484 matches
-
fața palidă, apoi cianotică; respirație rapidă și superficială; puls mic, tahicardic; tensiune arterială coborâtă, anxietate. Din punct de vedere fizic, se observă: un hemitorace imobil, cu spații intercostale lărgite; vibrații vocale abolite; hipersonoritate la percuție și tăcere la auscultație. Tratamentul pneumotoraxului vizează două aspecte: când este bine tolerat și nu prezintă complicații, gimnastica respiratorie se aplică destul de repede de la debut. Când plămânul este complet reexpansionat, se trece la un program de recuperare asemănător celui aplicat în cazul afecțiunilor pleurale (stadiul II-III
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
peste 50 de ani), caracterul contaminării (masivă, prelungită), scăderea rezistenței organismului (subalimentație, epuizare fizică și psihică, diabet, alcoolism, tabacism), apărare naturală slabă, explozie demografică, infecțiile HIV/SIDA. Debutul poate fi violent, acut, cu aspect pneumonic, hemoptoic, pseudogripal, epanșament pleural, hipertermie, pneumotorax spontan sau poate fi asimptomatic cu semne generale (astenie, inapetență, pierdere ponderală, transpirații nocturne, subfebrilitate) și semne funcționale (tuse și expectorații). Gimnastica respiratorie are ca scop reeducarea diafragmatică, costală și costo-diafragmatică, educarea tusei și expectorației asistate acolo unde este nevoie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pentru a se vedea poziția cateterului; - Se dezinfectează și protejează locul cu pansament steril după terminarea perfuziei; - Se verifică zilnic locul pentru a depista semnele de inflamație; - Se schimbă la fiecare 24 h tubulatura pefuziei. Complicații posibile: lezarea arterei adiacente; pneumotorax, embolie, septicemie de cateter, tromboză venoasă profundă. Contraindicații pentru abordul venos central: - Tromboflebita, celulita locală, tulburări de coagulare, proteze vasculară pe femural. INVESTIGAȚII IMAGISTICE Radiologice : - Radiografia renală simplă - Urografia IV - Pielografia retrogradă - Cistografia - Computer Tomografia - Arteriografia renală 94 Radiografia renală
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
reprezintă incapacitatea pulmonilor de a asigura hematoza; poate fi acută sau cronică. Insuficiența respiratorie cronică poate avea drept cauze bronopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), astmul bronșic, fibrozele pulmonare grave, pneumoniile interstițiale, iar cea acută poate fi consecința stării de rău astmatic, pneumotoraxului, atelectaziei sau pleureziei masive, emboliilor pulmonare, miopatiilor, miozitelor sau paraliziei mușchilor respiratori, afecțiunilor neurologice ce cuprind centrii respiratori, traumatismelor toracice cu volet costal, sau poate reprezenta un episod de acutizare a insuficienței respiratorii cronice. Insuficiența respiratorie are drept consecință diminuarea
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
produsă printrun edem pulmonar necardiogen, creșterea permeabilității alveolo-capilare având loc prin mecanism lezional. Evoluează cu hipoxemie severă. Simptomele clinice ale edemului pulmonar constau în transpirație, cianoza extremitaților și buzelor, dispnee, tuse cu expectorație spumoasă, rozată, creșterea frecvenței respiratorii și cardiace. Pneumotoraxul (pătrunderea aerului în cavitatea pleurală) duce la colabarea plămânilor și este atât cauză de insuficiență respiratorie cât și consecință a insuficientei respiratorii acute. Poate fi produs de un traumatism toracic sau poate fi "spontan" (de fapt consecință a unei bronhopneumopatii
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
acute. Poate fi produs de un traumatism toracic sau poate fi "spontan" (de fapt consecință a unei bronhopneumopatii cronice obstructive, a astmului bronșic, a fibrozei chistice sau, cel mai frecvent, a tuberculozei). Simptomele clinice sunt dispnee, durere toracică, anxietate. Dacă pneumotoraxul este însoțit de acumulare de puroi poartă numele de piopneumotorax, iar colecția pleurală de lichid seros, secundară unei afecțiuni cardiace, renale sau hepatice, manifestată clinic prin dispnee, se numește hidrotorax. Bronhopneumopatia cronică obstructivă reprezintă o asociere între bronșita cronică și
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
presiunea intra-alveolară este mai mare decât cea extrapleurală. Presiunea transmurală rezultată este cea care menține plămânii plini cu aer (presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
presiunea intra-alveolară este mai mare decât cea extrapleurală. Presiunea transmurală rezultată este cea care menține plămânii plini cu aer (presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
