170 matches
-
canicula visată. Femeia-femeie le face pe toate și-nghite cât încape. Arzoaia rupe patul și deschide uși multe. Rușinoasa își arată golul pe-ndelete și-n zgârceală. Femeia de consum își vinde trupul și-și face meseria. Femeia anti-sex este obeză, pocită sau schiloadă și se-ntrece-n așteptare. Nimfomana face spectacol în perpetuum mobile. Femeia credincioasă ferește de păcat în zilele de post. Bătrâna are-n față icoana Fecioarei Sfinte și-n gând chipul fecioarei care-a fost. Femeia trecută se
BAZACONIADĂ FEMENINĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bazaconiada_femenina_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355580_a_356909]
-
ANDREI - LEGENDE, SUPERSTITII Autor: Maria Diana Popescu Publicat în: Ediția nr. 92 din 02 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului „Iată-l, iată Satan vine/ Răzbătând prin verzi lumine,/ Pe-un fulger strălucitor./ Umbre, stăfii despletite,/ Cucuveici, Iele zburlite,/ Și Rusaliile pocite/ Îl urmează ca un nor./ Voi cu suflete curate/ Cu credinți nestrămutate,/ Oameni buni, femei, copii,/ Voi creștinelor popoare,/ Faceți cruci mântuitoare,/ Căci e noaptea-ngrozitoare,/ Noaptea Sfântului Andrei”. Marele poet român Vasile Alecsandri descrie semnele evidente, care pun în
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_sfantului_andrei_legende_superstitii.html [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
A gustat pe săturate * Eu târziu m-am dumirit Că Divinu-i ipocrit Sfântul Duh îi satisface Și dorințele vorace FEMEIA MODERNĂ Cu gândul aduc pe cel mult dorit Pentru plăceri adultere Am renunțat la himere Cu sadism îmi urmez gândul pocit Sărutul îmi procură senzații Trăite ades ca-n infern Ador chiar păcatul etern Refuz să-mi mai plătesc obligații Modernismul nu are morală Îmi ofer dezinvolt trupul, La el râvnește tot grupul, Prețul plăcerii-i la învoială Trăitori în veacul
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391399052.html [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
Domne comandant, io, Scârță, ăla cu dușumeaua, că scârțâie, a dracu, de când lumea, În seara asta, treaz, adică negustat, am văzut cu ochii mei chestiuni Împotriva partidului și Împotriva orânduirii. Așa că vă aduc la cunoștință că l-am văzut pe pocitul ăsta de Firică investit de partid cu credință, săi culturalizeze cu doctrina sau să-i belească pe țărani, acum trădător de stat... și ar mai fi... În consecință, cobora pe scări cu ambele putori cu care o viață s-a
Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
pădure și ajunge la marginea unei poieni, în mijlocul căreia se ridică un turn de piatră. Șarja armatei este contracarată de o ploaie de săgeți care țâșnesc fără încetare din turnul respectiv. Întreaga armată este distrusă. Comandantul acelei armate, un războinic pocit ajuns slugă pe o corabie, povestește cum i-a fost distrusă armata în încercarea de a cuceri turnul. Voia să ajungă la fântâna mistică din vârf, a regelui Ozrich, care are puterea de a îndeplini o dorință. Fântâna este păzită
Jack și cei trei arcași orbi () [Corola-website/Science/319274_a_320603]
-
spenserian, numit astfel după Edmund Spenser (c.1552-1599) în care schemă de rimare era de tip a-b-a-b, b-c-b-c, c-d-c-d, e-e. Exemplul este luat din Amoretti: Într-un sonet celebru (numărul 66), Shakespeare se declară satul de mizeria unei orînduirii pocite, potrivit căreia societatea pare să umble cu susul în jos (ori, ceea ce relativistic vorbind înseamnă același lucru, dar scîrboșenia răsturnării e mai mare: cu fundul în sus). Constatarea amărîta a unei atari pervertiri (amuzantă doar în decursul excepțiilor calendaristice carnavalești
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
frecventează toate premierele și, în scurt timp, devine cunoscut în cercurile oamenilor de teatru. Primele fabule, care vădesc același caracter satiric-demascator, apar în 1787. Începând din 1789, se consacră activității publicistice. Editează, cu mijloace proprii destul de modeste, întâi revista satirică „"Pocita duhov"” (Poșta duhurilor), apoi „"Zritel"” (Spectatorul), care, împreună cu revistele lui N.I. Novikov, combăteau abuzurile autocrației, sistemul iobăgist și militau pentru dreptatea socială și apărarea culturii naționale ruse. În această perioadă, înfricoșată de urmările răscoalei lui Pugaciov (1773 — 1775), care zdruncinase
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
arme că după ce fusese rănit în Africa de Sud, rătăcise obosit pe drumuri necunoscute și nimerise într-o casă cu multe paturi. Se culcase într-unul din ele și adormise. A doua zi dimineața, s-a trezit înconjurat de oameni diformi și pociți. Sosit imediat, medicul britanic i-a spus lui Godfrey că acolo era o leprozerie și că el dormise în noaptea anterioară în patul unui lepros. El l-a izolat imediat, dar exista pericolul de a fi fost contaminat cu lepră
