130 matches
-
răzăș Pe lemn, c-un bun peșcheș Toată lumea-i mulțumită Când se mișcă multă mită!... Și uite așa, într-un an sau doi Ne-au rămas versanții goi Ne trezim cu-nfrigurare Cu ochii privind în soare. Citește mai mult Plutaș pe Bistrițaîntr-o țară-nfloritoare,Cu păduri și port la mareDintr-un sat de pe la munteUnde-s baci și doruri multe,Se sculau răzeșii toț’Cum să facă ei negoțș-au pornit ca la îndemn,Să facă comerț cu lemn.Un prinț de
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > PLUTAȘ PE BISTRIȚA Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > PLUTAȘ PE BISTRIȚA Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
strai nou l-am îmbrăcat Ba mai mult, l-am și cântat! Bistrița învolburată Ne-aducea lemnul odată Dar acum, după verseturi, Ne aduce numai PET-uri! de Gabriel Todica Foto: tablou de Gabriel Todica 29.06.2015 Referință Bibliografică: Plutaș pe Bistrița / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
brav cneaz pe nume Litovoi Ce-și apăra hotarul la vreme de război. Cu munții și pădurea, cu ape curgătoare Moșnenii brezoieni se află-n sărbătoare! Și Basarab și Mircea cu-ale lor legende vii Rămân peste meleaguri eterne mărturii. Plutașii de pe Lotru duceau bușteni la vale La lacul de plutire Novac le ieșea-n cale. Cu munții și pădurea, cu ape curgătoare Moșnenii brezoieni se află-n sărbătoare! Au avut moșnenii o floare în grădină O societate forestieră numită Carpatină
DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353553_a_354882]
-
timp ,,vase plutitoare'' și apoi prelucrați la fabricele de cherestea din Piatra-Neamț, Bacău sau Galați de ani au fost suspendate. ,,Plutăritul'' pe mici distanțe a rămas doar în povești sau un sport vremelnic. După ce ghidul luă legătura cu niște foști plutași, în una din primele zile am pornit-o la vale, adică spre Gura Barnarului de unde s-a început plăcuta legănare pe apele Bistriței. Am parcurs cam 40 de kilometrii. Privirile ne fugeau ba pe apele strălucitoare ale Bistriței, ba spre
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
ne înconjurau. Liniștea era din când în când 2 întreruptă de cântecele pasărilor ori ale colegilor de pe plute care își suceau capetele și încercau să se ia la întrecere cântând melodii care le veneau pe coardele cam străpezite. Cei patru plutași încercau să povestească din amintirile lor. La drept vorbind, plutăritul era o meserie pe cât de anevoioasă, pe atât de grea și periculoasă. Nu odată câte un plutaș rămase fără degetele de la picioare, ba după spusele unuia din ei-a lui
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
la întrecere cântând melodii care le veneau pe coardele cam străpezite. Cei patru plutași încercau să povestească din amintirile lor. La drept vorbind, plutăritul era o meserie pe cât de anevoioasă, pe atât de grea și periculoasă. Nu odată câte un plutaș rămase fără degetele de la picioare, ba după spusele unuia din ei-a lui Vlad, a cărui părinte a fost toată viața plutaș, s-au betegit pe viață. Se întâmpla ca apele furioase să nu de-a voie pe la vreun cot
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
vorbind, plutăritul era o meserie pe cât de anevoioasă, pe atât de grea și periculoasă. Nu odată câte un plutaș rămase fără degetele de la picioare, ba după spusele unuia din ei-a lui Vlad, a cărui părinte a fost toată viața plutaș, s-au betegit pe viață. Se întâmpla ca apele furioase să nu de-a voie pe la vreun cot, să treacă dihania de plută...atunci Zărnoiu-că așa s-a numit bietul om, s-a dat jos de pe plută și tot încercând
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
furioase să nu de-a voie pe la vreun cot, să treacă dihania de plută...atunci Zărnoiu-că așa s-a numit bietul om, s-a dat jos de pe plută și tot încercând ,contra valurilor să le înfrunte puterea ajutat de alți plutași, deodată i s-a prins corpul între plută și mâlul adânc... Plutașii noștrii și-au făcut semnul crucii împingând alene pluta spre mal, în așa fel ca noi turiștii-oaspeții lor, să poată coborâ în voie . Ni se pregătise odăi de
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
