262 matches
-
de prelucrarea smoalei! Ha, ha, ha! - Nu merg cu tine pe același drum! - Am o sarcină de la împăratul nostru, din adâncul pământului, și trebuie s-o duc la îndeplinire. Dacă refuzi, va fi vai și amar de tine, că te pocesc de se sperie și ciorile de moaca ta! - Dacă tot ai ceva cu mine de ce nu mă iei acum? - se înfurie Ștefan. - Avem și noi programul nostru! ”Navigăm” mai ceva ca voi muritorii pe internet! Ha, ha, ha! Să nu
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1496213227.html [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
parabolă tipică din categoria celor care, în comunism, stârneau vigilența cenzorilor: „— Apăi să le număram, coane, cum ar zice Caragiale, he, he! - făcu maiorul Dobre. Mai citim și noi, nu? Uite, de pildă asta: «Domnitorul, mic de statură, cam bâlbâit, pocind adeseori cuvintele, porunci să i se aducă flinta.» La cine vă referiți?" - La domnitor. - La care domnitor? Ioan Groșan, Un om din Est București, Editura Noul Scris Românesc & Tracus Arte, 294 p. - Nu mă refer la unul anume -răspunse Borna
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
Editura Noul Scris Românesc & Tracus Arte, 294 p. - Nu mă refer la unul anume -răspunse Borna - eu fac un portret generic al domnitorului fanariot, o sinteză. - O sinteză, daaa - zise maiorul. Și de ce sinteza asta a dumitale se bâlbâie și pocește cuvintele? - Pentru că cei mai mulți dintre fanarioți vorbeau prost românește. Unii chiar deloc. - Mda, să zicem că așa e. Mai departe: În bătaia flintei, speriat, șiroind de sudoare, apăru, șchiopătând, un cerb.» Asta de unde-ați mai scos-o? [...] - N-am știut, am
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
și dansuri de Sânziene din zona Borșa SÂNZIENELE (DRĂGAICA). Dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără, devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii. Sânzienele se răzbuna pe femeile care nu țin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gură. Nici bărbații nu scapă ușor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată, sau au făcut alt rău, îi aștepta pedepse îngrozitoare, despre Sânziene știindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate. SÂNZIENELE (DRĂGAICA). Sânzienele reprezintă și un prilej
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Cum se răzbună SÂNZIENELE pe cei care nu țin sărbătoarea de 24 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101974_a_103266]
-
reprezinta Rusaliile RUSALII. În credința populară, Rusaliile sunt spiritele morților care, după ce au părăsit mormintele la Joimari și au petrecut Pastile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locașurile lor subpământene și încep să facă rele oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc și îi înnebunesc pe toți cei care nu le respectă zilele. Conform specialiștilor în Etnografie, în vechime, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii până la Duminică Mare.. Pentru a le îmbuna
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
nașterea lui Gai de Mopezan”. El fiind Guy de Maupassant! Sau Riceard Uagnăr în loc de Rihard Vagner (Richard Wagner, desigur!). A dat telefon o doamnă și le-a atras atenția în direct: „Este totuși un compozitor neamț, cum puteți să-i pociți numele?” Răspuns: „Doamnă, dar e moda anglizantă!...”. E moda tîmpeniei și a inculturii, aș spune. Situația limbii este deplorabilă! Chestia asta cu limbile străine poate pot s-o înțeleg, e mai puțin gravă decît batjocorirea propriei limbi! În Franța, posturile
„CÂND BORDELUL E O MĂNĂSTIRE” – Interviu cu Ileana Vulpescu by http://uzp.org.ro/cand-bordelul-e-o-manastire-interviu-cu-ileana-vulpescu/ [Corola-blog/BlogPost/92815_a_94107]
-
pe o fecioară! - Lasă-l pe potcovar! Vreau să mi-l aranjați pe Pătru sau pe nevastă-sa! Vă poruncesc ca în fiecare noapte să-i bântuiți casa, să vă arătați pe întuneric la ferestre, să-i înspăimântați până înnebunesc. Pociți-i! Schilodiți-i! Diavolul se ridică alene de pe scăunel, lungindu-se până în tavan, apoi se răsuci ca un vârtej și dispăru prin acoperiș în timp ce scăunelul de lemn se aprinse din senin și flacăra inundă camera de lumină. - Ptiu, drace, că
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414394605.html [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
vorbei. - Pe vremea când eram copchilă nu ieșeam din vorba ălor mari că primeam palme. Și-a fost odat-o zi cu mare gâlceavă și vânătăi pă mine, năzdrăvana Marioara. Cu ofuri sughițate am povestit lu taica de bătăușul care mă pocise. El cu încrunt de sprâncene pe loc mi-a tras o chelfăneală. - Aia n-a fost bătaie să îți dau eu ce meriți ... Și-I simt și-acuma palma grea. La marele incendiu din 1953, țața Marioara vorbise-n stradă
ŢAŢA MARIOARA MOŞOIULUI, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Tata_marioara_mosoiului_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/367160_a_368489]
