793 matches
-
ne opresc atenția și ne fac să nădăjduim că simțul versului n-a dispărut încă definitiv. Sunt versuri proaspete, poate nu încă bine coapte, dar făgăduind sigur un îmbelșugat rod viitor: «E toamnă. Între noi un pumn de soare,/ Catifelata poamelor dogoare/...Aș vrea în tine să mă-nec de vie/ Tu,străveziu ca ziua cea invoaltă/ și ca ciorchinii ce s-au copt la vie» și mai sunt strofe la fel. Autoarea mărturisește într-un loc că are optsprezece ani
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
Katia Fodor Încolțesc la marginea Pleoapei tale Sub o răsfrângere Umbroasă. Îți va lua Atâta vreme Să ocrotești această Livadă, Din calea mării Și a buruienilor Atâta nesomn vei îndura Din pricina secetei, Poame târzii vei culege, Amare în apropierea Sâmburilor Pe care le vei numi Iubire. * Resemanrea la Tot mai vădita Vremelnicie a zăpezii, Un imperiu sfâșiat De iarbă. De hoardele Primelor insecte, Glorificarea târzie A înghețului De ultimii lăncieri - Bruma, Dis-de-dimineață. Cel
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
de cretă. Vrând nevrând, aceste gânduri nu se vând și stau în rânduri, date-n pârg printre verdețuri, într-un târg ce n-are prețuri. Pe-o tarabă mai îngustă, nu se-ntreabă, nu se gustă. Și ce miez de poamă rară au sub coaja lor amară! Ai chipul celui de-nceput, după tiparul lui de lut? Ori ești ales dintre reziduri cu-atâtea petice și riduri? Și dacă altă cale nu-i, nu cumva tu ești Tatăl Lui? Așa cum ești
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
atunci, ca și azi, primește și onorarii. N. Iorga era probabil convins că-l elogiază în articolul Doi mari scriitori: Vasile Pop și Mihail Sadoveanu, alăturând numele unui biet anonim de al viitorului strălucit povestitor. Efectul a fost contrar. Această poamă mistreață - notează Sadoveanu - a conducătorului nostru n-am mistuit-o cu plăcere." Cuvântul hotărâtor avea să-i aparțină tot lui Titu Maiorescu. El a dorit să-l cunoască personal și l-a chemat acasă în strada Mercur, nr. 1 (demolată
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
arbori, Sub bolta roșie a amiezii, Coroanele ardeau ca în vitralii. Părea că eram singur dar crescuse În jur o flacără de chipuri, Și deslușeam sub pași o broderie Ce-nlănțuise mii de urme. Iar înăuntrul meu se desfăcuse, Ca poama de pe ram, o cale Care cânta sub aurul vechimii. Har În înserare, din icoană Ieși un înger fâlfâind Și fulgeră în zboru-i foaia Pe care nu puteam să scriu. Avea în ochii lui o poartă Spre un ținut de neatins
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
-n tipar cu mir, fierbinți în ochi de gheață, Vândute-n vrac ca sclavii, arse pe rug în piață. Sufletul lor, pe raftul de taină din altar, îl ține Duhul Sfânt în faguri de cleștar. Pâinea și sarea slovei, ca poamele pe ramuri, împart în miezul rumen sufletu-a zeci de neamuri. Și-ndestulând flămânzii și setea din cetate Deschid sub arcul pleoapei tărâmuri fermecate. O, Cartea luminată de raza mâinii Lui E adăpost și cântec și pâinea orișicui. Cărarea Cum mă
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
a mai topit un gând; să bem din cupa nopții și nu fi tristă, doamnă! Pe ulița din suflet mai trece-un dor flămând trist căutând un loc unde-ar putea să doarmă; din vise desuete gustând ca dintr-o poamă, tomnatic pierde-vară, el trece fluierând. Ne plouă în privire, ne plouă și în gând cu stropi plesnind de clipe și iz, discret, de toamnă; doar dragostea, cu vise drept licurici în coamă, ne strângă cu blândețe la pieptul ei plăpând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
pe rând,a mai trecut o varăs-a mai topit un gând;să bem din cupa nopțiiși nu fi tristă, doamnă!Pe ulița din sufletmai trece-un dor flămândtrist căutând un locunde-ar putea să doarmă;din vise desuetegustând ca dintr-o poamă,tomnatic pierde-vară,el trece fluierând.Ne plouă în privire,ne plouă și în gândcu stropi plesnind de clipeși iz, discret, de toamnă;doar dragostea, cu visedrept licurici în coamă,ne strângă cu blândețela pieptul ei plăpând.... XV. LA LIZIERA DINTRE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
omul“ despre care profetul Isaia zisese că „este glasul celui ce strigă în pustie, gătiți calea Domnului“. Venind în pustiu, omul acesta avea îmbrăcămintea de păr de cămilă, peste mijloc avea încins un brâu de curea și se hrănea cu poame acre și cu miere sălbatică (Marcu 1, 6). Chipul lui era făcut să cucerească inimile și să înflăcăreze închipuirile. Nu-și tăiase niciodată părul, nu gustase nimic din plăcerile vieții și nu cunoscuse decât dragostea de Dumnezeu. Era înalt, ars
