169 matches
-
și copiii pot să intre și să fixeze fascinați figurile schimonosite, „monștri care seamănă cu oamenii și oameni care seamănă cu monștrii". Avem o scurtă, feliniană trecere în revistă a figurilor schimoniste ale orașului, estropiați, paznici scălâmbi, schilozi rostind imprecații, pociți vânzători ambulanți, gujați și tălâmbi vorbind în dialect, pentru ca seria să se sfârșească la fierărie cu un adevărat Quasimodo dezarticulat, gesticulând fantasmagoric. Acesta îi fabrică copilului o sfârlează introducând în lăcașul cuiului o muscă vie pentru a o face mai
Baaria, mon amour! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6296_a_7621]
-
filosofului Emil Cioran și prieten apropiat al lui Noica). Transcrieri chinuite, efectuate cel mai adesea de cadre care, oricât de puternic era sentimentul de subordonare față de aparatul din care făceau parte, nu-și puteau depăși limitele culturale. Nu numai transcrierile pocite ale numelor de filosofi europeni atestă acest orizont cultural redus al cadrelor fostului Inspectorat al Ministerului de Interne din județul Sibiu. Mai frapantă este lipsa generală de orientare a acestei urmăriri permanente. Ofițerii care îl urmăresc, chiar dacă știu vag cine
Noica și fosta Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5202_a_6527]
-
Mircea Badea a realizat prototipul băsistului. Jurnalistul a publicat o captură foto a paginii politicianului, care are "mai multe kile decât oameni interesați de ce băsește". Mai mult, jurnalistul a făcut și o scurtă descriere a prototipului întruchipat de Adrian Papahagi: "pocit, prost, gângav, isteric, dar cu mare priză la public".
Badea: Ce politician are mai multe kile decât urmăritori pe Facebook by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/50932_a_52257]
-
Domne comandant, io, Scârță, ăla cu dușumeaua, că scârțâie, a dracu, de când lumea, În seara asta, treaz, adică negustat, am văzut cu ochii mei chestiuni Împotriva partidului și Împotriva orânduirii. Așa că vă aduc la cunoștință că l-am văzut pe pocitul ăsta de Firică investit de partid cu credință, săi culturalizeze cu doctrina sau să-i belească pe țărani, acum trădător de stat... și ar mai fi... În consecință, cobora pe scări cu ambele putori cu care o viață s-a
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
lumină și înghețați în umbră Formele norilor nu ar depinde de mărimea lor Norii din Cosmos se spune că plutesc asemeni norilor acestei zile triste... Victimele nopții Urâtele răpitoare de care nu poți scăpa nicăieri; mai țâfnoase acum și mai pocite. Vânătorile nopții lasă în urmă mereu alte victime. în fiecare dimineață soarele argintează abisul morții. Ființa scoasă din spațiu și din timp, răsturnată cu burta în sus: ascunsă, umbroasă și palidă; acum expusă cu totul vederii. Și fără sprijinul picioarelor
Poezii by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/16467_a_17792]
-
cazul dat, cred că e sincer cu mine; în afară de aceasta, cui din Chișinău ar fi putut el spune asemenea vorbe? Sau mai bine zis, cine-l va asculta fără vreun gând ascuns? Am primit o scrisoare de la Nepomneașcii de la ziarul Pocita. V-am trimis șase articole prin poștă. Recomandat pe numele tău. De la Zinaida Nicolaevna de zece zile n-am primit scrisori. Mi-a trimis o fotografie luată pe plajă și a făcut „grevă“. Lucrez ca și înainte, citesc în limba
Leon Donici – contribuții biografice by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3558_a_4883]
-
de-ntrebare - Poveste de dragoste... sau vorbe în vânt? Moartea cu cearcăne sade pe vine, Mesteca o floare de mac între dinți. Mă iscodește dacă știu despre tine - O mint ca-nainte, că suntem cuminți. Nu te iubește! îmi râde pocita. Mai pleacă-n sictir, mă răstesc îmbufnat. Dar sunt sfâșiat de o jale mocnita Și ard că s-o-njur, si ard ca s-o bat! Ești prost, ca o inimă uscată la soare! Îmi strigă Moartea din sumbru mormânt
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
de acolo se trage!” va zice și va îndemna gloata să atace Domeniul. Și babele se vor porni într-acolo, cunoaște el marfa!... În Stațiune, pregătirile pentru Carnaval sunt în toi. O săptămână și ceva de zbenguială, după o vară pocită. Ușile Lazaretului vor fi deschise cu o zi înainte: Consiliul, prezidat de către Șeful Gărzilor Reunite, a decis așa. Apoi, Magistratul, întregind hotărârea luată, a dat o Ordonanță-Apel - exemplară în plan civic, sanitar și logic - din care se desprinde că părăsirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
