59 matches
-
-o și-o auzit-o./ O- ntrebat-o: Ce te văicărești Tincuțo,/ Ce te căinezi ?/ Cum să nu mă văicărez/, Cum să nu m-oi căina?/ C-am plecat de-acasă/ Grasă și frumoasă/ Și m-am întâlnit cu diochitorile și pociturile./ Că la Ileana a-i alerga/ Cu gura te-o descânta,/ Cu trestia și cuțitul ți-o lua/ Cu mâna ți-o lua/ Peste nouăzeci și nouă de mări le-a arunca/ Unde câinii n-or lătra/ Și vaci negre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locul betejit, după care se călca cu piciorul, lăsându-se greutatea corpului cât putea suporta bolnavul. Se călca de câte trei ori trecând de partea cealaltă a pragului și de trei ori revenind înapoi, spunând: „Scrântitură prin diochi,/ Scrântitură prin pocitură,/ Scrântitură prin loghitură,/ Scrântitură de nouăzeci și nouă de feluri./ Să rămâie Ion curat, luminat/ Cum mă-sa l-a făcut/ Cum Dumnezeu l-o lăsat’’. Între femeia care călca și bolnav avea loc următorul dialog: „Doi băieți de gemeni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
frigările înroșite în foc, se descânta astfel: „Cum se stâng,/ Cum se potolesc,/ Cum se liniștesc frigările în apă/ Așa să se potolească, să se liniștească/ Arșița și durerea și arsurile și usturimile lui Ion/ Și ceasul cel rău/ Și pocitura și lichitura și diochitura/ De fete mari , de vădane, de nebuni,/ De zăncite , de despletite, de zălude, de breahude./ Să iasă de la inima lui Ion/ De sub inimă, de la baierele inimii,/ Din chele, de sub chele, dintr-o mie de ciocănele/ Să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
p. 304). El va reveni în patrie în primăvara anului 1875 pentru a lua parte la campania de răsturnare a guvernului conservator. 334. Vezi caracterizarea lui Eminescu din Scrisoarea III: „Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, / Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască...“ 335. Ion Brătianu, fiul mezin al marelui clucer Dincă Brătianu, boier argeșean, moștenise la moartea tatălui său moșiile Florica, Mălurenii, Galeșul-Brătieni, Lerești și Sâm burești; pe moșia Florica de lângă Pitești (azi în comuna Ștefănești - Argeș), unde
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fel de „centriști“. 5. Bacalbașa își amintește exact; chiar după Războiul de Independență, după ce devenise o personalitate politică recunoscută, Brătianu era considerat, într-o broșură antiliberală, cu referiri directe la „gașca roșie“, „ciracul domnului C.A. Rosetti“ (numit aici „hidoasa pocitură“, precum în Scrisoarea III a lui Eminescu) (Curriculum vitae sau Viața d-lui C.A. Rosetti de Fabius Cunctator, București, 1878, pp. 13 și 19). Acești roșii erau democrații epocii. Erau prigoniții, erau săracii, erau umilii, erau oamenii despre cari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
petrece în noaptea de Sînziene - n.m.), își despletesc părul și așteaptă așa pînă la miezul-nopții, cînd duhurile se retrag spre peșteri. Apoi, vrăjitoarea începe a răscoli cărbunii, stropindu-i cu apă neîncepută și descîntînd: «Eu nu sting cărbunii, / Ci sting pociturile, / Sting săgetăturile /și toate strigăturile. / Sting căscările / și toate gurile rele. Sting și rup legăturile, / și toate făcăturile, / Potolesc, osîndesc / și ursita o fugăresc. De i-o fi făcut cineva cu una? Eu îi desfac cu două! / De i-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai adăuga porunca: «să nu crești, să nu spargi, mai mare să nu te faci. Să te duci ca vântu’, să te așezi la pământu’», ca mai apoi să presare peste infecție praf de pușcă și frunze de podbeal. Pentru pocitură, altfel spus pentru pareza facială, descântecul în sine e foarte asemănător, numai ritualul diferă. În acest caz se ia o ulcică de pămînt în care se pune apă neîncepută din fântână, asupra căreia se face semnul crucii și se spune
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pentru pareza facială, descântecul în sine e foarte asemănător, numai ritualul diferă. În acest caz se ia o ulcică de pămînt în care se pune apă neîncepută din fântână, asupra căreia se face semnul crucii și se spune formula magică: Pocitură de luni, pocitură de marți, pocitură de miercuri, pocitură de joi, și tot așa până se epuizează întregul inventar al săptămânii, Ieși de la (se pronunță numele celui suferind), din unghii, din obraz, din șale, din picioare, din creierii capului, și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