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
și în tot jurul”, avea să scrie Petru la un moment dat. În casa lor erau„... cămări pline cu de toate: vase pline de răchie de câte 25, 50, 75 de grade, vase de brânză, șoncuri, slănină, cârnați. Lăzi cu poame, mere, pere. ” Dar, pe când avea el 20 de ani, toată agoniseala moșilor s-a prăpădit: „La vârsta de 20 de ani eu eram sărac”, avea el să spună. Iar într-o discuție cu tatăl său: ori mă fac pictor, ori
Agenda2003-43-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281636_a_282965]
-
sa, și să dezbatem doct care sunt proporțiile. Însă întrebarea fundamentală a și scăpat: cine garantează, ca al treilea termen, că universalitățile cu care am înconjurat mărul sunt acest măr singular? Platon a hrănit cu aceasta o întreagă tradiție, strecurând poama discordiei. La întrebare, Mathaeus de Aquasparta a răspuns însă foarte inteligent: sunt greu de stabilit proporțiile de mai sus, dar este cert că ori de câte ori noi ne gândim la lucruri care sunt, nu avem nici un al treilea martor, pe lângă noi și
Așteptăm pe un altul? by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2827_a_4152]
-
Chiar dintru început, romancierul ne creionează, în chip de recomandare, portretul, memorabil, al Marei. "Muiere mare, spătoasa, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vînt, Mara stă toată ziua sub șatra, în dosul mesei pline de poame și de turtă dulce. La stînga e coșul cu pește, iar la dreapta clocotește apă fierbinte pentru ăvornovistiă, pentru care rade din cînd în cînd hreanul de pe masă. Copiii aleargă și își caută treaba, vin cînd șunt flămînzi și iar
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
fără loc. («Steaua mamei” VRF, 55). Ca simbol izbăvitor-mitic, Mama / Terra Mater, apare și într-o cunoscută ars poetica, asociindu-și simbolul geniului orfeic: Să cânte pot (credeam) și șarpii. I-am pus ca grave strune harpii, / Alăturea de coarda poamei / și sfântul fir de păr al mamei. Cu harpa stam sub mere coapte. Ei blând cântau. Ci-n neagra noapte, / Trecând prin codru, singuratec, / Ei prinse-a șuiera sălbatec, / Săreau să-mi muște mâna, fața, / Să-i sugă cântecului viața
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
prin hornuri, încerc să opresc vârtejul ce iese prin brațe, prin artere, cu chin, dar arborii și stâncile și cerbii mă doboară, se rostogolesc, mă strivesc. V Și ca să mă regăsesc, mă întorc între pietre și fiare, între forme și poame de flăcări. Nisipul frige tălpile, aerul mângâie pielea și ochii plăpânzi dispar în oglinzi. Mă înfrupt din durere, din pântece pline de fructe amare. Mă spânzur de grinzi. Trag peste mine pleoapa, doliul, înserarea. Mă-învelesc cu frunze, cu umbre
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
struguri/ cerul e chiar în dosul frunzelor viu ca trupul/ fetei pe care cuvintele au amețit-o și s-a urcat în/ podul grajdului să fie mai aproape de semnele vuitoare/ ale norilor/ visa și cerea struguri/ visa și cerșea alte poame/ mîinile mele buimace i-au cuprins oasele/ pata albă a frunții// am cîștigat pentru tine un mănunchi de vegetație/ cuvinte încurcate moalele capului - ca o curte/ umezită de ploaie/ ca o fereastră brună// te-ai trezit și ți-am arătat
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
Să mai râdem puțin cu marele cugetător Marin Voiculescu, care a cugetat pentru noi, printre multe altele, si următoarele cugetări: Instrumentele muzicale sunt însuflețite de om și omorâte tot de el. Plămânii istoriei nu sunt scutiți de caverne. Multe din poamele vieții sunt amare. Drumul spre stele ne obligă, uneori, să trecem prin mai mulți nori. Numai tinzând către ceva dăm de necunoscut. Și pe drumul iubirii există multe alunecușuri. Ne adumbrim viața cu propriile noastre iluzii. Indulgenta se plătește scump
Taciunii iubirii nu fac fum, dar fac foc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19788_a_21113]
-
din zăvoi sitarii spre alte veri se duc; Ce vrea cu mine toamna pe dealuri de mă-ntoarnă? Nu e amurgul încă, dar ziua e pe rod, Și soarele de aur dă-n pîrg ca o gutuie. Acum - omidă neagră - spre poama lui se suie, Tîrîș, un tren de marfă pe-al Argeșului pod“ (În vie). Față de autumnalul sonet de tinerețe, toamna din Pe Argeș în sus s-a făcut grea, de culori și substanț e intense, plină de amănunte materiale. Tristețea
