2,405 matches
-
footnote>. De aceea canoanele lui sunt puse În funcție de cugetele și de sentimentele penitentului. Duhovnicul - priceput și Înțelept - are libertatea să le prescurteze sau să le aplice cu asprime, apreciind natura păcatelor, consecințele lor mai mici sau mai mari și intensitatea pocăinței celui căzut În diverse păcate sau patimi ucigătoare de suflet. Cu iubire și duioșie părintească se adresează Sfântul Grigorie penitenților, lansându-le afabile exortații la mărturisire verbală și chemându-i sub tratamentul său duhovnicesc: „Vărsați Înaintea mea lacrimi amare și
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
tainele sufletului vostru, precum se descoperă doctorului rănile cele mai secrete. El va purta grijă de sănătatea voastră”<footnote Omilia despre cei ce judecă pe alții cu asprime, apud Irineu Mihălcescu, Dogma soteriologică, 1926-1928, București, p. 184; Pr. Ilarion Felea, Pocăința ..., p. 92. footnote>. În alt loc, autorul nostru arată că doar acum este vremea pocăinței și de aceea nu trebuie să ratăm această șansă de mântuire: „... Judecătorul (Dumnezeu - n. n.) ne cere să facem pocăință, ... strădanie care numai În iad nu
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
de sănătatea voastră”<footnote Omilia despre cei ce judecă pe alții cu asprime, apud Irineu Mihălcescu, Dogma soteriologică, 1926-1928, București, p. 184; Pr. Ilarion Felea, Pocăința ..., p. 92. footnote>. În alt loc, autorul nostru arată că doar acum este vremea pocăinței și de aceea nu trebuie să ratăm această șansă de mântuire: „... Judecătorul (Dumnezeu - n. n.) ne cere să facem pocăință, ... strădanie care numai În iad nu se mai Întâmplă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In inscriptiones Psalmorum, XI, P. G. XLIV
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
București, p. 184; Pr. Ilarion Felea, Pocăința ..., p. 92. footnote>. În alt loc, autorul nostru arată că doar acum este vremea pocăinței și de aceea nu trebuie să ratăm această șansă de mântuire: „... Judecătorul (Dumnezeu - n. n.) ne cere să facem pocăință, ... strădanie care numai În iad nu se mai Întâmplă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In inscriptiones Psalmorum, XI, P. G. XLIV, col. 548D; PSB, vol. 30, p. 169. footnote>. În concepția Sfântului Grigorie, pocăința este izgonitoare și biruitoare de demoni
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Dumnezeu - n. n.) ne cere să facem pocăință, ... strădanie care numai În iad nu se mai Întâmplă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In inscriptiones Psalmorum, XI, P. G. XLIV, col. 548D; PSB, vol. 30, p. 169. footnote>. În concepția Sfântului Grigorie, pocăința este izgonitoare și biruitoare de demoni, fiind singura luptă pe care o avem de dus: „... Împotriva diavolului Și Împotriva oricărei izbeliști la care suntem expuși, pocăința e singura luptă pe care o avem de dus, bine Știind că cel care
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
G. XLIV, col. 548D; PSB, vol. 30, p. 169. footnote>. În concepția Sfântului Grigorie, pocăința este izgonitoare și biruitoare de demoni, fiind singura luptă pe care o avem de dus: „... Împotriva diavolului Și Împotriva oricărei izbeliști la care suntem expuși, pocăința e singura luptă pe care o avem de dus, bine Știind că cel care ajunge să se facă stăpân pe sine Însuși, acela se face biruitor pentru totdeauna asupra vrăjmașului lui”<footnote Ibidem, XIII, P. G. XLIV, col. 562B; PSB
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
socotește greșeala ca nimic, Și găsește o scuză pentru fiecare faptă rea”<footnote Idem, In inscriptiones Psalmorum, VII, P. G. XLIV, col. 460C; PSB, vol. 30, p. 149-150. footnote>. Sfântul Grigorie ne relevă În cele din urmă și folosul adevăratei pocăințe: „Este bine ca propria Învățătură a Bisericii să ducă la virtute prin mărturisirea greșelilor. Căci prin mărturisire ne putem pune În siguranță propriul suflet utilizând arma rușinii. Dacă cineva, din nemăsurată lenevie, face o indigestie Și, ajungând la inflamații, trebuie
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Scriitori bisericești, vol. 30, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, 477 p.; Bailly, Anatole, Dictionnaire Grec-Français, Hachette, Paris, 2000, 2230 p.; Lucrări, studii, articole: Felea, Pr. Ilarion, Pocăința, Editura Scara, București, 2000, 279 p.; Mantzaridis, Georgios I., The Deification of Man, Crestwood, St. Vladimir’s Seminary, New York, 1984, 144 p.; Mihălcescu, Irineu, Dogma soteriologică, București, 1926-1928, 347 p.; Ojell, Ari, One Word, One Body, One Voice: Studies
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
88-89 & Apologia II.10, p. 111-112. footnote>. Baia aceasta a botezului este numită și „luminare”, întrucât cei care primesc toate cele în legătură cu ea devin apoi luminați la minte<footnote Apologia I.61, p. 88-89. footnote>. Botezul este numit și „baia pocăinței și cunoașterii”, pentru că ne curăță sufletul de păcatele care ne-au împiedicat să-L cunoaștem pe Dumnezeu - mânie, avariție, invidie și ură<footnote Dialogul cu iudeul Tryfon, 14, p. 138. footnote>. Cunoașterea lui Dumnezeu nu este o cunoaștere exterioară, precum
