134 matches
-
vibrantă, cu vigoare, lacrimi de abia reținute și tremolouri exagerate. Câteodată, cântecul se auzea mai tare, când ușa se deschidea și câte un combatant ieșea să se ușureze sub cerul liber, înainte de a intra înapoi în gura monstrului avid de poșircă. Dimineața, încă se mai auzea un horcăit venind din tavernă. Ieșea dinăuntru și un miros nedefinit de vin răsuflat, sânge, cămașă nespălată, vomă și mahorcă puțind a urină. Cei mai mulți dormiseră acolo. Fermillin, care se sculase primul, îi trezea scuturându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
o bere și mai și găsește că‑i de râs. Sophie are tocuri foarte înalte și, în splendoarea ei blondă, nu se lasă prinsă de nimeni. Cu toate astea, Rainer, în prostia lui, încearcă s‑o facă, dar fără succes. Poșirca de ceai e servită în păhărele de carton la un preț infim, fiindcă se strâng bani pentru o excursie de absolvire a liceului. Pentru frații mai mici, există un teatru de păpuși, la care împătimiții teatrului - din aceia care‑și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mulți ,stil de viață monden,bărbați sexy,șampanie,cătușe de catifea...și cearceafuri de satin.Aceasta e promisiunea. Realitatea,probabil în cele mai multe cazuri...muncă grea și repetabila,bani puțini,bărbați grași ,transpirați și doritori de ce n-au avut parte niciodată,poșirca și palme răsunătoare la fund într-un hotel cu nume caraghios sau pe bancheta din spate a unii mașini. Câte ajung "escorte"cu "carte de munca"si cu acces la sindrofiile mondene?Câte ajung Madame,Jenna sau ...Pretty Woman? Deci
PRETTY WOMAN ??? de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364453_a_365782]
-
doar-doar se va întâlni cu țiganii, dar degeaba, nici urmă de balaoacheși! Dacă văzu și văzu că nu mai apar o luă pe drum către Roșiori, poate se va întâlni cu ei. Merse toată noaptea, se întâlnea cu care cu poșircă, cu porumb, cu grâu, cu sare, cu gaz și-i întreba pe oameni dacă n-au văzut o șatră cu două căruțe de țigani. Unul din ei se numea Polizache din Roșiori, cam la patruzeci de ani așa, urât, cu
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
s-a încheiat la Olănești pe “Terasă Răducanu“ unde a a avut loc o seară de poezie cu participarea scriitorilor vâlceni: Ion I. Părăianu, Nicu Cismaru, președintele Asociației Culturale”Anton Pann”, Violeta Scrociob, vicepreședinte al Asociației Culturale”Anton Pann “Gigi Poșirca, Vali Scrociob, Puiu Răducanu, Titina Nica Țene, Ioan Toanta,, Viorela Părăianu și Al.Florin Țene. Tema acestei seri literare a fost “ Mama“ . Autorii au citit din poeziile lor scrise pe această temă și cuprinse în antologia ce o pregătește Puiu
MANIFESTĂRI CULTURALE ÎN STAŢIUNEA IZVOARELOR DE AUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349979_a_351308]
-
ar da bine în ochii gazdelor dacă acestea și-ar face impresia că este pretențios. Totuși, vinul de colecție, deloc ieftin, taman pe gustul său, îl determină să mărturisească: - Domnii mei, eu am un principiu în viață: decât să beau poșircă, mai bine nu beau nimic! Îmi place să văd că și dumneavoastră vă pricepeți la băuturi fine! Femeia surâde subțire; oaspetele a venit la ei afumat și e sigură că nu o astfel de licoare l-a amețit. Nu au
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
păhărele de vin, apoi încarcă-ochi mașina cu de toate și-o ia din loc, s-ajungă acasă înainte de amiază, la odihnă, fiindcă luni începe altă săptămână grea la serviciu. - Domnii mei, eu am un principiu în viață: decât să beau poșircă, mai bine nu beau nimic! Îmi place să văd că și dumneavoastră vă pricepeți la băuturi fine!, mai spune el o dată, crezând că n-a fost auzit. Nici de data aceasta, ei nu îi dau replica. Le este clar că
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
-său, să vorbim și noi ca oamenii. De unde ești tu, mă întreabă el curios, de pe Vlașca, îi răspund eu. Știu cunosc Vlașca și Teleormanul cum îmi cunosc casa, am fost cu târne, mături și butoaie, altădată, mai demult, mergeam cu poșircă, erau alte timpuri... Am urcat pe prispă, apoi am intrat în casă, o cameră mică căreia îi atingeam grinzile cu capul. Voiam să mă odihnesc puțin. Mă săturasem de hurducăitul căruței prin praf, îi fac semn Căprioarei că vreau să
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
hai, să mințim în direct și-n răspăr, Că poate prin rău vom ajunge la bine: Minciuna supremă va fi adevăr...” (1984) * Scrisoare către Guvernul României (în apărarea românilor din Ardeal) „Ce sorcovă și târguri ai în steag Și ce poșircă îți băltește-n sânge, Guvern al inaniției, beteag, De nu auzi Ardealul care plânge? Tu nu-nțelegi coșmarul vieții lor, Că sunt abuzuri cu nemiluita Și că n-au cui să-i ceară ajutor Românii din Covasna și Harghita? De
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