Aventura soldatului alb ca varul () [Corola-website/Science/324980_a_326309]
-
cazul dat, cred că e sincer cu mine; în afară de aceasta, cui din Chișinău ar fi putut el spune asemenea vorbe? Sau mai bine zis, cine-l va asculta fără vreun gând ascuns? Am primit o scrisoare de la Nepomneașcii de la ziarul Pocita. V-am trimis șase articole prin poștă. Recomandat pe numele tău. De la Zinaida Nicolaevna de zece zile n-am primit scrisori. Mi-a trimis o fotografie luată pe plajă și a făcut „grevă“. Lucrez ca și înainte, citesc în limba
Leon Donici – contribuții biografice by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3558_a_4883]
-
să-mi dau seama că întregul ținut, atât cât vedeam cu ochii, era presărat pretutindeni cu locuințe de pitici, când, iată, am și căzut cu capul în jos drept în inima unei cetăți fantastice, în mijlocul unei mulțimi numeroase de omuleți pociți și mărunței, care nu rosteau nici un cuvânt și nu-și dădeau nici cea mai mică osteneală să mă ajute, ci stăteau ca o turmă de nerozi, făcând schime caraghioase și uitându-se chiorâș, cu mâinile în șolduri, la balonul meu
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
insipide, lipsite de spirit și de voință spre bine, vezi răsărind câte un chip ciudat și baroc, cîte-o stârpitură radicală în a cărei fiziognomie se concentrează oarecum toate trăsurile neplăcute ale tutulor națiilor semibarbare din Orient, vezi tipuri atât de pocite încît abia [o] fantazie de caricaturist le-ar putea inventa, punîndu-se într-adins să le iscodească, iar etnologul ar sta cu brațele încrucișate înaintea acelor specimine, neștiind, nu între ce oameni, dar în genere între ce soi de ființe organice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ironic pîna la clocotirea homerică. Când vezi capete atât de vitreg înzestrate de la natură încît nu sunt în stare a înțelege cel mai simplu adevăr, capete în care, ca în niște oglinzi rele, totul se reflectă strâmb și în proporții pocite, făcîndu-și complimente unul altuia și numindu-se sarea pământului, ai avea cauză de a te întrista și de a despera de viitorul omenirii daca n-ai ști că după o sută de ani, de pildă, peste amândouă despărțămintele geniilor contimporani
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
printr-o uitătură dintr-o parte, cu pleoapele pe jumătate închise și eu gura strâmbă, sub un rictus de infinit dispreț, a cărui urâțenie mă făcu să mă întreb dacă mai văzusem vreodată în viața mea o femeie atât de pocită. " De ce într-o pădure și la marginea unei ape? mă mirai apoi după câteva zile în spital. Trebuie să murim așa cum trăim. Ne naștem în spital și murim în spital, cum bine s-a zis." Era spre seară, orele de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
după tine. Săraca Stela! a murit la timp, altfel ar fi avut parte de mari surprize cu recepțiile tale. Vrei să faci acum mare paradă de fidelitate dincolo de mormânt, cu toate că lângă tine stă o femeie vie, care nu e o pocită. Află că Stela (cel puțin așa mi s-a povestit!) avea ideea ei proprie despre fidelitate. Bătută, cu spinarea numai răni, a îngrijit-o un gardian de treabă, a mîngîiat-o, a uns-o cu alifii, și... aia e! Înțelegi ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
rup rîndurile, probabil o să o pună la pămînt. O strigă pe maică-sa, dar vocea Îi este acoperită de răcnetele protestatarilor sîrbi: Toate acestea fură ale noastre pînă cînd bestiile duhnitoare din vecini au venit peste noi. Vorbesc o limbă pocită și beau o poșircă de bere! Femeile lor sînt niște lupoaice iar copiii lor - niște cîini. Să-i prefacem În ruguri! Susan Încă mai Încearcă să ajungă la maică-sa cînd dubele poliției, scrîșnind din pneuri, apar de după colț. Trupele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
universului de propria-i turlă - e firesc, nu-i el Ersatz-ul Pendulului? Cum Îl numiseră? Supozitor solitar, obeliscul gol, glorie a sârmei, apoteoza pilonului, altarul aerian al unui cult idolatru, albină În inima rozei vânturilor, trist ca o ruină, colos pocit de culoarea nopții, simbol diform al forței inutile, miracol absurd, piramidă indiferentă, chitară, călimară, telescop, prolix ca discursul unui ministru, zeu antic și fiară modernă... Era toate acestea și multe altele, iar dacă aș fi avut cel de-al șaselea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
