144 matches
-
Ioana Petcu, Ion Deaconescu. Administrație: Mircea Ghintuială Tehnoredactare: Adrian Mirodone Culegere: Ionică Dobre Rubrici permanente: Ferestre fractale, Lecturi sub abajur, Bibliopolis, O scrisoare pierdută, Poezia în oglindă, Proza în oglindă, Eseu în oglindă, Ogive, Scrisori în agora, Note de lectură, Poștalionul cu penițe, Jurnalul în oglindă, Portret literar, Miscelaneea, Aesotericae, Revista revistelor, etc. Difuzare și abonamente Revista este editata de S.C. ZEDAX, S.R.L. împreună cu Jurnalul de Vrancea și Gazeta Vrânceana, cu sprijinul Consiliului Județean Vrancea și al Asociației Culturale "Duiliu Zamfirescu
OGLINDA LITERARA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 12 din 12 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Oglinda_literara.html [Corola-blog/BlogPost/344895_a_346224]
-
azi o specie rară, pe cale de extincție. Câteva cuvinte din nou despre “17 Dr.”, cunoscută sub numele de “cartierul milionarilor” din California. Înainte ca automobilul să fie inventat, drumul de 17 mile a fost bătătorit strașnic de căruțe cu cai, poștalioane de-al lungul mării și care plecau de regulă de la hotelul-saloon Del Monte, în present fiind reședința unei școli din Monterey, drumul se face pe direcția nord-sud pe marginea oceanului, cu centru vital la Pebble Beach, unde se găsesc numeroase
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
până acum: HOHOTUL APELOR (1975), PRIVIND ÎN OCHII PATRIEI (1986), AȘA CUM SUNT (1989), HOTARUL DE FOC (1991), LA UMBRA CUVÂNTULUI (1995), SCHIMBAREA LA FAȚĂ (2001), TAURUL LUI FALARIS - MĂRTURISITORUL - Jurnal de poet (2003), MUZEUL DE PĂSTRĂVI - Scrisori din lazaret (2004), POȘTALIONUL DE SEARĂ - File din jurnalul unui heruvim (2005), DINCOLO DE TĂCERE - Jurnal de poet (2009), DANSUL INOROGULUI - ELOGIUL MELANHOLIEI (2010), EVANGHELIA INIMII - ANOTIMPURI - Jurnal de poet (2010), EVANGHELIA CERULUI - ZODII DE POET (2011), EVANGHELIA TĂCERII - SOLILOCVII (2011), EVANGHELIA APOCALIPSEI - EPIFANII (2012
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
în oglindă). Cea de-a doua etapă distinctă a creației lui Theodor Răpan cuprinde următoatrele patru cărți inedite, în care experimentează noi forme/formule literare: Taurul lui Falaris - Mărturisitorul - Jurnal de poet (2003), Muzeul de păstrăvi - Scrisori din lazaret (2004), Poștalionul de seară - File din jurnalul unui heruvim (2005), Dincolo de tăcere - Jurnal de poet (2009). Taurul lui Falaris - Mărturisitorul - Jurnal de poet (2003) este o „carte de învățătură”, în care temele fundamentale corespund stărilor divine: credința, Dumnezeu, adevărul, binele, frumosul, poezia
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
fapta! Și tu, Poezie! Mi s-a dat mai mult să spun decât să zidesc, dar aceste turnuri ale cetății sub verbul meu prins-au contur!” Este doar una dintre multiplele posturi în care poetul se prezintă și se re-prezintă. Poștalionul de seară - File din jurnalul unui heruvim (2005) continuă tripticul poematic, încredințând cuvântului scris, în chip de spovedanie lirică, trăiri complexe, de la șovăieli și înfrângeri, așteptări și îndurerări, chemări și speranțe, până la biruințele frumosului fără egal: ,, Cuvântul prin care voi
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
Apocalipsei! Ce ne desparte, azi ne unește! Ce ne-nfioară, doar Moartea zidește! Păsările tale, reptile nebune, îmi sluțesc așternutul! Inima, în galop pe străzile de purpură crudă, căluș, hăituit noaptea în somn. Deliormanul? Să suspine! La Courneuve? Nu mă știe!...” Poștalionul de seară este o carte a întrebărilor și a mirărilor, a clipei și a veșniciei, a dorului nesfârșit de Om și Dumnezeu, o carte a meditației, căci reflexele gândurilor nasc alte reflexe: „Și răsăritul soarelui se face că nechează! De-