descântecul în sine e foarte asemănător, numai ritualul diferă. În acest caz se ia o ulcică de pămînt în care se pune apă neîncepută din fântână, asupra căreia se face semnul crucii și se spune formula magică: Pocitură de luni, pocitură de marți, pocitură de miercuri, pocitură de joi, și tot așa până se epuizează întregul inventar al săptămânii, Ieși de la (se pronunță numele celui suferind), din unghii, din obraz, din șale, din picioare, din creierii capului, și tot așa ca
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
e foarte asemănător, numai ritualul diferă. În acest caz se ia o ulcică de pămînt în care se pune apă neîncepută din fântână, asupra căreia se face semnul crucii și se spune formula magică: Pocitură de luni, pocitură de marți, pocitură de miercuri, pocitură de joi, și tot așa până se epuizează întregul inventar al săptămânii, Ieși de la (se pronunță numele celui suferind), din unghii, din obraz, din șale, din picioare, din creierii capului, și tot așa ca la descântecul de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
numai ritualul diferă. În acest caz se ia o ulcică de pămînt în care se pune apă neîncepută din fântână, asupra căreia se face semnul crucii și se spune formula magică: Pocitură de luni, pocitură de marți, pocitură de miercuri, pocitură de joi, și tot așa până se epuizează întregul inventar al săptămânii, Ieși de la (se pronunță numele celui suferind), din unghii, din obraz, din șale, din picioare, din creierii capului, și tot așa ca la descântecul de deochi, de durere
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vândut evreilor, Rosetti era plin de bani, iar averile sale erau depuse la băncile din străinătate; Rosetti semăna vrajba între partide și printre români. Atât de răspândită era această credință, încât însuși Eminescu în Scrisoarea a III-a spune: „... hidoasa pocitură Care-a sădit în țară invidie și ură“. Cauza de căpetenie a acestei legende era statornicia în idei și convingerile înaintate democrate ale lui Rosetti. Pe când Brătianu era mai mult națio nalist și liberal, Rosetti era mai mult democrat. Afară de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Atanasiadi era prieten cu Fănuță, dar în acel moment era plin de indignare. Ieșind în mijlocul stradei luă o pozițiune marțială, puse mâna în șold și strigă: — Savule, dă-te înapoi, căci ești soldatul tiraniei! Fănuță râzând îi răspunse: — Dă-te-ntr-o parte, pocitură, că n-am ce alege de tine! Unii au râs, alții, văzând că nu e glumă au șters-o repede. (Id., ibid.) Pagina 132 Urmează: Deputații din opoziție își părăsesc locurile și înconjoară pe Vernescu cerând informații. În tribune fierbere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
T., Euras. Frecv., se.go.-e.bo.; L7TXC3UXRXN3, Molinio - Arrhenatheretea, Arrhenatheretalia, Brometalia erecti, Tx. *Schrophularia nodosa L. (Bubernic, Iarbă neagră) - H., Euras. Frecv., z.silvost.se.fa.; L4T5C3U6R6N7; Fagetalia Lamio - Chenopodietalia, Me., Tx. *Schrophularia scopolii Hoope (Brânca porcului, Buruiană de pocitură) - H., Pont.-pan.-balc. Spor., z.silvost. e.sa.; L7T5C4U7RXNX; Adenostyletalia, Galio - Alliarion, Fagetalia, Aegopodion *Veronica chamaedrys L. ssp. chamaedrys (Stejărel) - H.-Ch., Euras Frecv., z.step.-e.bo.; L6TXC3UXRXNX, Trifolion medii, Fagetalia, Arrhenatheretalia, Me. -Veronica officinalis L. (Ventrilică, Stratorică
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
ca și când ar fi el cel mai mare și cel mai mândru. Zăpăcită de turbatele mișcări ale embrionului unguresc și amăgindu-se a crede că turbarea e un semn de putere, Austria și-a dat numele de Austro-ungariă, ca doară-doară mica pocitură să se mai liniștească (aplause). Dar momentul nascerii n-a sosit încă. Când va sosi, o s-o vedem atuncea! Este o sarcină grea pentru biata Austriă. Faimoasă prin aventurele sale galante de altădată: "felix Austria nubet", ea își plânge acuma
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
Doru Mugur, ceea ce însemnă că autorul face parte din familia, vitregită de soartă, a nautiștilor cu pretenții de scriitor. Medicul născut la Constanța și stabilit la New York cochetează în chip pernicios cu actul literar, urmarea acestei alianțe contra-natură fiind o pocitură epică de rarisimă hidoșenie estetică. Cu o cultură predominant științifică și posedînd o inteligență curat non-livrescă, Paul Doru Mugur este ilustrarea nimerită a autorului destul de deștept ca să scrie trei paragrafe cu sens, dar și destul de leneș ca să se mai canonească
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