vină: maroul șosetelor concetățenilor mei, transportat de pe platformele metroului pe cele ale retinei, chiar exista, iar mirosul de salam sau parizer, implantat zilnic în celulele conice ale memoriei, nu era o iluzie. Fugeam cu două sute la oră de lumea asta pocită, umedă, sălcie. Mihnea proceda la fel, în modul lui onest și mefistofelic, și poate de-aia rămăsese singurul meu prieten adevărat. Îl manevram și pe el, doar un pion pe tabla mea de joc, dar unul pe care îl mișcam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe urmă iar ieșea, îl punea la soare și tot așa făcea. {EminescuOpXI 160} Drumețul nostru, nedumerit, se opri și zise: - Bună ziua, om bun! - Mulțumesc dumitale, prietene! - Da' ce faci aici? - Ia mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordei, ca să am lumină; și nici că-l pot. - Bre! ce trudă, zise drumețul. Na-i vrun topor? - Ba am. - Ia-l de coadă și fă ce ți-oi zice eu: sparge ici, și soarele va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
știau cu toții că "e un sat vestit, de vechi răzeși, cu originale tradiții folclorice". Apoi, ajung să fie "martorii" unei lecții, în clasa a V-a B din Varvara, în care elevii răspund unui reporter de la radio într-un limbaj pocit, ce tinde să ajungă o limbă universală, unică pe glob, căci "o împestrițare a neamurilor și a limbilor, împinge omenirea dintr-o armonie universală în dezordinea Turnului Babel, care e o pedeapsă a lui Dumnezeu". Tot Rebega mai subliniază că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ortografie imposibilă, nesistematică, un product bastard al lipsei sale de știință filologică pozitivă și al unei imaginații utopiste. Făr' a avea el însuși talent poetic, dă cu toate acestea tonul unei direcții poetice a cării merite consistau într-o limbă pocită și în versificarea unor abstracții pe jumătate teologice, pe jumătate sofistice. Ruina frumoasei limbi vechi care se scria încă cu toată vigoarea în veacul trecut o datorim în mare parte înrîuririi stricăcioase a lui Eliade. Întâmplările politice de la 1848 și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atâta nemeritată atenție, după care țâșnește jucăușă pe lângă manșetele jerpelite ale blugilor Îngerului și-și saltă bucuroasă, un picior din spate. Să nu-ndrăznești! țipă Fratele. Pizdeluș fuge consternat, schelălăind. Înapoi, pierzându-se, evaporându-se printre uluci și printre casele pocite și estropiate ale mahalalei, care se îndesiseră, înconjurându-i și împingându-i în derâdere, pe intrușii-exploratori, până la limita suportabilă a claustrofobiei; stăruind apoi să-i ațintească pe aceștia, năsâlnice, hapsâne și distante, ca babele cărturărese, prin orbitele chioare ale ferestrelor
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ia uite cu ce vrea ăsta să tragă copci de baloți și de cupru!” - și-mi Îndoia amarnic arma, ca să arate că era o jucărea, iar nu un lucru serios. „N-ai ce face cu asta!” și-mi azvârlea crăcanul pocit ca vai de el. Mi-era rușine să-i spun că tot de la ei Îl cumpărasem. „Ia uite marfă aici!” zicea, Întinzându-mi o armă ca lumea, țeapănă, cu mânerul Împodobit cu liță Împletită. N-aveam bani destui pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de hotărâre disperată. Peste ei se turnase în aceeași retortă, între aceleași trotuare, corpul gardienilor municipali. Vlăjgani zdraveni, bine îmbrăcați, obtuzi, fără nici un fel de înțelegere pentru suferința omenească. Era serul menită să anihileze invazia microbiană a vânzătorilor ambulanți. Strâmbi, pociți, dezbrăcați, roși de mizerie, ei au fost,ai tari, au rezistat la toate asepticele societății [...]. La capătul Căii Văcărești, o femeie bătrână, cu fața stafidită, brăzdată de dungi adânci, învelită în șaluri vechi, stă rezemată de zidul unei cârciumi. În
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
tritonii Molge, Waltilii și Tylotriton, ale căror coaste sunt așa de ascuțite, că le găuresc pielea. Iată Cetoniile crematoșilide și clavigeride, pe care o gură prea astupată le face incapabile să trăiască fără ajutorul furnicilor... În prezența acestor creaturi schiloade, pocite, caricaturale, cum să nu convii cu ipoteza mutaționistă care face să iasă lumea vie dintr-o serie de întâmplări greu cenzurate de moarte?"62 Influențat de dogmele bogomilice, Lucian Blaga enunța ipoteza existenței unui Dumnezeu imperfect, obligat să ceară sfatul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
aceeași soluție: să încrețească scoarța terestră. Astfel, Dumnezeu creează munții și dealurile, iar pământul își găsește locul firesc pe bolta cerească. În fața unui asemenea adevăr, care îi dădea lui Blaga o neliniște metafizică, se explică mai ușor existența "creaturilor schiloade, pocite, caricaturale", după cum e cazul să ne reamintim că articolul este extras din biblioteca lui Bulgăran "adevărat laborator al diavolului". Orice creație stă sub fatalitatea perfectibilului și, cu atât mai mult, omul. Ladima, chiar dacă este un poet genial și dă dovadă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]