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
și Gheorghe Tomozei, 1991) ∙ LA UMBRA CUVÂNTULUI (Editura „Semne”, 1995) ∙ SCHIMBAREA LA FAȚĂ (Editura „Semne”, 2001) ∙ TAURUL LUI FALARIS - MĂRTURISITORUL - Jurnal de poet (Editura „Semne”, 2003) ∙ MUZEUL DE PĂSTRĂVI - SCRISORI DIN LAZARET (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2004) ∙ POȘTALIONUL DE SEARĂ - FILE DIN JURNALUL UNUI HERUVIM (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2005) ∙ DINCOLO DE TĂCERE - Jurnal de poet (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2009) ∙ DANSUL INOROGULUI - ELOGIUL MELANHOLIEI (Editura „Semne”, cu ilustrații de Aurora-Speranța Cernitu, 2010
INVITAŢIE LA O LANSARE DE CARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_nicoleta_milea_1382020229.html [Corola-blog/BlogPost/352463_a_353792]
-
Dimitrescu (fosta Pometului nr. 2 - 8) - nr. 1 - 21; 2 - 14 Str. Pictor Ștefan Dimitrescu (fosta Pometului nr. 2 - 8) - nr. 23 - 85; 16 - 82 Int. Plaiului Str. Podul Înalt Int. Pogănești Str. Pogoanele Int. Poiana Mărului Str. Pometului Str. Poștalionului Str. Prașilei Str. Priboiului Str. Puțul cu Tei Int. Radu Tempea Str. Radu Tempea Str. Radului Str. Râul Șoimului - nr. 1 - 9; 2 - 6 Str. Răbojului Str. Rămășagului Str. Razachiei*(D) Str. Redutei Str. Reșița - nr. 17 - 25 Str. Reșița
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
de proză scurtă contemporană” (București, 1981). După 1989, a publicat la revistele România literară, Luceafărul, Ramuri, Convorbiri literare, Tribuna, Dilema, 22, Cultura, Jurnalul național ș.a. În 2010, îi apare la Editura Karta Graphic din Ploiești, în îngrijirea lui Ioan Groșescu, „Poștalionul cu boi”, culegere de articole publicate după anul 2000 în revistele Cultura, Vatra, Jurnalul național . Relizează prefața la volumul ” Teatru” de I.L. Caragiale, editat de Jurnalul Național, București, 2010, prefața la „Fețele tăcerii” de Augustin Buzura, editat de Jurnalul Național
Mircea Iorgulescu () [Corola-website/Science/298915_a_300244]
-
să-și înscrie fiul la conservatorul de la Paris. În noiembrie 1833 Isaac a plecat cu fiii săi Jacob și Julius spre Paris. Primul nu avea decât paisprezece ani, cel de-al doilea optsprezece. După o călătorie de patru zile cu poștalionul, tatăl l-a înscris la conservator pe tânărul Jacob chiar în a doua zi după sosire. El i-a prezentat directorului acestei instituții, care era pe vremea aceea celebrul compozitor Luigi Cherubini (1760-1842), scrisori de recomandare care-l prezentau pe
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
călătoria de la Heidelberg la Berlin, din toamna anului 1945 i-a luat lui Scheffel trei săptămâni. Pornind la drum pe 20 septembrie, a parcurs o primă etapă pe jos, trecând prin Odenwald până la Würzburg. A urmat apoi o călătorie cu poștalionul până la Bamberg, iar de acolo un drum cu trenul până la Nürnberg. Cea mai mare parte a traseului Nürnberg - Bayreuth - Jena a parcurs-o mergând pe jos. Scheffel a poposit pentru câteva zile la Jena oprit puțin, dar a făcut diferite
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
Nürnberg. Cea mai mare parte a traseului Nürnberg - Bayreuth - Jena a parcurs-o mergând pe jos. Scheffel a poposit pentru câteva zile la Jena oprit puțin, dar a făcut diferite excursii în Turingia. De la Jena la Halle a mers cu poștalionul, continuându-și drumul cu trenul de la Halle la Berlin. În sfârșit, la 18 martie 1847, pe baza unor examene de istorie a dreptului roman, de drept canonic și de drept german susținute la Universitatea din Heidelberg, Joseph Sheffel a obținut
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