cu lumea sunetelor frumoase, dar și în lipsa unei elementare dorințe de a pune în scris constatările adunate, cartea lui Oliver Sacks ar fi semănat cu un eșantion convențional desprins din trunchiul sec al cazuisticii medicale: enumerarea unor cazuri morbide de pocituri sufletești, toate chemate să ilustreze anomalii, rarități și bizarerii muzicale, lămurite pînă la urmă prin comentarii de strictă competență neurologică. Se subînțelge că o astfel de carte n-ar fi putut atrage decît atenția tagmei specialiștilor, dar Oliver Sacks, medic
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
se povestește cu ceea ce afirmă d. I. Brătianu despre amicul său se potrivește de minune una cu alta. Dar să nu crează că amăgește pe cineva. Precum d-sa urăște pe român, așa românul [î]l urăște pe el. "Hidoasa pocitură" zice Alecsandri, "spirit infernal" zic marginile Bucureștilor, și, daca țăranul n-a ajuns să zică nimic, e că nici știe de existența acestei caricaturi. 50 {EminescuOpXIII 51} Crede poate d. C. A. Rosetti că-l urâm pentru aceasta? Nu, ne-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce zic acești oameni. Pușcăria și carantina propuse de fostul lor prezident de Consiliu și fost prezident de Cameră, de fratele drept al actualului prim ministru, iată ce merită acești oameni, iar nu să dicteze legile unei țări. Zilnic hidoasa pocitură, precum numește nemuritorul Alecsandri pe reptilul care a mușcat țara aceasta de călcâiul ei achilic, ne vine cu rețete revizioniste în "Pseudo - românul ", adecă ar vrea să discute. Ca și când oameni ca pocitura, al căror creier, prin preformațiune ereditară, e predestinat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu să dicteze legile unei țări. Zilnic hidoasa pocitură, precum numește nemuritorul Alecsandri pe reptilul care a mușcat țara aceasta de călcâiul ei achilic, ne vine cu rețete revizioniste în "Pseudo - românul ", adecă ar vrea să discute. Ca și când oameni ca pocitura, al căror creier, prin preformațiune ereditară, e predestinat a produce neadevăr și vicleșug, pot să discute cu noi onest și fără sofisme vre-o cestiune din lume. Bună - rea fie Constituția, n-o discutăm cu oameni cari n-au dreptul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mulțimea este informată că Știuca fuse condamnată la moarte groaznică, prin înecare, ca-n Esop, în fluviul nostru cel mai mare. Sentința fu executată îndată după pronunțare, în vâltorile de la Cazane. Uraa! Uraa! Uraa! De chinurile iadului să aibă parte pocitura!! Necazuri majore Chiar așa, iubiților, că el trebuie să dea socoteală pentru toate cele! Și pentru bune, și pentru rele! Și de ale sale, și de ale altora, fie de la putere, fie de la opoziție! Că ce știe badea cutare ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovarășii săi spune veninoasele-i nimicuri; Toți pe buze-avînd virtute, iar în ei monedă calpă, Quintesență de mizerii de la creștet până-n talpă. Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Dintr-aceștia țara noastră își alege astăzi solii! Oameni vrednici ca să șază în zidirea sfintei Golii, În cămeși cu mâneci lunge și pe capete scufie, Ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filosofie. Patrioții
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
el: ― Taci, anafura mă-tii de netrebnic! Pentru concentrare nu ești bun, da’ pentru călărit muierile altora ești! Ai? Ia stai tu, că te fac eu gospodar! N-ai să mai poți duce măcar o cană cu apă la gură, pocitură! Naaa!!! - striga Todiriță, icnind cu fiecare lovitură pe care i-o aplica lui Cocostârc, fără să aleagă locul... Lovea cu sete unde nimerea: peste mâini, peste fluierele picioarelor, peste cap. Fără alegere!... Când al lui Cocostârc nu mai era în
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a iubit, bate-o-ar vina, că a rămas însărcinată și a născut băiat, nu fată. Și apoi, cât era de mititel, semăna leit cu el. Ochi albaștri, față albă, frumos, o splendoare neagră și să vezi după aceea, ce pocituri i a născut femeia, mai urâți nici că se poate, așa cum e neagră noaptea, care mai buzați și cu ochii holbați. Unde mai pui că i-a născut o fată cu un picior mai scurt. Nu i-au fost de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
alfabetic într-o carte care ne-a rămas, intitulată Arhondologia Moldovei 86, reti părită recent, în ediția a II-a, la editura Minerva, din București, în 1973. Pentru Costandin Sion, cei căftăniți astfel erau niște "golani", niște "calici răpănoși", niște "pocituri răpănoase", "toate gunoaiele țării", boieriți "ca să măscărească noblesa Moldovei". El arată, nominal, doi plăcintari din Iași, un brăgar din Galați, și un blănar al mitropolitului Veniamin, care și-au cumpărat decrete de căminari de la domnitorul Mihail Sturza (pag. 138, 285
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]