266 matches
-
înțelegi, scrie mare: PODARI. La Craiova nu scrie. Prin Craiova când treci nici nu-ți dai seama, nici nu există Craiova. Dar când ai trecut de Craiova și ai plecat spre Calafat, pe deal, sus, exact ca la Hollywood scrie PODARI. Și noaptea este luminată reclama ... Este tot ce-mi trebuie! Acum Craiova este ceva pe lângă Podari. S-au făcut lucruri importante la mine în sat: s-a băgat apă curentă, tata are acum apă în curte. Se pune gaz, probabil
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
seama, nici nu există Craiova. Dar când ai trecut de Craiova și ai plecat spre Calafat, pe deal, sus, exact ca la Hollywood scrie PODARI. Și noaptea este luminată reclama ... Este tot ce-mi trebuie! Acum Craiova este ceva pe lângă Podari. S-au făcut lucruri importante la mine în sat: s-a băgat apă curentă, tata are acum apă în curte. Se pune gaz, probabil că mai e puțin până la alegeri și în preajma alegerilor se fac lucrurile astea bune. Mie mi-
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
și în preajma alegerilor se fac lucrurile astea bune. Mie mi-ar fi drag să fie tot timpul alegeri pentru că mereu s-ar face câte ceva prin comune. - S-a schimbat profilul omului pe care l-ați cunoscut, în copilăria dumneavoastră, la Podari în raport cu profilul celui de acum? - Da. Și s-a schimbat esențial! La mine în sat, tata este încă bolnav de credulitate, ca să zic așa. El nu încuie poarta, nu încuie ușile la casă. Și-i mai spun: „Aș, cin' să
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
cel care s-a ajuns într-un fel. - Nu neapărat material ... - Nu, nu, nu la un nivel material, ci la un nivel intelectual. Ei bine, există respectul ăsta. Ei au case mai mari și mai frumoase decât am eu în Podari, dar asta este altceva. Noi încă am avut profesori școliți înainte. De școală veche, care știau carte. Ăștia de acum nu mai au profesori școliți. Mă rog, i-au făcut ăștia la facultățile particulare ... - Deși nu este neapărat rea ideea
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
tulbure și stătută a destinului său lumesc. Parcursul ontologic al celui ce a fost până mai ieri academicianul Marcu Botzan aparține, indubitabil, primei categorii. Născut la Craiova în primăvara anului 1913, Marcu Botzan și-a petrecut copilăria în praful ulițelor Podarilor Doljului alături de ceilalți copii ai satului - fapt care va deveni peste ani fundamentul literar al volumului de versuri „Cântece și descântece pentru un sat de altădată” (1997) -, pentru ca mai apoi să urmeze Liceul Carol I din Craiova, cursurile Facultății de
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
ești aici, Himerică, suavă, cu pași ușori și mici, Pe cât ești de prezentă, pe-atât de-absentă ești Când virtual te-apropii, dar în real lipsești... Departe ești de mine, ori mi se pare doar Când dorul mă îndură - îndurerat podar Ce de pe pod mă trece pe malul celălalt Dus și-napoi în bucla etericului salt... Departe ești de mine și pe atât te-apropii Cu cât te depărtezi în largurile proprii Și numai eu din urmă te caut și mă
DEPARTE EŞTI DE MINE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349177_a_350506]
-
lui Raiu, Șandru după numele de familie; în Budislavu - stâna celor ai lui Păunel, Ureche du¬pă numele de familie; în Cocorâciu - stâna Jerpeleștilor, Popa după numele de familie; în Miclăușu - stâna Cojocăreștilor. Existau în sat oameni de vază, gos¬podari harnici și avuți, cărora comuniștii - „dar-ar benga-n ei de neisprăviț’!” - le-au spus chiaburi, după ce au fost aduși la putere de către sovie¬tici, și care aveau sute de oi, așa încât doi-trei la un loc făceau de-o stână
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
pe care i-o dăduseră vălureni, vezi Doamne că era brunetă și îi plăcea să poarte fuste și rochii încrețite, pe care erau desenate tot felul de figuri și flori, în culori vii, dar ea era româncă sadea din comuna Podari, o făcea să nu-și creadă privirii cum arată. Plecase de mică de-acasă ca să câștige o bucată de pâine, o luase sora ei mai mare, care era bucătăreasă la Minerva, unde-l cunoscuse pe conașul, căci pe atunci era
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