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. „Părinți și Scriitori bisericești”, vol. IV, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 156. footnote>; „trebuie socotit păcat tot ceea ce Dumnezeu oprește”<footnote Tertulian, „Despre pocăință”, III, 2, traducere de Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și Prof. David Popescu, introducere, note și indici de prof. Nicolae Chițescu, în Col. „PSB.”, vol. III, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
sale, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne vorbește despre felurile păcătuirii : „Socotesc că în patru feluri păcătuiește omul: prin răpire, prin amăgire, prin neștiință și prin aplicare (dispoziție) sufletească. Primele trei feluri îl aduc pe om ușor la recunoașterea păcatului și la pocăință. Dar cel ce păcătuiește din aplecarea sufletească și nu vine la pocăință nici în urma experienței, nici cu trecerea vremii, va avea parte de chinuri în chip sigur”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Întrebări, nedumeriri și răspunsuri”, răspunsul 5, în „Filocalia...”, vol
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
patru feluri păcătuiește omul: prin răpire, prin amăgire, prin neștiință și prin aplicare (dispoziție) sufletească. Primele trei feluri îl aduc pe om ușor la recunoașterea păcatului și la pocăință. Dar cel ce păcătuiește din aplecarea sufletească și nu vine la pocăință nici în urma experienței, nici cu trecerea vremii, va avea parte de chinuri în chip sigur”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Întrebări, nedumeriri și răspunsuri”, răspunsul 5, în „Filocalia...”, vol. II, pp. 207-208. footnote>. Lecturând scrierile patristice, se poate constata că, atât
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
înainte. Dacă, străpuns de amintire, va cădea în aceleași păcate sau în păcate și mai grave, înseamnă că această amintire a păcatelor este de la vrăjmașul diavol, care o aruncă spre osândirea sufletului, pe când, dacă ea îl duce pe om la pocăință și îndreptare, înseamnă că este de la Dumnezeu. În legătură cu aceasta, scriitorul filocalic Teodor al Edessei învață: „Vrăjmașul vieții noastre, diavolul, micșorează păcatele noastre prin multe gânduri, și adeseori le acoperă cu uitarea, ca micșorându-se ostenelile, să nu ne mai gândim
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
micșorează păcatele noastre prin multe gânduri, și adeseori le acoperă cu uitarea, ca micșorându-se ostenelile, să nu ne mai gândim la plânsul pentru greșeli. Noi însă, fraților, să nu uităm de greșelile noastre chiar dacă ni se pare că prin pocăință ni s-au iertat. Ci să ne amintim necontenit de păcate și să nu încetăm a plânge pentru ele ca să câștigăm smerenia ca soție bună și să scăpăm de cursele slavei deșarte și ale mândriei”<footnote Teodor al Edessei, „Una
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
mâinile vrăjmașilor fără ajutorul Tău”<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, „29 cuvinte”, cuv. 17, cap. 4, în „Filocalia...”, vol. XII, Edit. Harisma, București, 1991, pp. 139-140. footnote>. Când se referă la păcatele recidive, Părinții neptici vorbesc despre unii care, în nădejdea pocăinței, alunecă a doua oară în păcat, umblând astfel cu Dumnezeu cu viclenie. Pe aceștia însă îi prinde moartea și nu mai ajung timpul nădăjduit de ei, ca să împlinească faptele virtuții<footnote Sf. Isaac Sirul, „Cuvinte despre sfintele nevoințe”, cuv. 60
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ajung timpul nădăjduit de ei, ca să împlinească faptele virtuții<footnote Sf. Isaac Sirul, „Cuvinte despre sfintele nevoințe”, cuv. 60, în „Filocalia...”, vol. X, pp. 311-312 footnote>. Aceștia nu iau păcatul în serios, sau îl iau din ce în ce mai puțin în serios. Amânând pocăința sau înfăptuirea unei virtuți, se obișnuiesc cu amânarea continuă. Pe lângă acestea, ei se comportă față de Dumnezeu cu viclenie, promițându-i că nu vor mai păcătui, dar gândind încă din acel moment la o eventuală nouă păcătuire, deci mințind pe Dumnezeu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
că păcatul este călcarea voii lui Dumnezeu și prin orice păcat îl necinstim pe El (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Prin păcat, omul se înstrăinează de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin fapte bune, prin dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor Taine se apropiem de Dumnezeu și se unește iarăși cu El. Întreaga viață creștină este o luptă continuă împotriva despărțirii de Dumnezeu prin gând, prin cuvânt sau prin faptă și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
păcatul s-a arătat în faptă, să-l omorâm prin mărturisire și lacrimi și prin paza asupra noastră înșine. Căci nimic nu este pentru păcat așa de omorâtor ca pâra asupra noastră înșine și osândirea de noi înșine, unită cu pocăința și cu lacrimile. De aceea osândește păcatul tău, și te vei libera de o grea povară”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica a treia a Sfântului și Marelui Post”, p. 74. footnote>. Părinții
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ne vin cele fără de voie, acestea fiind absolut necesare pentru purificarea noastră. „Dacă tot păcatul se face de dragul plăcerii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul desființarea lui se face prin reaua pătimire și întristare fie de bună voie, fie fără de voie, prin pocăință sau prin vreo certare adusă de Providența dumnezeiască. Căci dacă ne-am judeca pe noi înșine, n-am fi judecați; iar judecați fiind de Domnul, ne pedepsim ca să nu fim osândiți împreună cu lumea (I Corinteni 11,31;32)”<footnote Sf.
