54 matches
-
materiale adecvate, cum ar fi silicon mastic; ... c) fisurile și îmbinările între suprafețe trebuie să fie, de asemenea, sigilate cu materiale similare; ... d) continuitatea sigilărilor trebuie să fie menținută între podele și pereți. Se recomandă o finisare a pereților și podelii în special pentru zonele în care au loc scurgeri majore, de exemplu, de la animale precum și în camerele post-mortem; ... e) Intrări sigilate (închise ermetic) a liniilor de serviciu; ... f) toate zonele dotate cu telefoane și, în unele zone, camere, pentru a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274274_a_275603]
-
în timpul carantinei. Articolul 657 Dacă este necesitate de a se aruncă în mare lucruri, trebuie a se începe cu cele mai puțin necesare, mai grele și de mai puțin preț, pe cat va fi cu putință, ��i apoi lucrurile după întâia podeala a vasului și succesiv celelalte. Articolul 658 Sînt avarii particulare toate pagubele încercate și toate cheltuelile făcute numai pentru vas, sau numai pentru povară. Ast-fel sînt: 1) Orice pierdere sau pagubă suferită de lucrurile încărcate, prin furtună, incendiu, pradă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
-o stricăciune. Articolul 661 Lucrurile ce nu se cuprind în poliță de încărcare, sau pentru care nu există declarațiunea căpitanului, de se vor fi aruncat în mare, nu se plătesc; iar de au scăpat, contribuesc. Articolul 662 Lucrurile încărcate pe podeala de sus a vasului, contribuesc în totdeauna la avariile comune, dacă sînt scăpate. Dacă lucrurile sînt aruncate în mare sau stricate prin aruncare, afară de cazul călătoriilor prevăzute în ultimul aliniat al art. 508, proprietarul nu este primit a cere despăgubire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
primire prin poliță de încărcare. Căpitanul nu răspunde de lucrurile prețioase, de bani și titlurile de credit ce nu i-au fost declarate. Căpitanul este răspunzător de stricăciunile ce din orice cauza s-au întîmplat lucrurilor așezate de dinsul pe podeala de sus a vasului, fără consimțământul în scris al încărcătorului. Această dispozițiune nu se aplică la călătoriile cele scurte ce se fac din port în port și din liman în liman, pe lângă țărmuri, fie pe mare, fie pe rîuri. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]
-
carantinei. Articolul 657 Dacă este necesitate de a se aruncă în mare lucruri, trebuie a se începe cu cele mai puțin necesare, mai grele și de mai puțin preț, pe cît va fi cu putință, si apoi lucrurile după intiia podeala a vasului și succesiv celelalte. Articolul 658 Sunt avarii particulare toate pagubele încercate și toate cheltuielile făcute numai pentru vas, sau numai pentru povară. Astfel sunt: 1. Orice pierdere sau pagubă suferită de lucrurile încărcate, prin furtună, incendiu, pradă, naufragiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]
-
vreo stricăciune. Articolul 661 Lucrurile ce nu se cuprind în poliță de încărcare, sau pentru care nu există declarația căpitanului, de se vor fi aruncat în mare, nu se plătesc; iar de au scăpat, contribuie. Articolul 662 Lucrurile încărcate pe podeala de sus a vasului, contribuie întotdeauna la avariile comune, daca nu sunt scăpate. Dacă lucrurile sunt aruncate în mare sau stricate prin aruncare, afară de cazul călătoriilor prevăzute de ultimul aliniat al art. 508, proprietarul nu este primit a cere despăgubire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]
-
Dacă lucrurile sunt aruncate în mare sau stricate prin aruncare, afară de cazul călătoriilor prevăzute de ultimul aliniat al art. 508, proprietarul nu este primit a cere despăgubire pentru pierderea sau stricarea lor, decît de la căpitanul care le-a încărcat pe podeala vasului fără învoirea scrisă a încărcătorului. În caz contrariu, o specială contribuțiune are loc între vas, navlu și celelalte lucruri încărcate pe podeala, deosebit de contribuțiunea generală pentru avariile comune la toată povară. Articolul 663 Dacă aruncarea în mare nu scapă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]
-
primit a cere despăgubire pentru pierderea sau stricarea lor, decît de la căpitanul care le-a încărcat pe podeala vasului fără învoirea scrisă a încărcătorului. În caz contrariu, o specială contribuțiune are loc între vas, navlu și celelalte lucruri încărcate pe podeala, deosebit de contribuțiunea generală pentru avariile comune la toată povară. Articolul 663 Dacă aruncarea în mare nu scapă vasul, nu e loc la contribuție. Lucrurile scăpate nu sunt supuse la plata și nici la despăgubirea celor aruncate în mare sau stricate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]