-
în: Ediția nr. 343 din 09 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului E plină lumea de escroci Și nu mai sunt locuri vacante Nu-l mai citește nimeni pe Dante Pedanteria e pentru boboci Eu nu mai poc, tu nu mai poci Cântă măturătorii: allegro andante Primarul cântă pe două voci: Una pentru cei de sus, solemn Alta pentru cei de jos, de lemn; În rest teaba e oablă, oablă Limba noastră e din tablă Și vor nerozii să ne-o bată
ELEGIE PENTRU REGELE PĂPUŞARILOR ÎNAINTE DE CĂDEREA CORTINEI de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Elegie_pentru_regele_papusarilor_ininate_de_caderea_cortinei.html [Corola-blog/BlogPost/359562_a_360891]
-
obiceiurilor apusene și educației copiilor în străinătate”. Cât de actual este acest discurs al regelui neamț, care s-a dovedit mai român decât mulți români! Astăzi, mai la fiecare rând din ceea ce scriu ziariștii, ne confruntăm cu termeni neologici care pocesc limba, termeni folosiți pentru a da o aparență de intelectualitate elitistă materialului publicat, de multe ori rămași neînțeleși, asta în timp ce limba română, limbă vie și foarte expresivă, are destule cuvinte ce pot fi folosite, fără ca cititorul să mai fie nevoit
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
s-a lungit odată și-a trecut peste el și peste pădure și-a pierit. Bietul om! și-a făcut semnul crucii și a mânat vacile acasă fără să mai privească înapoi. -Bine, Doamne, iartă-mă, că nu l-a pocit! zise Ioana, făcându-și semnul crucii. -Bine, că nu l-a pocit săracu! Când a intrat în casă era galbin ca șofranu. Biata Floarea, nevastă-sa nu știa ce să facă, săraca. Păi n-auzi, fă, c-a intrat în
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422638544.html [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
și-a pierit. Bietul om! și-a făcut semnul crucii și a mânat vacile acasă fără să mai privească înapoi. -Bine, Doamne, iartă-mă, că nu l-a pocit! zise Ioana, făcându-și semnul crucii. -Bine, că nu l-a pocit săracu! Când a intrat în casă era galbin ca șofranu. Biata Floarea, nevastă-sa nu știa ce să facă, săraca. Păi n-auzi, fă, c-a intrat în casă galbin ca șofranu și tremura tot și bolborosea niște cuvinte ne
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422638544.html [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
că n-o să mai dea!... - Mă, da rău poți fi tu! s-a mirat Klesch. Adică, dacă eu îți dau una, așa, prietenește, peste spate, în glumă, ca să mă esprim așa, tu ai fi în stare dup-aia să-mi pocești mutra? - Dacă e prietenește, nu! a râs Culiță. - Da de unde ai știut tu că învățătorul ăla nu ți-a dat și el una tot prietenește, hai? - Am știut, a spus, posomorându-se brusc Culiță. El a dat cu ură. Eu
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
ea ca la catalog . -Lucia dragă, nu știu pentru cine plîngi... ...un fior necunoscut o străbătu prin tot corpul.... Făcuse poate cea mai mare descoperire!...Lucia...Lucia,....Acesta era ea, era Lucia !... Ce nume frumos avea! ....și i-a fost pocit atîția ani!......ce frumos sună...Nimeni nu i-a spus pînă acum numele...ce frumos este...! -... pentru ...pentru mine plîng...îngînă mai mult pentru sine. -Eu sunt Paul și poate că Dumnezeu m-a adus ca să îți spun să nu
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1416332680.html [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
cam rău cu nervii. Se foia pe leațul din poiată două-trei ore. Când, în sfârșit, adormea și se cufunda în somnul odihnitor, cocoșul începea din nou să cânte, anunțând zorile. - Bă, tu nu ești sănătos la cap! Te omor! Îți pocesc mutra! striga curcanul, înroșindu-și mărgelele. Numai că era atât de întuneric în poiată, încât nu se vedea nimic, iar cocoșul știa lucrul acesta. Și povestea s-ar fi repetat la nesfârșit. Numai că, într-o seară, curcanului îi veni
COCOȘUL ȘI CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417249383.html [Corola-blog/BlogPost/371990_a_373319]
-
care să fac stânjeni 64-1 până la stânjeni 159, de care carte și pe mine m-au prins mirare că slova scrisului ei să vede potrivită numai la numele oamenilor și la suma stânjenilor, să vede cerneala mai neagră că nu poci pricină dă ce ese suma stânjenilor atâta de mai puțină, ân vreme ce în suma hotărniciei arată. În care, după cărțile vechi ce am văzut la mâinile fieștecărui moșnean, le-am făcut împărțare. Și deosăbit că Steleștii de la hotărnicia de
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
ne cam grăbim, azi ești primul pe care-l vizităm, poate ne-om opri la întoarcere. Ieșim la poartă. În urma noastră se aude strigând moș Petre: - Părinte! Stai părinte! Nu iei tilifonul meu? Mi l-o trimăs băiatul, dar nu poci vorovi. Poate prinzi colo sus, la țintirim, un semnal pentru mine de la “mândra”, că eu tot îi cânt dar ea pace să m-audă: “vino mândră de mă ie și mă du la baba me”... Stăm în drum așteptând să