definit ca un balsam pentru sufletul românilor, o readucere aminte despre frumusețea și momentele de aur ale României din anii ’20-’30 în care eleganța, politețea și respectul față de semeni se evidențiau puternic.” Născut la 1 august 1945 în comuna Podari județul Dolj cel care avea să fie unul dintre barzii melosului pur românesc a trecut printr-o copilărie profund marcată de condiția socială a familiei sale, provenind din părinți țărani, care au avut de suferit de pe urma prigoanei bolșevico-securisto-comuniste. Tatăl artistului
TUDOR GHEORGHE, PRIMUL ARTIST ROMÂN CARE ŞI-A ÎNFIINŢAT UN SITE DE VÂNZARE DE BILETE PENTRU SPECTACOLE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377500_a_378829]
-
noapte și încă înainte de revărsatul zorilor podul umblător a fost bine priponit la mal. Mare cum era, putea ușor să scape la vale, punând în pericol viețile celor aflați pe dânsul, s-au mai văzut nenorociri de acest fel, așa că podarii nu s-au învoit cu niciun preț să încerce în ziua aceea o traversare. Ceasul rău i-a mânat atunci pe călugări să caute alt mijloc de trecere și, iată, străbunica Pera s-a oferit să-i ducă dincolo ea
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
nimeni n-a aflat până la urmă. Cei de pe mal au văzut-o câteva clipe încercând să recupereze vâsla, apoi, călcând prea tare pe marginea bărcii, a răsturnat-o. Mare minune că nu s-a întâmplat moarte de om! Au sărit podarii cu altă luntre, de i-au scos până la urmă pe cei doi călugări. Pera și-a tras câteva clipe sufletul, ținându-se de barca răsturnată, apoi a lăsat-o în voia curentului și a ieșit singură din râul învolburat, că
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
-se de barca răsturnată, apoi a lăsat-o în voia curentului și a ieșit singură din râul învolburat, că nu cred să fi fost pe malul Timișului femeie mai învățată cu apa decât ea. Ba se mai și răstea la podarii care voiau s-o ajute și pe dânsa, zicându-le să vadă numai de ceilalți doi, că nu dorea să-i aibă pe conștiință. În schimb, întreg calabalâcul bărcii a dispărut fără urmă. Unii spuneau că Pera ar fi răsturnat
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
BEȘTELIU, Marin (7.VI.1939, Podari, j. Dolj), istoric și critic literar. Este fiul Anei (n. Dârju) și al lui Atanasie Beșteliu, țăran înstărit. B. urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, funcționează ca profesor de liceu și devine apoi profesor la
BESTELIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285713_a_287042]
-
refolosite pe teritoriul orașului în construcții de biserici, fântâni, case boierești și alte edificii feudale. Dar vestigii romane de tot felul (monede, amfore, opaițe etc.) s-au găsit pe o arie foarte extinsă, de la fântâna Obedeanu din nordul orașului la Podari, în sud, între Jiu la vest și Plaiul Vulcăneștilor la est, gravitând totuși în jurul vechiului centru al Craiovei de la Bănie, așezat pe marginea platoului de nisipuri ce domina un șir de puternice izvoare pierzîndu-se spre vest, spre lunca Jiului. Este
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
1790-179145, ne apropiem mult de situația actuală în ceea ce privește traversarea Jiului de lângă Mânăstirea Schitian (fig. 7). Aici, podul marcat pe hartă se află ca și azi la sud de gura Prodilei și un drum spre sud, prin viitorul amplasament al satului Podari, care a luat ființă abia după 40 de ani46; se menține încă, precum la Schwantz, ca drum principal drumul Calafatului, tot peste pădurea Radovanu, de-a lungul pârâului Prodila, dar la sud de acesta, în legătură cu noul amplasament al podului. Fig
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
meșteșugăresc și comercial cu caracter de târg, în preajma viitoarei reședințe a Băniei, pe malul de nisipuri din lunca largă a Jiului. Acest "conglomerat", legat de o importantă trecere peste Jiu, cu pod amplasat probabil puțin amonte de actualul pod al Podarilor, a putut fi desemnat din Evul mediu, până în secolul al XIV-lea, prin Ponssiona - Podul Jiului. Din secolul al XIV-lea, de când este posibil să fi luat numele de Craiova, și mai ales după instituirea Marii Bănii de la finele secolului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
zăriți sub sprâncenele late; un om negru și tăcut. Stăpân la podul umblător din susul liniei ferate, cunoșteam pe un moșnegel îndesat, cu mustăcioară albă, cu ochi mititei pe obraz zbârcit. Și venind acum încet spre căsuța de bârne a podarului, în preajma apei, spre coliba de stuh a bulgarului, ridicată în mijlocul grădinii - știam de bună samă că voi găsi pe acești doi singuratici vecini, ca totdeauna, față în față. Bătrânul vorbea cu pipa în gură, lângă șanțul umed de pe margine. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
