revedeai întotdeauna aceiași figură senină, plăcută, de o expresie caldă, plină de simțire. Se poate
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
un sunet surd de surle,Va fi apoi judecatăși pe urmă terminată.Și cu astă amintire,Am făcut apoi citireD-alte scrieri similareDin religii oarecare.Aș putea să mai citezPe un învățat chinezCe spunea sub jurământNouă lumi sunt pe Pământ... XXVII. PLUTAȘ PE BISTRIȚA, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
amintire,Am făcut apoi citireD-alte scrieri similareDin religii oarecare.Aș putea să mai citezPe un învățat chinezCe spunea sub jurământNouă lumi sunt pe Pământ... XXVII. PLUTAȘ PE BISTRIȚA, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
răzăș Pe lemn, c-un bun peșcheș Toată lumea-i mulțumită Când se mișcă multă mită!... Și uite așa, într-un an sau doi Ne-au rămas versanții goi Ne trezim cu-nfrigurare Cu ochii privind în soare. Citește mai mult Plutaș pe Bistrițaîntr-o țară-nfloritoare,Cu păduri și port la mareDintr-un sat de pe la munteUnde-s baci și doruri multe,Se sculau răzeșii toț’Cum să facă ei negoțș-au pornit ca la îndemn,Să facă comerț cu lemn.Un prinț de
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > PLUTAȘ PE BISTRIȚA Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1435749294.html [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > PLUTAȘ PE BISTRIȚA Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1435749294.html [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
strai nou l-am îmbrăcat Ba mai mult, l-am și cântat! Bistrița învolburată Ne-aducea lemnul odată Dar acum, după verseturi, Ne aduce numai PET-uri! de Gabriel Todica Foto: tablou de Gabriel Todica 29.06.2015 Referință Bibliografică: Plutaș pe Bistrița / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1435749294.html [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
ajunge vreodată la împlinirea definitivă a iubirii. Credința în ființe subacvatice este străveche la români. O poezie intitulată „Floarea mării” având ca moto un citat dintr-o doină „Eu sunt floarea de pe mare,/ Cine mă iubește moare.” prezintă tristețea unui plutaș aflat în căutarea neîncetată a nereidei definite metaforic „Mladă din plămada spumii/ Floarea spumii, floarea mării!” Gheorghe Asachi în poezia Sirena lacului inspirată din tradiția populară românească amintește de o fată înșelată în dragoste care își mărturisește suferința fetelor mării
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
brav cneaz pe nume Litovoi Ce-și apăra hotarul la vreme de război. Cu munții și pădurea, cu ape curgătoare Moșnenii brezoieni se află-n sărbătoare! Și Basarab și Mircea cu-ale lor legende vii Rămân peste meleaguri eterne mărturii. Plutașii de pe Lotru duceau bușteni la vale La lacul de plutire Novac le ieșea-n cale. Cu munții și pădurea, cu ape curgătoare Moșnenii brezoieni se află-n sărbătoare! Au avut moșnenii o floare în grădină O societate forestieră numită Carpatină
DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396027654.html [Corola-blog/BlogPost/353553_a_354882]
-
arta, cultura, tradiția, folclorul, în această suburbie, ar însemna încă o eșuare în căutarea nimicului. Și-atunci, ce altceva mai rămâne de întreprins întru găsirea urmelor acestor valori, decât călătoria prin amintiri. Doar astfel regăsim flăcăii și mândrele, plugarii, ciobanii, plutașii oglindiți în opere istorice, literare, plastice, folclorice ce sunt păstrate pentru folosul contemporanilor, ca hrană sufletească și lumină a conștiinței, astăzi. Dar, numai aducându-ne aminte și de interpretul de muzică folclorică Nelu Huțu, fiu al locului acestuia putem peregrina
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448472158.html [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