Hawthorne, ca băiatul să urmeze colegiul. Cu ajutor financiar din partea unchiului său, Hawthorne a fost trimis la Colegiul Bowdoin în 1821, parțial datorită relațiilor pe care le avea familia sa în zona aceea. Pe drum către Bowdoin, înt-o stație a poștalionului în Portland, Hawthorne l-a întâlnit pe viitorul președinte Franklin Pierce și au devenit prieteni rapid. După ce a ajuns la școală, el i-a cunoscut și pe viitorul poet Henry Wadsworth Longfellow, viitorul membru al Congresului SUA Jonathan Cilley și
Nathaniel Hawthorne () [Corola-website/Science/314931_a_316260]
-
Clădirea Hotelului Ardealul din Arad (fostul "Hotel Crucea Albă") este un monument istoric din peisajul arhitectural al Municipiului Arad (). Pe locul actualei clădiri se afla încă în secolul al XVIII-lea stația de poștalioane a Aradului. Clădirea actuală a fost construită între anii 1840-1841, după planurile arhitectului Franz Mahler. În 1868 după inaugurarea căii ferate Arad - Alba Iulia, activitatea de poștalion pe Strada Eminescu încetează, astfel în clădire va funcționa Hotelul Crucea Albă. În
Hotel Ardealul () [Corola-website/Science/323361_a_324690]
-
locul actualei clădiri se afla încă în secolul al XVIII-lea stația de poștalioane a Aradului. Clădirea actuală a fost construită între anii 1840-1841, după planurile arhitectului Franz Mahler. În 1868 după inaugurarea căii ferate Arad - Alba Iulia, activitatea de poștalion pe Strada Eminescu încetează, astfel în clădire va funcționa Hotelul Crucea Albă. În 1872, în sala de festivități, s-au adunat peste 300 de fruntași români din vestul Transilvaniei, sub conducerea lui Alexandru Mocioni, pentru elaborarea unui program de revendicări
Hotel Ardealul () [Corola-website/Science/323361_a_324690]
-
al Smarandei Callimachi (născută Sturza), a construit între anii 1832-1841 un han în centrul satului Drăgușeni, plus o serie de acareturi. Au fost folosiți meșteri specializați în construcții (stoleri, lăcătuși și fierari, pietrari și cărămidari). Acest han era stație de poștalioane și loc de popas și de târg pentru negustorii care străbăteau Moldova. Hanul dispunea de odăi pentru musafiri, camere pentru crâșmari și hangii, magazii, bucătărie, crâșmă și cramă de vinuri. În curtea interioară erau grajduri pentru caii de olac (de
Hanul Drăgușeni () [Corola-website/Science/321692_a_323021]
-
și Gheorghe Tomozei, 1991) • LA UMBRA CUVÂNTULUI (Editura „Semne”, 1995) • SCHIMBAREA LA FAȚĂ (Editura „Semne”, 2001) • TAURUL LUI FALARIS - „MĂRTURISITORUL” Jurnal de poet (Editura „Semne”, 2003) • MUZEUL DE PĂSTRĂVI - „SCRISORI DIN LAZARET” (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2004) • POȘTALIONUL DE SEARĂ - „FILE DIN JURNALUL UNUI HERUVIM” (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2005) • DINCOLO DE TĂCERE - „Jurnal de poet” (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2009) • DANSUL INOROGULUI - „ELOGIUL MELANHOLIEI” (Editura „Semne”, cu ilustrații de AuroraSperanța Cernitu, 2010
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
cârciumă chiar la fântâna Giangaliei, la sud de Palilula. Aici poposeau caraulele turcești în drumul lor spre Vidin, atunci când trebuiau să ducă banii colectați din Bănie. Tot aici își găseau alinarea și haiducii lui Andrii Popa, care jefuiau ori de câte ori puteau poștalioanele turcești și luau înapoi haraciul adunat din Bănie. Primele documente scrise despre Palilula apar în secolul al XVII-lea și sunt reprezentate de liste de recensământ și acte de vânzare-cumpărare de proprietăți imobile între cetățeni, toate găsindu-se în arhivele
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
fost asigurată de Nicușor Constantinescu și de B. Fălticineanu. "București 500" a fost conceput în două acte, dintre care primul redă pitorescul orașului în epocile anterioare, iar al doilea prezintă Bucureștiul contemporan. Din primul act fac parte cântecele: clopotului, al poștalionului, al surugiului, al haimanalei, al păpușarului, al Coanei Chirița, al lui Barbu Lăutaru, al Bătăii cu flori de la Șosea, al fălcii umflate, al societăților de binefacere, al pianului mecanic etc. Actul al doilea cuprinde: Cărți poștale ilustrate, Cântecul Ateneului și