-
primire prin poliță de încărcare. Căpitanul nu răspunde de lucrurile prețioase, de bani și titlurile de credit ce nu i-au fost declarate. Căpitanul este răspunzător de stricăciunile ce din orice cauza s-au întîmplat lucrurilor așezate de dinsul pe podeala de sus a vasului, fără consimțământul în scris al încărcătorului. Această dispozițiune nu se aplică la călătoriile cele scurte ce se fac din port în port și din liman în liman, pe lângă țărmuri, fie pe mare, fie pe riuri. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
carantinei. Articolul 657 Dacă este necesitate de a se aruncă în mare lucruri, trebuie a se începe cu cele mai puțin necesare, mai grele și de mai puțin preț, pe cît va fi cu putință, si apoi lucrurile după intiia podeala a vasului și succesiv celelalte. Articolul 658 Sunt avarii particulare toate pagubele ��ncercate și toate cheltuielile făcute numai pentru vas, sau numai pentru povară. Astfel sunt: 1. Orice pierdere sau pagubă suferită de lucrurile încărcate, prin furtună, incendiu, pradă, naufragiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
vreo stricăciune. Articolul 661 Lucrurile ce nu se cuprind în poliță de încărcare, sau pentru care nu există declarația căpitanului, de se vor fi aruncat în mare, nu se plătesc; iar de au scăpat, contribuie. Articolul 662 Lucrurile încărcate pe podeala de sus a vasului, contribuie întotdeauna la avariile comune, daca nu sunt scăpate. Dacă lucrurile sunt aruncate în mare sau stricate prin aruncare, afară de cazul călătoriilor prevăzute de ultimul aliniat al art. 508, proprietarul nu este primit a cere despăgubire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
Dacă lucrurile sunt aruncate în mare sau stricate prin aruncare, afară de cazul călătoriilor prevăzute de ultimul aliniat al art. 508, proprietarul nu este primit a cere despăgubire pentru pierderea sau stricarea lor, decît de la căpitanul care le-a încărcat pe podeala vasului fără învoirea scrisă a încărcătorului. ��n caz contrariu, o specială contribuțiune are loc între vas, navlu și celelalte lucruri încărcate pe podeala, deosebit de contribuțiunea generală pentru avariile comune la toată povară. Articolul 663 Dacă aruncarea în mare nu scapă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
primit a cere despăgubire pentru pierderea sau stricarea lor, decît de la căpitanul care le-a încărcat pe podeala vasului fără învoirea scrisă a încărcătorului. ��n caz contrariu, o specială contribuțiune are loc între vas, navlu și celelalte lucruri încărcate pe podeala, deosebit de contribuțiunea generală pentru avariile comune la toată povară. Articolul 663 Dacă aruncarea în mare nu scapă vasul, nu e loc la contribuție. Lucrurile scăpate nu sunt supuse la plata și nici la despăgubirea celor aruncate în mare sau stricate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
bisericuță din bârne de pe Vale. Din descrierile contemporanilor, aceasta era construită într-un pâlc de stejari retezați și care au ținut loc de furci, masa altarului fiind construită dintr-un stejar foarte gros, retezat la înălțimea de un metru, iar podeala făcută din scândură cioplită cu barda, era la distanță de o jumătate de metru de pământ, astfel că dedesubt era gol, copiii din sat căutând ouăle găinilor care cuibăreau sub biserică. Ușa era din stejar cioplit din bardă, ferecată în
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
-i acea clădire din patru păreți din bârne necioplite și neunse, cu crăpăturile dintre bârne neastupate decât cu mușchi de pădure, cu un cuptor mare și cu o fereastră în față, cu alta micuță în spre ogradă jos, fără nici o podeală ..."" În această casă s-a născut la 14 octombrie 1853 compozitorul Ciprian Porumbescu, cel de-al doilea copil al lui Iraclie și al Emiliei Porumbescu și autorul imnurilor naționale "Trei culori", "Pe-al nostru steag e scris Unire", al nemuritoarei
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
expunea rậnd pe rậnd ideile și, mai ales, de pledoaria pe care acolo, în intimitatea noastră, o făcusem în favoarea școlii. Nimic nu mi se părea mai înspăimậntător și mai sinistru ca despărțirea de școală. Cu mirosul ei de motorină din podelile negricioase, cu scậrțậitul acela sinistru din încheieturile bătrậnelor uși greoaie, școala era pentru mine un adevărat Paradis. Mă îndreptam către ea cu bucuria de a-mi umple sufletul de lumină și taină și reveneam cu plenitudinea întậlnirii cu minunata mea