de plută...atunci Zărnoiu-că așa s-a numit bietul om, s-a dat jos de pe plută și tot încercând ,contra valurilor să le înfrunte puterea ajutat de alți plutași, deodată i s-a prins corpul între plută și mâlul adânc... Plutașii noștrii și-au făcut semnul crucii împingând alene pluta spre mal, în așa fel ca noi turiștii-oaspeții lor, să poată coborâ în voie . Ni se pregătise odăi de odihnă peste noapte în satul Lunca. Ba, gazdele ne-au pus pe
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
dar am reușit să urcăm pe plută și să străbatem distanța Barnar- Lunca -Poiana Teiului în cele mai bune condiții. Secretul de a ajunge cu pluta la destinație e să știi să vâslești pentru a putea duce pluta unde vrei. Plutașii au fost oameni care cunoșteau mersul apei. Cunoșteau unde sunt bolovani, poduri de lemn care înlesneau trecerea dintr-o parte în cealată a satului. Plutașii știau să înnoate ca nimeni altul. Erau experți în prevederea vremii, după semnele ce se
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
pluta la destinație e să știi să vâslești pentru a putea duce pluta unde vrei. Plutașii au fost oameni care cunoșteau mersul apei. Cunoșteau unde sunt bolovani, poduri de lemn care înlesneau trecerea dintr-o parte în cealată a satului. Plutașii știau să înnoate ca nimeni altul. Erau experți în prevederea vremii, după semnele ce se arătau ori pe bolta cerească, ori ale vietăților precum pești,broscoi și chiar viermișori care pluteau pe și sub apă. Ascunzătorile unora din micile vietăți
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
școlii împreună cu alți colegi ne aventuram pe Bistriță de la Piatra-Neamț până după Podul de Fier de la intrare în Bacău, acum nu mai era posibil . Au apărut tot felul de stânci, insule, grinduri care împiedică și pun în primejdie plutăritul și plutașii. Sezonul plutăritului începea pe atunci cam la mijlocul lui Martie și ținea vreme îndelungată, până în adâncimea toamnei, ba uneori în noiembrie când cădea zăpada. Imaginați-vă că nu odată se auzea, iar ziarul ,,Bacăul'' relata despre catastrofa navigației: s-au lovit
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
și s-a transformat în Ansamblul folcloric „Coronița”, denumire simbolică dată de la coronița care se află pe pieptărașele fetelor. Are un repertoriu bogat, original, alcătuit din aproximativ cincizeci de cântece și colinde specifice Solovăstrului, printre care pot fi amintite: „Doina plutașilor”, „Românie”, melodii de joc: „Dragu mi-i de către seară”, „Rara”,” Împiedicata”, cântece de cătănie: „Cântă cucu-n par de vie”, „Doamne, cât de negri-s munții!,” „Mureș, Mureș, apă lată,” „Vine-un ordin și-o poruncă,” obiceiuri unice în țară
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
cătănie: „Cântă cucu-n par de vie”, „Doamne, cât de negri-s munții!,” „Mureș, Mureș, apă lată,” „Vine-un ordin și-o poruncă,” obiceiuri unice în țară: „Coborâtul jocului” a doua zi de Paști, „Șezătoarea”, „Împodobitul steagului” la cununie, „Întoarcerea Plutașilor”, „Târgul fetelor de la Gurghiu”, „Colindul vătafilor”, „Cununa”, „Plecarea feciorilor la cătănie”. Au participat la numeroase concursuri în țară și în străinătate: Italia și Croația, au obținut de trei ori Locul I la Festivalul „Cântarea României” și trofeul Festivalului „Șezătoarea de la
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
în fața Pavilionului și până azi toți directorii stațiunii și-au pus amprenta asupra dezvoltării ei. Admirația mea rămâne însă pentru Doctorul Mamularu. Și, desi locuitorii se îndeletniceau mai mult cu turismul, am surprins și câteva momente aparte cum ar fi plutașii de pe Olt, probabil nu localnici ci din Brezoi, aceștia fiind cunoscuți că meseriași în domeniu. Călimănești rămâne în memoria românilor prin simbolul Pavilionului central, insula și schitul Ostrov, Oltul, mănăstirea Cozia și izvoarele sale miraculoase. Călătorule, oricare ai fi din
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
plastică românească. Discurs inaugural nesincron al ministrului culturii cehoslovac Lumentiev (?). Asista Dionisie Ionescu, ambasadorul român la Praga și ministrul cehoslovac al educației, Nejedly. Sunt filmate picturile „Spre abataj” de Gheorghe Șaru, „Mocănița” de Didina Călugăru, „Ana Ipătescu” de Alexandru Ciucurencu, „Plutașii” de Szony și sculptură „Dans țărănesc” de Vida Gheza. ÎN ATELIERUL SCULPTORULUI IOSIF ISER România, 1955, reportaj Cu: Iosif Iser Producător: Actualitatea în imagini nr. 19 / 1955, subiect d. În atelierul sculptorului Iosif Iser. - Aspecte din atelierul pictorului Iosif Iser