-n țara-ntreagă Să se ofere-un vin slăbuț, alegătorii să nu cumva să se îmbete prea vârtos Iar costul libației suportat fiind, avea să fie de cel ce-avea să se aleagă Alegătorii îi dăduseră și-un nume vinului: „Poșirca de onoare”, spuneau cu toți ritos Primarul fu însărcinat prin telegramă să se ocupe de primire și de cele toate Și undeva pe-o pajiște printre drapele, au fost aduse mese și carafe de un litru Cocarde și pânzeturi, fanfara
ROMULUS VULPESCU 1933-2012 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351671_a_353000]
-
ministru Iar delegații se întoarseră cu spatele de-așa dezgust, ce nu văzuseră vre-odatʼ Și-un funcționar al primăriei, tot țeapăn, veni cu-n toc, stimabilul să se semneze în registru. Răspunse-apoi primarul după ce-și mai reveni: -Tocmai vomit poșirca dumneavoastră de onoare monsieur ministru dragă De-i zice vin să știți că e casat și-i îndoit cu apă, cu iz de-oțet înțepător e tot Ei aș! Politica-i o vorbă goală! Și gloata n-a avut răbdare
ROMULUS VULPESCU 1933-2012 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351671_a_353000]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CE FRUMUSEȚE, SFINTE DOAMNE! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 667 din 28 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului ce frumusețe, sfinte Doamne! o văd acum în prag de iarnă și câte am pierdut eu, toamne, gustând poșirca din povarnă... culori atât de schimbătoare pălesc în nopțile senine și-n valsuri, frunze pe cărare, prin ramuri, pritocesc suspine. ce frumusețe, sfinte Doamne! ca un preludiu de vioară, într-un concert de triste toamne, mă zgândără și mă-nfioară! să
CE FRUMUSEŢE, SFINTE DOAMNE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346543_a_347872]
-
snoavei.Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai bogat zăcământ de pe la noi, europrostia. Când pui apă de ploaie într-o băutură tare, tăria se blegește și devine plană, precum cenușa.Coniacul, democratizat, devine poșircă.De acum înainte, Europa nu va mai alerga, nebună, spre progres, ci va merge șontâc-șontîc, în ritmul nostru păcalo-tândalesc-sămănătorist.Avântul de muncă al europenilor se va poleniza cu lenea noastră agraro-silvică, iar războinicii lor vor juca, pe câmpul de luptă
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
roabe, cu lopeți, cu vagoneți și bice primite pe spate, alături de înjurăturile care curgeau doldora sub lovituri. Pe cozile lopeților încremenise un strat confortabil de gheață. Se lucra circa 12 ore pe zi, cu cele 30 de minute pauza pentru poșirca în care erau fierte murături stricate, varză împuțită și cartofii mucegăiți. Pentru a nu îngheța poșirca care se împărțea cu mărinimie se renunța la lingură, sorbindu-se direct din gamelă. Pe pieptul deținuților acoperit cu zdrențe, stropii ce cădeau din
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
lovituri. Pe cozile lopeților încremenise un strat confortabil de gheață. Se lucra circa 12 ore pe zi, cu cele 30 de minute pauza pentru poșirca în care erau fierte murături stricate, varză împuțită și cartofii mucegăiți. Pentru a nu îngheța poșirca care se împărțea cu mărinimie se renunța la lingură, sorbindu-se direct din gamelă. Pe pieptul deținuților acoperit cu zdrențe, stropii ce cădeau din gamelă deveneau în câteva secunde țurțuri ce se zgâlțâiau aprig sub asaltul necruțător al crivățului. Unul
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
de exemplu am primit o găleată de plastic la precedentele alegeri, dar a trebuit să o returnez deoarece, pe poză, sexul nu era unde trebuia să fie. Dar le-am făcut totuși în ciudă. Găleata era plină de țuică, cam poșircă, la primire. Am returnat-o însă goală. Sâc! Ce ne dă Domnul Dumnezeul Nostru ca să ne arate tuturor că suntem oițele sale dragi pe care le păstorește cu mare plăcere? Păi, așa la vederea oricărui votant, Dumnezeu ne oferă din
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
snoavei. Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai bogat zăcământ de pe la noi, europrostia. Când pui apă de ploaie într-o băutură tare, tăria se blegește și devine plană, precum cenușa. Coniacul, democratizat, devine poșircă. De acum înainte, Europa nu va mai alerga, nebună, spre progres, ci va merge șontâc-șontîc, în ritmul nostru păcalo-tândalesc-sămănătorist. Avântul de muncă al europenilor se va poleniza cu lenea noastră agraro-silvică, iar războinicii lor vor juca, pe câmpul de luptă
CAREVASĂZICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357238_a_358567]
-
de fapt de constatări amare la realitatea pe care o trăiesc eu, contemporanii mei. Rar, cu frica mărturisită, mi s-au publicat una sau maxim două bucăți din cele peste 50 ale volumului, motivându-se că redacția nu face politică. (Poșircă mentală multilateral dezvoltată!) Dar politicienii își pot bate joc de noi? E o opinie, un punct de vedere pe care ne temem să-l facem cunoscut? Constantin T. CIUBOTARU Roșiorii de Vede, Teleorman 29 iulie 2012 Referință Bibliografică: Constantin T.