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
conștiinței”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op. cit., suta a doua, cap. 81, p. 83. footnote>. Pentru a ne dezbrăca de omul vechi care a păcătuit și a restabili comuniunea cu Dumnezeu, alterată de păcat, avem nevoie de multe rugăciuni însoțite de pocăință sinceră și de lacrimi, căci „pot și lacrimile a stinge focul cel aprins al păcatelor...și pe cât de mare este pedeapsa dată râsului și petrecerii, pe atât de mare ușurare aduce plânsul necontenit”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Cuvânt
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
din adâncul inimii noastre și curățindu-ne de rodul spinilor”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, „Opt omilii la Fericiri”, omilia a șasea, p. 93. footnote>. Dumnezeu Însuși îl caută pe omul depărtat de El, dăruind dezlegarea păcatelor, întărirea și îndumnezeirea. Pocăința de fiecare zi și de fiecare clipă trebuie să ne ducă la îndreptare, la virtute și desăvârșire. Permanenta veghere asupra faptelor noastre, mărturisirea oricărui păcat, pentru a dezrădăcina răul din sufletele încercate, dovedesc valoarea pocăinței. Pentru a răzbate acest drum
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dezlegarea păcatelor, întărirea și îndumnezeirea. Pocăința de fiecare zi și de fiecare clipă trebuie să ne ducă la îndreptare, la virtute și desăvârșire. Permanenta veghere asupra faptelor noastre, mărturisirea oricărui păcat, pentru a dezrădăcina răul din sufletele încercate, dovedesc valoarea pocăinței. Pentru a răzbate acest drum de la viciu la virtute, un rol important în lucrarea despătimirii îl are părintele duhovnicesc. El ne ajută în lupta împotriva vrăjmașului văzut și nevăzut, arătându-ne că nu suntem singuri. Pe lângă toate acestea, trezvia trebuie
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
acestea, trezvia trebuie să-l însoțească mereu pe creștin, care conștientizează apartenența la o viață decăzută și supusă morții. Gândul la moarte și la pedepsele ce vor urma pentru cei păcătoși și răsplățile drepților trebuie să fie un îndemn spre pocăință permanentă, care să ne însoțească toate faptele, fiindcă „numai încercând să le înțelegem pe cele viitoare vom fi capabili să le influențăm pe cele prezente”<footnote Pr. Ioan C. Teșu, „Omul - taină teologică”, Edit. Christiana, București, 2004, p. 31. footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și se desparte de ele. Și a le simți și a cere ajutorul de la părinți prin rugăciunile lor către Dumnezeu pentru a se izbăvi de ele și de chinurile veșnice ce așteaptă pe om pentru ele, e o parte a pocăinței”<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, op. cit., răspunsul 498, p. 475. footnote>. Omul ce se complace în păcat se ostenește zadarnic să minimalizeze importanța acestuia, căci, cu toate acestea, și pentru el păcatul rămâne o realitate adânc înfiptă în viața omenească
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
al purificării sufletului de patimi. Cei care merg la Botez trebuie să omoare în apă toate patimile (viciile) care se luptă cu ei; rămășițele răutății nu trebuie amestecate cu viața următoare, adică viața cea nouă; după cum lepădarea obișnuinței păcatului, prin pocăință este începutul unei vieți noi, tot așa trebuie să ne îngropăm orice „egiptean” adică orice formă de păcat în baia mântuirii ca într-un adânc, ca într-un mormânt, și să ieșim singuri, fără să tragem sau să păstrăm în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]