presiunea intra-alveolară este mai mare decât cea extrapleurală. Presiunea transmurală rezultată este cea care menține plămânii plini cu aer (presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Calea translombară: cantitate mare de substanță de contrast pentru a evidenția arterele distale (nu le evidențiază întotdeauna); paraplegia indusă de pătrunderea unei cantități de substanță de contrast în artera spinală; obliterare prin disecție a arterelor spinale sau viscerale 107; hemo-, pneumotorax (puncție inadecvată înaltă)107; necesită anestezie generală 107; contraindicată la pacienții cu HTA sau care primesc tratament anticoagulant 44; nu permite efectuarea procedeelor de cardiologie intervențională și în special a trombolizei. Calea axilară (1963, Hanafee și colab.). mortalitate de 3
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
presiunea intra-alveolară este mai mare decât cea extrapleurală. Presiunea transmurală rezultată este cea care menține plămânii plini cu aer (presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
at midnight". Ziarul manipula opinia publică fără să știe. Interesant este că același medic Dawson îi salvase viața în timpul gravei boli (tuberculoză pulmonară acutizată) de care regele a suferit în lunile noiembrie-decembrie 1928 și care a necesitat o intervenție chirurgicală (pneumotorax)! Episodul nu apare în nici o istorie scrisă oficială, nici măcar la istoricul nonconformist A. J. P. Taylor, dar mai mulți martori l-au relatat în filmul documentar BBC The Windsors (v. Bibliografia) care conține și afirmațiile lui Kenneth Rose, biograful regelui
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
presiunea intra-alveolară este mai mare decât cea extrapleurală. Presiunea transmurală rezultată este cea care menține plămânii plini cu aer (presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
presiunea intra-alveolară este mai mare decât cea extrapleurală. Presiunea transmurală rezultată este cea care menține plămânii plini cu aer (presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Antichitate, mai ales din Renaștere. Laënnec face metoda anatomo-clinică de neînlocuit, aplicând-o sistematic în toate bolile interne. Laënnec studiază detaliat bolile inimii, organelor abdominale, peritoneului, dar mai ales maladiile pulmonare: infarctul pulmonar, pleurezie, emfizem, edem pulmonar, astm, pneumonie, gangrenă, pneumotorax, ftizia. Duce mai departe rezultatele colaborării sale cu colegul Bayle, descrie semne fizice, simptome, căi de prevenire și metode de vindecare. Nosologia sa e dusă până spre detalii. Orientarea generală ca și metodologia introduse de Laënnec s-au impus timpului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
expirului (reflexul inhibitoinspirator), colabarea bruscă a țesutului pulmonar determină producerea inspirului (reflexul excitoinspirator). În comparație cu reflexul inhibitoinspirator, cel excitoinspirator este mai puțin important din punct de vedere fiziologic. Acesta din urmă acționează mai mult în condiții patologice de deflație pulmonară forțată (pneumotorax). În afara receptorilor de întindere, la oprirea inspirației și declanșarea expirației realizate de reflexul Hering-Breuer participă în oarecare măsură și receptorii juxtacapilari (receptori J) și de iritație (receptori I). Aceștia dețin un rol important în dispneea produsă de reacțiile inflamatorii locale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
apărea și alte simptome: anxietate, gust metalic, “sete acută de aer”, tuse, parestezii, artralgii, convulsii, tulburări de hemostază, pierderea stării de conștiență. Edemul pulmonar este, de obicei, o constatare post-mortem. Diagnostic diferențial trebuie făcut cu: criza de astm, sincopa vaso-vagală, pneumotoraxul cu supapă, obstrucția mecanică a căilor aeriene, edemul pulmonar, aritmii cardiace, infarctul miocardic, aspirația de alimente în căile aeriene, embolia pulmonară, atacul vascular cerebral, intoxicația acută medicamentoasă, reacții adverse la droguri, angioedem ereditar, urticarie la frig sau idiopatică, șoc (cardiogen
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cu un volum curent de 500 - 600 ml care trebuie să inducă ridicarea toracelui. Din două în două minute, în timpul masajului cardiac extern, se verifică pulsul și ascultația cordului! Complicațiile masajului cardiac extern sunt reprezentate de: fracturi costale și sternale, pneumotorax, hemotorax, hemiperitoneu, rupturi ale viscerelor: pulmon, ficat, splina, stomac, sau vărsătura lichidului gastric - ca urmare a compresiunilor repetate - cu invazia căilor aeriene, prin respirațiile artificiale, dacă nu s-a observat imediat și nu s-a aspirat rapid tot conținutul din
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