să socotiți că din minuta aceasta sunteți oaspeții mei, cât veți crede că veți putea răbda urâta-mi înfățișare. — Mărite boier! - luă vorba spătarul Vulture. în adevăr, nu este o prea mare mângâiere ochilor noștri a te privi, căci mai pocit chip precum al dumitale n-am văzut de când mama m-a făcut. Dar un chip azi este, mâine nu mai este, fiind în cele din urmă acoperit de pământ. Rămâne sufletul să rătăcească, fluture buimac, prin vremuri, în căutarea altui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Ia prima vedere - o primă vedere groaznică - apariția firească a unor sentimente de dragoste. Sau mai degrabă să fie vorba de unul din acele inexplicabile capricii feminine prin care dintr-un număr dat de bărbați este ales tocmai cel mai pocit, pentru a-l complexa și a-l domina astfel mai bine? Posibil. Cert este că Măriuca era topită după Radu Balcâzu și făcea tot ce e omenește posibil ca acesta să observe, fără ca să depășească relațiile stăpân-slugă. Dimineața, când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
carte este conformă cu fotografia mea. Probabil că sînt poetă pentru că jumătatea dreaptă pe care eu o numesc a spiritului și a morții este cea care Îmi impune să tac, cea care mă pedepsește punîndu-mi În gură iscoade vrăjmașe, cuvinte pocite și eu mă las compromisă Într-o vanitate a ispășirii și masochismul meu făcut să arate ce sărace, ce vîndute sînt cuvintele cu care demonstrăm și singura adevărată e lumina - eu sînt poetă. De ce săpunul lui Leopold Bloom care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
legat! exclamă colonelul. Dna Strickland se încruntă puțin. Își scormonea amintirile. Îmi aduc aminte că înainte de a ne căsători se juca așa, copilărește, cu o cutie cu vopsele. Dar cred că în viața dumitale n-ai văzut niște lucruri mai pocite decât alea. Noi îl luam în râs pe tema asta. N-avea nici cea mai mică înzestrare pentru pictură. — Bineînțeles că asta e doar o scuză, spuse dna MacAndrew. Dna Strickland medită profund o vreme. Era limpede că nu izbutea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de oameni celebri cu bărbi mari și zburlite: Tolstoi, Whitman, Carpenter și alții. — Nu-i așa că-s minunați? Amory s-a silit să emită câteva cuvinte politicoase de apreciere, dar a renunțat, râzând. — Burne, cred că-s mutrele cele mai pocite din câte-am văzut vreodată! Parc-ar fi pensionarii unui azil de bătrâni. — O, Amory, dar uită-te la fruntea lui Emerson, uită-te la ochii lui Tolstoi! Glasul lui Burne gemea de reproș. Amory a clătinat din cap: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Toate Articolele Autorului Nu am altă misiune Într-o lume trecătoare Decât din Cuvânt minune Să-ntrupez, din beznă soare, Din învolburate semne Diademe și-aurore, Din învățături nedemne Tălmăciri ca de Tagore... Din povețe răsucite Revelații nefurate, Din predicăciuni pocite Cumpătări ca de Socrate... Din înțelepciunea lumii Noi înțelepciuni și tâlcuri, De la embrionul mumii La întâiul supt din sfârcuri, De la primul plâns și urlet Până-n cel mai de pe urmă Când ne umblă fără umblet Falsa întristată turmă... De la prima sărutare
NU AM ALTĂ MISIUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363512_a_364841]
-
ANDREI - LEGENDE, SUPERSTITII Autor: Maria Diana Popescu Publicat în: Ediția nr. 92 din 02 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului „Iată-l, iată Satan vine/ Răzbătând prin verzi lumine,/ Pe-un fulger strălucitor./ Umbre, stăfii despletite,/ Cucuveici, Iele zburlite,/ Și Rusaliile pocite/ Îl urmează ca un nor./ Voi cu suflete curate/ Cu credinți nestrămutate,/ Oameni buni, femei, copii,/ Voi creștinelor popoare,/ Faceți cruci mântuitoare,/ Căci e noaptea-ngrozitoare,/ Noaptea Sfântului Andrei”. Marele poet român Vasile Alecsandri descrie semnele evidente, care pun în
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
bolnave de-același păcat, transpirând prin pori doar vise absurde, aș merita poate chiar și un psalm! Eu nu voi putrezi în târzii ca un sfânt apostat! Asta-i o vreme pe jumătate-obosită, suspină, nici n-o știu, are fața pocită!? E-o risipă de materie ca să mori împăcat... Referință Bibliografică: Curriculum Vitae / Cristian Pop : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1326, Anul IV, 18 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cristian Pop : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CURRICULUM VITAE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349414_a_350743]
-