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VIII-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379409_a_380738]
-
într-o țară în care există încă un cult al ciornelor. Peste un timp, harta limbii române va ajunge mai mică decât cea a României. Uitați-vă la ultimul bac. La așa școală, așa bac, dus cu pluta. Doar că ''plutașii''' de azi vor cârmui, peste câțiva ani, țara. Eu îmi iubesc țara și cred în ea. N-o să plec niciodată de tot, pentru că am aici un trecut inegalabil. Ca și dumneavoastră. Cea mai acută problemă a României în momentul de
CARTUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372886_a_374215]
-
pe zi „pentru hrana lor”, deși ursarii erau scutiți de „salahorie și beilicuri”. Aceleași îndatoriri au fost aruncate și pe seama ,,lăcuitorilor târgurilor”.Tot materialul necesar pentru construcțiile de poduri și drumuri - mai ales lemnos - a fost transportat pe apă, de către plutași, și pe uscat de către birnici. Lucrările de construcții de drumuri și poduri, ori de îmbunătățire a comunicațiilor, s-au lovit însă de mari piedici. Boierimea continua să rămână refractară la apelurile pe care le făcea Paul Kiselev și refuza orice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pre-regulamentară, să fie îndreptat către bazinul Mării Mediterane și în special la Constantinopol. Desele intervenții ale negustorilor turci și chiar ale Vizirului au avut ca urmare acordarea, în această epocă, de către domnitorul Moldovei, a numeroase înlesniri negustorilor turci, de la recrutarea plutașilor, la paza transporturilor, vamă etc. Încheierea tratatului austro-rus cu privire la navigația pe Dunăre, în 1840, a îndreptat din nou atenția austriecilor asupra folosirii râurilor noastre pentru comerțul de tranzit către gurile Dunării, comerț în care erau interesați mai ales proprietarii de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Pe râurile de munte se mergea cu câte o singură plută condusă de către doi oameni. Pe Siret însă, se formau convoaie de câte „patru și mai multe plute la un loc și care se cîrmuiesc numai de câte un om”. Plutașii se recrutau dintre locuitorii regiunii de munte: „iar acei mai săraci ce nu au vite se năimesc plutași și tăietori de cherestele cu toporul”, se spune într-un document din 1843. Ei se angajau prin liberă învoială, cu care prilej
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se formau convoaie de câte „patru și mai multe plute la un loc și care se cîrmuiesc numai de câte un om”. Plutașii se recrutau dintre locuitorii regiunii de munte: „iar acei mai săraci ce nu au vite se năimesc plutași și tăietori de cherestele cu toporul”, se spune într-un document din 1843. Ei se angajau prin liberă învoială, cu care prilej se întocmeau zapise. Din nefericire nu știm anume în ce condiții lucrau ei, cu ce preț se angajau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrau ei, cu ce preț se angajau. Un lucru este însă sigur: erau foarte căutați. Transporturile de lemne sporiseră în așa măsură, încât erau angajați și oameni fără nici un fel de cunoștințe în conducerea plutelor, dat fiind că numărul specialiștilor plutași se dovedea insuficient. Din această cauză aveau loc numeroase accidente. Așa se explică rostul circulării Departamentului din lăuntru, din iulie 1835, prin care se cerea negustorilor să angajeze oameni „îndestui” și cu „deplină știință” la plutărit. În afara transportului lemnelor, s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vasele, deoarece râul „este supus la dese creșteri de apă, care acoperă malurile în depărtare foarte mare și-și schimbă adeseori chiar și cursul albiei sale”. O mare piedică în calea navigației o constituiau podurile joase, pe tărașe și șeici. Plutașii, atunci când treceau cu plutele, erau nevoiți să se culce pe plută sau să sară podul pentru a cădea pe plută de cealaltă parte a podului. Cam în aceeași vreme, N. Șuțu a prezentat și el un proiect relativ la măsurile pregătitoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]