precum și a monitorizării evoluției și al impactului terapeutic al diferitelor intervenții efectuate. Principalele tipuri de șoc și principalele etiologii ale fiecărei tip sunt următoarele 2: R șocul cardiogen (afectare miocard, valve, tulburări de ritm și de conducere); R șocul obstructiv (pneumotorax sub tensiune, embolia pulmonară masivă, tamponada cardiacă, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă, stenoză aortică, infarctul ventriculului drept); R șocul distributiv (vasodilatație periferică inadecvată: șoc septic, anafilaxie, insuficiență adrenală); R șocul hipovolemic (cantitate redusă de sânge sau de plasmăă. Modificările evaluate, indiferent de
EVALUAREA ECOCARDIOGRAFICA IN SOC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
poate deveni dificilă sau imposibilă datorită edemului. Leziunile asociate trebuie rapid depistate deoarece dacă nu sunt recunoscute și tratate la timp pot agrava prognosticul uneori până la risc vital. Leziunile asociate cu arsurile pot fi: traumatisme închise cranio-cerebrale, traumatisme toracice (hemo, pneumotorax), leziuni abdominale (rupturi viscerale, hemoperitoneu, hemoragie retroperitoneală), leziuni ale coloanei vertebrale, fracturi pelvine sau ale oaselor lungi, plăgi cu rupturi vasculare și pierderi masive de sânge. Pacienții cu arsuri au în faza acută, imediat după accident TA ușor crescută. De
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
cateterizare tip Swan-Ganz. Permeabilitatea capilară anormală rezultată în urma unei leziuni inhalatorii, în prezența unui exces de lichide administrate i.v. conduce la o sechestrare adiționala de lichide extravasculare la nivel pulmonar, EPA. Montorizare prin radiografii toracice pentru decelarea pneumoniei secundare, pneumotoraxului sau pleureziilor este obligatorie.Uneori repetarea bronhoscopiei (rigidă sau cu fibre optice) poate fi necesară pentru a dezobstrua căile aeriene. Nu există nici o dovadă, nici experimentală și nici c1inică, asupra beneficiului steroizilor în leziunile inhalatorii. De asemenea, antibioterapia profilactica nu
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
nu, seroasa parietală. Din acest punct de vedere, plăgile se clasifică în: nepenetrante și penetrante. Cele penetrante pot fi: simple (fără leziuni viscerale ) sau grave (cu leziuni viscerale). Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pot interesa organe cavitare determinând la torace pneumotorax sau pneumomediastin asociat de regulă cu hemoragie (hemopneumotorax), iar la abdomen realizează sindromul peritonitic în plăgile organelor cavitare sau sindromul de hemoragie internă în cazul celor parenchimatoase (ficat, splină, pancreas, rinichi). 5. Forma anatomopatologică: plăgi simple limitate la planurile superficiale
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
arteriale) care dau o mortalitate ridicată prin hemoragie masivă însoțită de tulburări cardiace, cerebrale, sincopă sau moarte. c. Plăgile toracice sunt caracterizate prin producerea unei soluții de continuitate la nivelul toracelui, plămânului sau arborelui bronșic. Consecința este apariția revărsatului pleural: pneumotorax sau hemotorax, de obicei combinate. Tulburările respirației pot fi imediate sau tardive și sunt determinate de scăderea posibilităților ventilatorii și circulatorii (prin compresiune) cu instalarea unei hipoxii, cu insuficiență cardio-respiratorie ce se agravează progresiv. Insuficiența respiratorie acută domină tabloul clinic
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
depistarea eventualelor leziuni organice. Acest examen este necesar și de mare responsabilitate mai ales în plăgile împușcate oarbe sau bipolare. În funcție de localizarea topografică a leziunii se vor căuta semne caracteristice de interesare a organelor situate în aceste regiuni: emfizem subcutanat, pneumotorax, hemotorax la torace, semne de peritonită sau hemoragie la abdomen etc. Examenul clinic general va căuta să stabilească reacția organismului consecutivă producerii plăgii. Semnele sunt polimorfe și sunt în funcție de importanța secțiunii traumatice, a hemoragiei ca și septicității plăgii. Ca urmare
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
penetrante: plăgile nepenetrante, cu sau fără leziuni osoase, sunt asemănătoare plăgilor din altă regiune ; plăgile penetrante pot fi: pleuropulmonare, cardio-pericardice și toracoabdominale. Plăgile pleuro-pulmonare se clasifică în funcție de comunicarea cu exteriorul în: plăgi cu torace închis, cu torace deschis și cu pneumotorax cu supapă. Dat fiind aspectul clinic, aceste plăgi pun probleme dificile de diagnostic și de tratament chirurgical, motiv pentru care se vor folosi toate metodele clinice și paraclinice (examen radiologic, bronhoscopic etc.). d. Plăgile abdominale: În raport cu starea peritoneului și cu
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]