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Visul_mihaela_suciu_1347908078.html [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
spele până a terminat toată apa din cazanul de pe „plat”. - Acu’, ia căldarea aia cu apă rece și pune-mi-o în cap! Fără să mai comentez, m-am conformat. - Dă șarvetele ielea două șî ieș’ o țâr’ afar’, să poci ieșî șî ieu din ciubăr ca să mă regulez, mi-a mai cerut moșu’. I-am dat două „șarvete” mari, înflorate - unul pentru cap și trunchi, și celălalt mai vechi pentru restul corpului. - Hai, bă, intră, că m-am gătat de
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
și aluziilor sau elegiilor afective în tonalități încărcate de mesaje. Nu este un Poet ocazional, ci unul a cărui operă rezistă prin capacități de adaptare la Satiră, Duhului meu! Doar cărțile cu mine e greu să se împace mai bine poci a spune hoțiile urmate Un poet cu rol asumat!Cu un crez contemplat meditativ, militant lamartinian ricoșând cu o galerie tipologică de fabule! Referință Bibliografică: GRIGORE ALEXANDRSCU SAU MEDITAȚII ELEGII EPISTOLE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GRIGORE ALEXANDRSCU SAU MEDITAŢII ELEGII EPISTOLE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1487769432.html [Corola-blog/BlogPost/340577_a_341906]
-
foarte variat al Timonei). Ea era desigur cea care suna și începea să converseze: - Alouuu, Germania, tu ești fă, Hildo, sunt io fă, Monchi, prietena ta, fă, ce mai faci rapandulo, că me un dor dă tine dă nu mai poci, hai, să mai vorbim d-ale noastrili, să mai una alta, cum făceam ast’ vară la ai meii la Fâlfani, fă, că ce ne mai râserăm cîn’ te bășiși tu cu stropi dă la murături, că le mâncași cu zmântână
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
care iubește știința nu ar alege niciodată frunza omidei, ciocolata sau vila. Nu ar alege niciodată drumul ocolit în viață, ci drumul cel drept asemenea emirului din Noapte de decemvrie a lui Alexandru Macedonski. Disprețuiește pe cei asemenea personajului slut, pocit din poemul Noapte de decemvrie, care aleg drumul ocolit spre a se bucura de fericirea pământească trecătoare. Toamna usucă verdele naturii „Nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai pierdut, / Totul trece ca o trâmbă de nori, / Vine vântul și
NU TE-NTRISTA! de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1415374721.html [Corola-blog/BlogPost/369124_a_370453]
-
cam rău cu nervii. Se foia pe leațul din poiată două-trei ore. Când, în sfârșit, adormea și se cufunda în somnul odihnitor, cocoșul începea din nou să cânte, anunțând zorile. - Bă, tu nu ești sănătos la cap! Te omor! Îți pocesc mutra! striga curcanul, înroșindu-și mărgelele. Numai că era atât de întuneric în poiată, încât nu se vedea nimic, iar cocoșul știa lucrul acesta. Și povestea s-ar fi repetat la nesfârșit. Numai că, într-o seară, curcanului îi veni
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1459153401.html [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
înalte ale Întregii Creații STRĂINILOR DE DACIA sleios străin obraznic - tontoroiul îl joci peste strămoșul sfânt mormânt: e joc de crimă jaf - inimii sloiul cu care-mi zgârii duhuri din pământ tot Kogaionul l-ai trezit - smârdoare! când mi-ai pocit limba din Soare și Cuvânt: mii tarabostes au ieșit din floare sub hore calcă strâmbu-ți legământ opriți din ceasuri - zeii-apasă-opinca: din șarpe negru - iscă trandafirii străbunii-și rostuiesc de zor tilinca să cânte-mpărăteasca noimă-a firii toții Mirii Munți în
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1421881231.html [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
plâns tăcut și sugrumat să nu se furișeze înafară. După detenții maraton de ani și ani cu zeghea-n spate, doar firile oțel-beton se mai nutreau cu libertate și-n grele clipe când la “neagra”, și timp și spațiu se poci, doar inima în piept striga: „Veni-va zi! Veni-va zi!” URĂRI DE NOUL AN Sfârșit e anul și îmi pare că ne-a tratat ca pe dușmani - deși ni-i datoria mare, urez un sincer “La mulți ani”! N-
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389176608.html [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
-l admir sau să-l detest. Acest sceptic nemântuit, la tot pasul exprimă disprețul față de orice, chiar și față de limba română și față de de poporul din care s-a ridicat. Iată numai câteva exemple: “Româna limba cea mai urâtă și pocită dintre toate” (E.C, “Caiete”, II, pag.31); “Să aparții unei țări ca România fără trecut și fără viitor” (ibidem, pag.95); Românii - totul frivol. Până și evreii noștri”(pag. 28). Referitor la “evreii noștri” vă trimit pag.63 din
A DOUA SCRISOARE DIN CORSICA DE LA PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/A_doua_scrisoare_din_corsica_de_la_prof_vintila_purnichi.html [Corola-blog/BlogPost/361485_a_362814]