un timp, apoi unul trase de mânică pe celălalt, îi făcu semn de îndemnare cu capul și plecară. Așa stăturăm o vreme. Soarele asfințea departe, deasupra Siretului, luminând pâcla zării, împrăștiind pe luciu și înaintea noastră ca o pulbere aurie. Podarul se sculă, scuipă într-o parte, apoi se dezbrăcă de suman. Cu luare-aminte se plecă spre înecat, îl întoarse pe spate și-i îndreptă capul cu fața spre cer. Ochii stăteau închiși acuma pe un obraz liniștit, senin, cu barba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mortul liniștit. Nu știu ce spui, bre! zise îndesat bătrânul, pâcâind din lulea. Grădinarul, de la înecat își purtă ochii cu lumina de milă spre mine; apoi, cu brațele puse pe genunchi, cu bărbia rezemată de brațe, rămase un timp uitându-se la podar. Se sculă după aceea și se îndreptă pășind rar, spre zarzavaturile lui. Rămăsei cu bătrânul și cu mortul. Soarele se scufundase; la asfințit crescuse o întinsă roșață purpurie. Prin lumina aceea, prin singurătatea țărmurilor, venind pe lângă lunca tăcută, apa trecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nu se întâmple așa ceva, au fost puși lucrători anume să facă poduri noi și să păzească ca cele vechi să nu se strice...După cum a hotărât vodă la 1 septembrie 1776, în fruntea acestor lucrători se află un căpitan de podari, care are sub ascultare: un ceauș (curier), 20 de teslari (dulgheri), 10 toporași (cioplitori), 10 petrari, 20 de salahori și 61 liude (lucrători necalificați). Toți „aceștia să fie scutiți de tot birul Visteriei, slujind pe rînd după rînduiala lor și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de tot birul Visteriei, slujind pe rînd după rînduiala lor și la meremetul (repararea) podurilor să lucreze fără plată; iar cînd se va face pod de iznoavă (din nou) să li se plătească din venitul podului...Căpitanul să fie cu podarii cari ar fi de rînd, pe toată ziua să cerceteze podurile, și unde va afla vre o pode stricată sau smintită din locul ei, să puie să o tocmească”. După aceea, căpitanul trebuie să aibă grijă ca: „Fieștecare dughengiu să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o tocmească”. După aceea, căpitanul trebuie să aibă grijă ca: „Fieștecare dughengiu să măture podul de două ori pe săptămână, de tină (praf) și de gunoiu cât va cuprinde dughiana sa; iar pe unde n-ar fi dughene, să măture podarii”. Pe urmă: „Să nu îngăduiască pe nimine a ieși cu dughiana sau cu casa sa, lăcomind ca să ia din locul uliții; nici să lase pe cinevaș a arunca gunoiu pe ulițe, sau pe mahalale; ce fieștecare să scoată gunoiul afara
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nici să lase pe cinevaș a arunca gunoiu pe ulițe, sau pe mahalale; ce fieștecare să scoată gunoiul afara din oraș”. Apoi: „Cînd, ferească Dumnezeu, se va întâmpla primejdie de foc ori ziua ori noaptea, dator să fie căpitanul de podari cu toți podarii mai întîi să alerge spre stingerea focului”. Lămuritu-te-ai cum stau lucrurile cu podurile și cu podarii? Acum e limpede, părinte, și mă minunez câtă ordine a pus Grigorie Alexandru Ghica vodă în rândul podarilor dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pe cinevaș a arunca gunoiu pe ulițe, sau pe mahalale; ce fieștecare să scoată gunoiul afara din oraș”. Apoi: „Cînd, ferească Dumnezeu, se va întâmpla primejdie de foc ori ziua ori noaptea, dator să fie căpitanul de podari cu toți podarii mai întîi să alerge spre stingerea focului”. Lămuritu-te-ai cum stau lucrurile cu podurile și cu podarii? Acum e limpede, părinte, și mă minunez câtă ordine a pus Grigorie Alexandru Ghica vodă în rândul podarilor dar nu mai puțin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Apoi: „Cînd, ferească Dumnezeu, se va întâmpla primejdie de foc ori ziua ori noaptea, dator să fie căpitanul de podari cu toți podarii mai întîi să alerge spre stingerea focului”. Lămuritu-te-ai cum stau lucrurile cu podurile și cu podarii? Acum e limpede, părinte, și mă minunez câtă ordine a pus Grigorie Alexandru Ghica vodă în rândul podarilor dar nu mai puțin în rândul dughengiilor și al târgoveților. Spre lauda lui Vodă, nu a lăsat nimic la voia întâmplării. Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]