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
și nici noaptea și nici măcar promoții ideile pe care marșează ostrogoții eu sunt mai rău ca ăla din patul lui Procust îmi place cavalcada și traiul când e frust eu stau într-un picior cât alții-și torn pe gât poșircă de cinci stele și altele încât, li se face părul de omăt și-o iau îndărăt Referință Bibliografică: cine bate în poartă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1761, Anul V, 27 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
CINE BATE ÎN POARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342965_a_344294]
-
bărbat bun, câștigă bine, nu bea, nu fumează, e tare cumsecade. Să vezi cum se îmbracă duminica și ies la plimbare ca boierii, beau bere, o băutură amară, bea și tu mamă ziceau că-i bună, ce să beau eu poșirca aia...dar micii mi-or plăcut, nu-s precum cârnații noștri da-s buni... -Dar băiatul, pe el nu-l trage ața la oraș, la trai mai ușor, să se facă și el domn, că știu că-i plăcea cartea
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
splendorile acestui eveniment nou și fascinant de a fi trăite și de a le primi binele sufletesc, apă a setei spiritului. Pe alocuri, nici n-ar avea cum să nu se întâmple într-un oraș în care fierbe la cazan poșirca politică și fierbe, și iar fierbe, iar pe scriitorii însetați de poșircă asta îi interesează mai cu seamă, mulți dintre ei chiar neștiind altceva, mai scriu zeflemitorii câte-o critică fadă, searbădă și insipidă, căci nu e nimic în lume
WOODSTOCK-UL UNIVERSULUI TEATRAL ROMÂNESC. BACĂU, ESPLANADA FESTIVALULUI „THEATERSTOCK” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372103_a_373432]
-
a le primi binele sufletesc, apă a setei spiritului. Pe alocuri, nici n-ar avea cum să nu se întâmple într-un oraș în care fierbe la cazan poșirca politică și fierbe, și iar fierbe, iar pe scriitorii însetați de poșircă asta îi interesează mai cu seamă, mulți dintre ei chiar neștiind altceva, mai scriu zeflemitorii câte-o critică fadă, searbădă și insipidă, căci nu e nimic în lume și în cer la care ei să nu găsească nod în papură
WOODSTOCK-UL UNIVERSULUI TEATRAL ROMÂNESC. BACĂU, ESPLANADA FESTIVALULUI „THEATERSTOCK” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372103_a_373432]
-
noutatea mămăligii este relativă În Lumea Veche, cea pe care o locuim. Strămoșii noștri Își preparau deja, În secolele dinaintea sosirii bogățiilor vegetale și animale din Indiile Occidentale (porumb, dar și cartofi, ori curcanul demn și grav ca un magistrat), poșirca de mei care nu se Învârtea În ceaun și nu se tăia după răsturnarea pe un fund de lemn altminteri decât mămăliga zilelor noastre. Să nu se creadă Însă că doar ai noștri dețineau secretul poșircilor hrănitoare din cereale și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
grav ca un magistrat), poșirca de mei care nu se Învârtea În ceaun și nu se tăia după răsturnarea pe un fund de lemn altminteri decât mămăliga zilelor noastre. Să nu se creadă Însă că doar ai noștri dețineau secretul poșircilor hrănitoare din cereale și nici că meiul ar fi fost unicul beneficiar al acestui tip de prelucrare gastronomică. Hrișca și arpacașul dădeau și ele mâncăruri cu un prestigiu pe cât de legat de existența În cadre sociale modeste, pe atât de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care văzuseră de toate pe lumea asta, cu retina tocită și bătătorită ca o toacă de schit. Băiatul de prăvălie, cu un șorț murdar și lung până la glezne, nu mai prididea cărând vinul cu vedrele dintr-o subpământă noroită de poșirca vărsată. Cârciumarul îl punea să fluiere, ca semn că nu se cinstește din licoare. Când obosea pierzându-și suflul sau când era acoperit de cântul lăutarilor, cârciumarul deschidea trapa beciului, se lăsa într-un genunchi și răcnea congestionat: "Suflă din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]