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
stradă, Adânciți în gândurile Încolonate de paradă. Sunt clipe înalte cât un munte, Te urcă-n stele, în senin cer, Străfulgerat, gândul pe frunte, Fior în inimă și mister - Când ești iubit și ești izvorul Atâtor bucurii mărețe Ca niște poame bune-n pomul Ce l-ai sădit în tinerețe... De-acum, n-o să le trăim, Ci orbi vom merge în tot drumul, Iubirea noastră fără sorți Se-mprăștie în vânt ca fumul... Citește mai mult De acum, totul s-a
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
Trecem înstrăinați pe stradă,Adânciți în gândurileîncolonate de paradă.Sunt clipe înalte cât un munte,Te urcă-n stele, în senin cer,Străfulgerat, gândul pe frunte,Fior în inimă și mister -Când ești iubit și ești izvorulAtâtor bucurii mărețeCa niște poame bune-n pomulCe l-ai sădit în tinerețe...De-acum, n-o să le trăim,Ci orbi vom merge în tot drumul,Iubirea noastră fără sorțiSe-mprăștie în vânt ca fumul...... IV. LEANA, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2173
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
soacrei din povestea „Soacra cu trei nurori”? Nu era nimeni mai fericit ca ea că, iată, are trei nurori harnice și frumoase, pe care le poate mânui cum vrea ea. Dar nurorile ce ziceau despre ea...știți oare? Soacră, soacră, poamă acră, De te-ai coace cât te-ai coace, Dulce tot nu te-i mai face; De te-ai coace toată toamna Ești mai acră decât coarna; De te-ai coace-un an ș-o vară, Tot ești acră și
Program cultural educativ Sâmbătă de basm [Corola-blog/BlogPost/98179_a_99471]
-
văzut trailerul noului film semnat Andrew Niccol (îi aparțin atât scenariul cât și regia), cunoscut pentru implicarea în filme foarte bune (Truman Show, Gattaca sau Lord of War) fie în calitate de scenarist, regizor sau producător, s-au gândit așa: “iaca, altă poamă hollywoodiană a cărui acțiune este plasată în viitor”. Ce vreau să subliniez prin asta e faptul că trailerul nu redă nici 25% din ceea ce înseamnă filmul, reușește însă să îi convingă pe amatorii de filme comerciale că acțiunea merită, iar
Era și timpul pentru un film bun! [Corola-blog/BlogPost/99855_a_101147]
-
00 - Experiment - proiecție scurt-metraje semnate de absolvenți UNATC 22.00 - Teatru „Eu și Cristina” - o comedie horror din București Duminică 26 februarie: 14.00 - Workshop artă contemporană cu Nona Șerbănescu 16.00 - Prezentare Scrie despre tine, Vera Ion și Sorin Poama 17.00 - Fresh Fresh cu Cobi, Claudiu Cobilanschi în dialog cu un invitat surpriză http://cobilanschi.ro/ 19.00 Teatru: Ich Clown, de Vera Ion http://ichclown.wordpress.com/about/ 20.30 - Concert jazzy punk & lounge LOUNGERIE ÎI 22.00
Zilele Independent84 [Corola-blog/BlogPost/97103_a_98395]
-
de ziua în care cade în cursul săptămânii, datorită legendei potrivit căreia Sfânta Cuvioasa Parascheva a fost chinuită de păgâni într-o zi de vineri. Se spune că în această zi nu este voie să se mănânce nuci sau alte poame care poartă însemnul crucii pe ele. În popor, se spune că dacă nu plouă până în această zi, atunci iarna va veni în curând și cum va fi această zi, așa vor fi toate zilele până la Sfântul Dumitru. Ziua de Sfântul
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383687_a_385016]
-
Când sorocul o să-ți vină, Toamnă, să renaști în carte! Tristeți s-alungi din destine, când revii ca o crăiasă! Cu brațe de roade pline, du belșug în orice casă! Mie să-mi aduci ofrande, să le duc în veșnicie! Poame reci și gânduri calde să le pun în poezie! De mă placi, ia-mă cu tine! Și vom fi două surate, să ne împărțim destine cu roadele vieții-n carte! Sau rămâi, Toamnă, cu mine, în vremelnică trăire! Spre a
DOAMNĂ-TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383792_a_385121]
-
Pentru ce nu te arăți? Să-ncălzești un suflet care N-a uitat zile de vis, Nici măcar o-mbrățișare, În „Cartea vieții” le-am scris. Le păstrez ca dulci icoane, Zile cu cu iubiri și vise; Au dulceața lor de poame, Cân iubirea nu murise. Vă doresc o săptămână plină de bucurii, și un dar muzical: CÂNTECELE-S PENTRU VOI www.youtube.com/watch?v=TPjMhvfr4rc Referință Bibliografică: CÂND IUBIREA NU MURISE / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CÂND IUBIREA NU MURISE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380248_a_381577]