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
de avocatură, având șansa să ajungă avocat. Nu i-a plăcut însă această profesie și după o scurtă perioadă de timp, în care a lucrat ca stenograf la tribunal, a devenit ziarist, relatând dezbaterile parlamentare și călătorind prin Anglia cu poștalionul, ca să scrie despre campaniile electorale. Reportajele sale vor fi publicate sub titlul „Schițe de Boz” (în ), Boz fiind pseudonimul său literar. Va continua să publice în ziare cea mai mare parte a vieții. În acești ani publică primul său roman
Charles Dickens () [Corola-website/Science/302460_a_303789]
-
Columbia din Canada. În trecut aici au fost cinci sate locuite de amerindienii din tribul Snunéymuxw (engl.: ), iar săpăturile arheologice atestă existența unor așezări omenești în urmă cu 2000 de ani. Pe la începutul secolului XIX Nanaimo era o stație pentru poștalioane, în anul 1849 s-a descoperit în regiune cărbune, ceea ce a dus în anul 1853 la înființarea fortului, sosesc și misionari ai religiei metodiste, ca 30 de ani mai târziu, 178 de indieni vor fi convertiți la această religie. Societatea
Nanaimo () [Corola-website/Science/317639_a_318968]
-
spre vindecare și urmașul său Matei Basarab. Pe la jumătatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomandă împăratului Napoleon al III-lea, care suferea de o boală a ficatului, apa actualului izvor nr. 1 de la Căciulata. Apa era îmbuteliată și dusă cu poștalionul la Paris. De asemeni Franz Joseph, împăratul Austro-Ungariei, a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Căciulata. Datorită faimei apelor miraculoase stațiunea Călimănești nu a mai parcurs toate etapele dezvoltării de la cătun la sat, comună, oraș, ci a trecut direct la
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
Biserică Florii”. Din 13 octombrie 1856 la cererea postelnicului Panaite Balș, Caimania Moldovei avizează înființarea târgului Ivești care după vremea lui Alexandru Ioan Cuza devine capitala de «Plasa». Iveștiul a fost reședința de « plasa » până în 1950. În târg apar :telegraful, poștalionul, compania de dorobanți (1869), judecătoria, poliția rurală, jandarmeria, gară CFR Ivești, bibliotecă comunala, școala. Între cei mai mari boieri din zona localității amintim : fam. Ciucă, Spătaru, Mihalache Cantacuzino, fam. Arhip, fam. Anastasiu, fam. Economos, fam. generalului Eremia Grigorescu. Localitatea se
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
CFR Bucești s-a făcut în anul 1958, în comuna sunt 9, 5 km de cale ferată. Telecomunicațiile: În primele decenii ale secolului XVI Iveștiul devine o stație telegrafica pe relația București-Galați-Ivești-Tecuci-Iași. Din acceași perioadă era și o stație de poștalion. De prin 1890 Iveștiul a fost racordat la telefonie. Între anii 1930 și 1971, Iveștiul a avut o rețea proprie de radio. În perioada interbelică, a avut două ziare:«Vocea săteanului tecucean» și «Biruința săteanului » Din deceniului 8 al secolului
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
nr. 188) reține atenția școală veche a cărei existența se poate atestă documentar încă din 1779. Actuala clădire ridicată în 1866, păstrează și clopotnița ce se află în acel loc. Căminul cultural (la nr. 379), odinioară han și stație de poștalion, găzduiește azi un mic muzeu cu numeroase piese, adunate de membrii cercului de istorie al școlii: materiale arheologice descoperite la Dealul Căprii, Schanzberg și Fântână turcului, etc. provenite dintr-o perioadă începând cu secolul al VI-lea î.e.n.; obiecte etnografice
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]