Bl. 3, Sc. 7, Et. 5, Ap. 214, Sector 4 țel: 6850209 23762 DOBRE JANINA IULIANA (n. 1976) Str. Plt.Petre Ionescu Nr. 51, Bl. 7, Ap. 246, Sect.3 țel: 0788130027; 0727835584 16929 DOGARU P. VALENTINA (n. 1953) Str. Plutașilor Nr. 59, Sector 1 țel: 6674147; 0744312308 21034 DOICU GH. DORINA CAMELIA (n. 1973) Str. Ileana Cosinzeana Nr. 10, Bl. P7, Sc. 2, Et. 8, Ap. 61, Sector 5 țel: 4230715; 0722226030 9240 DONDERA FLORENTINA MARGARETA (n. 1956) Calea Șerban
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
nr. 2 - 30 Str. Odessei Str. Oglinzilor Str. Ogorului Str. Olarilor Str. Oțelarilor Str. Pandurilor Ale. Peneș Curcanu Str. Petei Str. Petre Țuțea Str. Pictor Ion Andreescu Str. Pictor Theodor Aman Str. Pictor Traian Goga Str. Pietrișului Str. Plugarilor Str. Plutașului Car. Podgoria Str. Poet Alexandru Andrițoiu Str. Poet Panait Cerna Str. Prepeliței Str. Prieteniei Str. Privighetorii Str. Prof. Gheorghe Costa-Foru Str. prof. Ioan Bușiția Ale. Prof. Onisifor Ghibu nr. 1 - 7 și nr. 2 - 14 Ale. Prof. Onisifor Ghibu nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Grigorescu Str. Piscului Str. Pârâul Sărată Ale. Plaiului nr. 1, 2, 4, 6 și 8 Ale. Plaiului nr. 3, 5, 7, 9 și de la nr. 10 la nr. 22 Str. Plantelor Str. Plăeșului Str. Plevnei Str. Plopului Str. Plugarului Str. Plutașului Str. Poet Vasile Cârlova Str. Potocina Str. Prieteniei Str. Privighetorii Str. Profesor Ion Negre Str. Progresului nr. 2, 4 și 6 Str. Progresului nr. 1, 3 și 5, bl 126, bl 128, bl. 130, bl. 95, bl. B 9 Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Nouă Case Str. Oglinzilor Int. Onoarei Str. Orion Int. Orizont Str. Paul Iorgovici Str. Pădurarilor Str. Pepinierei Int. Peru Str. Petre Râmneanțu (fosta Oltul) Str. Petre Stoica Str. Pictor Barbu Iscovescu Int. Plantelor Str. Plautius Andronescu (fosta Târnava) Ale. Plutașilor Str. PoetVasile Cârlova Str. Popa Anea Str. Preot Alexandru Balaș Str. Prof. Mircea Neamțu Str. Prof. Nicoară Moise Str. Prof.Dr.Aurel Păunescu-Podeanu de la nr. 119-147 (fosta Diaconu Coresi de la nr. 119-147) Str. Putna Str. Rapsodiei Str. Recoltei de la nr. 2-48
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Pădurii Str. Pătulea Int. Pecetei - nr. 4 - 8; 3 - 5 Str. Petre S. Aurelian Bl. D. Petrila Str. Piatra Morii Str. Pietroșița Drm. Plaiu Câmpinei Drm. Plaiu Cornului (vis-a-vis de Gh. Ștefan) Drm. Plaiu Nucului Drm. Plaiu Șarului Str. Plutașilor Str. Podgoria Str. Poemului Bl. D. Poligrafiei Drm. Ponoarele Str. Popișteanu Int. Presei - nr. 2 - 18; 1-13 Pța. Presei Libere (fosta P-ța Scânteii) Ale. Primo Nebiolo (fosta Ștrandului) Ale. Privighetorilor Str. Puțul lui Crăciun Int. Răzeșu Str. Recea Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
731287 12595 MIHAI IOANA n.1942 Com. Dumbrava Roșie, Sat Cut nr. 69 țel. 282051 17664 MIHAI MARIA n.1971 Piatră Neamț, Aleea Viforului nr. 10, bl. A3, ap. 15 țel. 224862 12597 MIHALACHE ȘTEFANIA n.1957 Piatră Neamț, Str. Plutașului nr. 1, bl. K4, sc. C, ap. 43 țel. 212632 17653 MLADIN PETRU ȘTEFAN n.1931 Piatră Neamț, Str. P. Rareș nr. 22, bl. A3, ap. 16 țel. 223254 5494 MUCENICA ELENĂ n.1958 Român, Str. Nicolae Titulescu Bloc 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
localități se referă la existența haiducilor în această zonă (Terente - regele bălților). Astfel denumirea de "Strejeni" inițial, ca mai apoi să devină Strezeni, ar putea proveni de la numele "străjerului" care era pus de haiduci în bătrânul plop numit de localnici "plutaș", (căzut în prezent datorită vârstei și lipsei de atenție, atât din partea localnicilor, cât și din partea autorităților), aflat chiar în centrul localității (în fața școlii), cât ei se aflau la petrecerile pe care le dadeau în "prăvăliile" din apropiere. strezeni (cehă) = păzit
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