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
a făcut Catagrafia Moldovei. Aceasta era probabil din biserica veche despre care am scris anterior sau poate chiar de la biserica din fostul sat Bobeștii-deJos, sat care încet-încet s-a desființat după incendiul din1532. în continuare este descrisă biserica astfel: . . Jos podeală de scânduri, la intrarea din coridor făcut din scânduri de Sebastian Dron. Biserica era înconjurată cu grile de lemn. Cimitirul de înmormântare e în partea de apus, lângă grădina curții Lupeni. Biserica poseda 12 fălci. La 1832 situația era clară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mine noaptea să n-aibă treabă cu mine, ci cu ceapa.“ Zicînd aceste cuvinte, nu va mai visa. Din astfel de vise se poate căpăta lipitură*. Ceară Poporul crede că este păcat a da cu ceară pe-n case, la podeală sau ceruit. E mare păcat să calci ceara ori s-o sudui. Ceara de la policandru e bună de făcut de dragoste. Ceartă Chiperul* și sarea de se varsă, te vei sfădi cu casnicii. Cînd cineva ascute ceva de fier în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sf. Vasile pun pe pîraie punți cu busuioc, parale de argint, inele și fir roșu, ca să-și ghicească norocul. în Ajunul Crăciunului, înainte de a gusta din grîul pregătit cu miere, se ia din el o lingură și se aruncă în podeală*, crezîndu-se că apoi norocul se va ținea de casă; după alții, ca albinele, cînd vor roi, să se prindă bine. Cine postește în ajunul Bobotezei are noroc. La Lăsatul Secului de postul Paștelui, nu este bine să se strîngă masa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rupte și negre, răriți și desfăcuți pe alte locuri în fâșii și-n trențe de argint, deasupra cerul cu bolta lui oțelită, pe strade în urma săniei se desemnau urme-n omăt, ca și când gelăul ar fi trecut lung, lung pe [o] podeală de tei... zurgălăii cailor de la sanie zângăneau în răstimpul treapătului cailor și în sanie, înveliți în blane de lup cu fața de postav măsliniu, era doctorul de Lys, cu urechile-nfundate într-o căciulă de jder, și Angelo, a cărui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Scarlat Grigorie Ghica voievod întărea celor doi suiulgii stăpânirea unui loc aflat în “târgul Iașilor, care este pe denainte porții mănăstirii Trii Sfetitelor, piste podul gospod al Uliții cei Mari, a căriia bucată de loc este începutul... drept în capul podelilor... Podului Vechiu, unde se împreună cu podul Uliții Mare”. --Cred că ai băgat de seamă, dragule, că cimotia Ghiculeștilor se rânduiește la domnia Moldovei, ba și la tronul Țării Românești, cum spune Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei”: “Iară când au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pentru gelozie, un dar de descoperire, care descopere o fărădelege. 16. Preotul s-o apropie, și s-o pună să stea în picioare înaintea Domnului. 17. Preotul să ia apa sfîntă într-un vas de pămînt; să ia țărîna de pe podeala cortului și s-o pună în apă. 18. Preotul să pună pe femeie să stea în picioare înaintea Domnului; să descopere capul femeii, și să-i pună în mîini darul de mîncare adus pentru descoperire, darul de mîncare adus pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
ce-au slujit, m-am milostivit...și i-am miluit cu o bucată de loc...care este dinainte porții mănăstirii Tri Sfetitelor , piste podul gospod al Uliții cei Mare, a căreia bucată de loc începutu din față drept din capu podelilor a Podului Vechiu ce se împreună cu podul Uliții Mari”. Ei, aista-i locul despre care am amintit când a fost vorba de Locman gerahul. Și dacă te uiți bine în această clipă, noi stăm chiar pe acest loc, iar dughenile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de 13 a lunii octombrie 1741 (7250).” Caut cu mare grabă însemnarea despre care a vorbit bătrânul. Iat-o: „4 cărți de oameni și pe izvod ce-ar da Grigore bașbulbaș din Curte, de oamenii care au luat bani pe podeală pentru podurile ce să fac aicie în Iași; și să stea zapciu să aducă toată podeala deplin, și să-i aducă și pe dânșii cu pecetluiturile care au la mână, ca să dea samă.” „Cred că nu ai să te superi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]