tăbărât pe el. - Cam asta este soarta celor ce râvnesc la munca altora! Trântorii își merită pedeapsa! - Rău mai ești, ariciule! strigă iepurele. Mai bine du-te și dă-i o mână de ajutor! - Mă duc să-i văd mutra pocită, se hotărî, în sfârșit, ariciul. Și după ce merse cale de o poștă prin pădure îl găsi pe cumătrul urs zăcând cu fața la pământ. Niciun ajutor de undeva. Ruga sa de a fi salvat era în zadar. Târziu de tot, își făcu
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
un fel, chiar și profesorii ”catastrofă”, pentru că m-au ambiționat să-mi depășesc condiția socială și intelectuală. De exemplu, la scoala, aveam o profesoară de limbă și literatura moldoveneasca (așa se chema oficial, obiectul). Era din Transnistria, vorbea o limbă pocita în ultimul hal. Noi o mai tachinam, din când în când. Îmi amintesc că un coleg a întrebat-o într-o zi, ce însemnă cuvântul “circa” și ea ne-a spus că e denumirea unui popor din Africa. Îmi spune
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > IULIAN MOLDOVANU - FRAGMENTE DIN PROIECTUL HYPERBOREEA (PROZĂ SCURTĂ) Autor: Iulian Moldovanu Publicat în: Ediția nr. 433 din 08 martie 2012 Toate Articolele Autorului Vlad BOREAS Iacătă-mă-s!!! Eu sunt Omul comun! Muritorul de rând... drumețul pocit! și Anti-Eroul... Priviți-mă bine! Eu sunt responsabilul cu mentalitatea colectivă. Gloata... lipsită de personalitate sau orgolii... Turma! Eu sunt cei mulți! Și proști... (după cum spun unii). Obiectul de manipulat al ziariștilor. Subiectul preferat al sociologilor și cobaiul oamenilor de
FRAGMENTE DIN PROIECTUL HYPERBOREEA (PROZĂ SCURTĂ) de IULIAN MOLDOVANU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/346593_a_347922]
-
Vlad BOREASIacătă-mă-s!!!Eu sunt Omul comun! Muritorul de rând... drumețul pocit! și Anti-Eroul...Priviți-mă bine! Eu sunt responsabilul cu mentalitatea colectivă. Gloata... lipsită de personalitate sau orgolii... Turma!Eu sunt cei mulți! Și proști... (după cum spun unii). Obiectul de manipulat al ziariștilor. Subiectul preferat al sociologilor și cobaiul oamenilor de
IULIAN MOLDOVANU [Corola-blog/BlogPost/346600_a_347929]
-
să fugă, prașcă, să cheltuie banii mei, trudiți... Și eu n-am nici o haznă, că-i sită nouă, dar flendrită... O haia goală, mințâtă d-ăi cu minte cotită... Curvuța-și schilăvește pântecu și tinerețea, cu nătărăii... Rabdă nepotriveală-n fătăciune cu pociții și-și fleșcăie chielea pe bani gârliți... Nu mă aburi pă mine cu cățăleală dă opinteală-n vânj ! - Sunt destui care v-or s-o câștige pe frumoasa de 19 ani ! Ei, ce zici baciule, după răvășit, să-ți fac
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
crâng bogat, Arborii ți i-au tăiat Și te-au smuls din rădăcini Să te vândă la străini... Românie gem și gemi De durere și blestem Pe păcatul hramului Și blestemul neamului... Românie rai ciuntit, Ți-au mânjit și țe-au pocit Chipul mândru românesc Cu catranul țigănesc... Românie duc și duci Greu suspin pe două cruci În trupul cristoșilor Celor două țări surori... Românie trist pământ, Ți-au luat ce ai mai sfânt: Copiii de la părinți Și credința sfântă-n sfinți
ROMÂNIE PLÂNG ŞI PLÂNGI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355135_a_356464]
-
canicula visată. Femeia-femeie le face pe toate și-nghite cât încape. Arzoaia rupe patul și deschide uși multe. Rușinoasa își arată golul pe-ndelete și-n zgârceală. Femeia de consum își vinde trupul și-și face meseria. Femeia anti-sex este obeză, pocită sau schiloadă și se-ntrece-n așteptare. Nimfomana face spectacol în perpetuum mobile. Femeia credincioasă ferește de păcat în zilele de post. Bătrâna are-n față icoana Fecioarei Sfinte și-n gând chipul fecioarei care-a fost. Femeia trecută se
BAZACONIADĂ FEMENINĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355580_a_356909]
-
de prin sat. Că alții așa au pățit. Lina putea să-i fie chiar nevastă. A fost el, Gică, cu femei mult mai urâte ca ea!” - Da, spuse Gică. De fapt mie-mi plac aproape toate muierile din sat. Numai pocite să nu fie... ca Tuta lui Zdreanță. La așa ceva Gică nu se gândise vreodată până atunci „Să mă însor... Nu prea am chef eu acum, de așa ceva! Destul am de lucru cu bărbații iubitelor mele! Să mai am probleme și
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
trăia familia unui păstor. Cât era ziua de mare, bărbatul umbla pe pășuni cu turmele cetății, în timp ce femeia lui avea grijă de casă și de singurul lor copil, un băiețel foarte harnic și isteț, dar care, din nefericire, se născuse pocit. Din cauza gurii sale care aducea mult cu botul unui animal, fusese poreclit Botosu’ și, tot strigat așa, Botosu’ în sus, Botosu’ în jos, lumea îi uitase numele. Până și părinții săi începuseră de la o vreme să nu-i mai spună
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]