Apele Ceremușului Alb sunt propice pentru practicarea de sporturi nautice: rafting și sporturi montane extreme. Ceremușul Alb curge de-a lungul frontierei dintre regiunile istorice Bucovina și Galiția, care aparțin astăzi Ucrainei. În trecut, apele sale au fost folosite de plutași pentru transportarea lemnului, cu excepția celor câteva luni de iarnă. În august 1979, a circulat ultima plută pe Ceremușul Alb. În Evul Mediu și epoca modernă timpurie, acest râu a format granița dintre Principatul Moldovei și Regatul Poloniei. Între anii 1919-1939
Râul Ceremușul Alb () [Corola-website/Science/319189_a_320518]
-
făcea vacanțele la Broșteni în casa sorei lui, Elena, căsătorită cu pedagogul Ion Teodorescu. La Broșteni, pe valea Bistriței, a pictat o mulțime de pânze cu peisaje cu oameni muncind, ciobani și ciobănițe de pe muntele Grințieșu și de pe dealurile Broștenilor, plutași pe Bistrița, peisaje cu priveliști din muntele Pleșele Holdei, Grințieșu sau Căboile. A pictat și hore de prin satele de la poalele Ceahlăului (1937). Dintre lucrările pe care le-a făcut la Broșteni se remarcă: "Pe Bistrița" (1905) - cu trei țărănci
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Donin-Marcinkiewicz 1840 " Halka " - Vilnius (1848), apoi (1854) , în noua versiune -Varșovia ( 1858) " Noul Don Quijote " (Nowy Don Kiszot) Lwow (Lemberg) 1849 " Loteria " Varșovia (1846) " Țiganii" - Vilnius (1852)- în noua versiune "Jawnuta" Varșovia (1860) " Bettly" Vilnius (1852) " Idila la țară" Minsk (1852) " Plutașul " ("Fliș ")Varșovia (1858) " Contesă" ("Hrabina")Varșovia (1860) "Cuvânt de onoare " ("Verbum nobile" )Varșovia (1861) "Castelul vrăjit" ("Strazny dwór" ) Varșovia , (1865) "Paria" Varșovia , (1869) melodrama " Beata" 1872 "Balete ": "Monte Christo" 1866 Muzică instrumentala 3 uverturi : "Basm " ( Baijka)(1848) închinata compozitorului rus
Stanisław Moniuszko () [Corola-website/Science/309861_a_311190]
-
va fi răsplătit cu o atingere de buzdugan pe umăr, aducătoare de fericire pentru tot anul, sau de căsătorie pentru cei singuri. Acest obicei este legat de asediul Cracoviei de către tătari în 1287. Legenda spune că locuitorii și mai ales plutașii orașului Zwierzyniec, au năvălit într-o noapte în tabăra tătara și l-au omorât pe Han. Rămași fără conducător tătarii s-au retras, iar plutașii s-au întors victorioși în oraș. Liderul plutașilor, luând hainele bogate ale Hanului și acaparând
Lajkonik () [Corola-website/Science/333308_a_334637]
-
legat de asediul Cracoviei de către tătari în 1287. Legenda spune că locuitorii și mai ales plutașii orașului Zwierzyniec, au năvălit într-o noapte în tabăra tătara și l-au omorât pe Han. Rămași fără conducător tătarii s-au retras, iar plutașii s-au întors victorioși în oraș. Liderul plutașilor, luând hainele bogate ale Hanului și acaparând micul ponei tătar, s-a îndreptat spre Cracovia. Orășenii i-au întâmpinat cu veselie, cu daruri și i-au servit cu vin. De atunci, în
Lajkonik () [Corola-website/Science/333308_a_334637]
-
Legenda spune că locuitorii și mai ales plutașii orașului Zwierzyniec, au năvălit într-o noapte în tabăra tătara și l-au omorât pe Han. Rămași fără conducător tătarii s-au retras, iar plutașii s-au întors victorioși în oraș. Liderul plutașilor, luând hainele bogate ale Hanului și acaparând micul ponei tătar, s-a îndreptat spre Cracovia. Orășenii i-au întâmpinat cu veselie, cu daruri și i-au servit cu vin. De atunci, în fiecare an, Lajkonik-ul revine în oraș. Acest obicei
Lajkonik () [Corola-website/Science/333308_a_334637]
-
fierului și a lemnului, olăritul, țesutul se dezvoltă. Meșteșugarii se grupau în asociații profesionale numite collegia, cel mai cunoscut fiind colegiul făurarilor-collegium fabrum, din care făceau parte dulgherii, olarii și zidarii. Mai erau colegii de aurari, postăvari, lemnari, pietrari, corăbieri, plutași și purtători de lectica. Membrii unor colegii aveau rol de pompieri în orașe, fiind împărțiți în decurii și organizați în colegii de tip paramilitar. Centre importante erau și așezările rurale, ca Micia unde era prelucrata piatră, Cristești-centru de olărit. Erau
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]