2,904 matches
-
ca urmare a varietății de microforme (plaje, țărm înalt, golfuri, promontorii stâncoase). 2.1.7. Alte tipuri de relief Alte tipuri de relief cu valențe turistice sunt:relieful de pluviodenudare, reprezentat de ravenele de la Râpa Roșie (Sebeș) și Grădina Zmeilor (Podișul Someșan); - relieful eolian, cu dune, prezent în deltă (Grindul Caraorman ș.a.), Câmpia Bărăganului, Câmpia Olteniei, Câmpia Carei;relieful antropic, reprezentat de baraje, diguri și canale hidrografice ce întregesc farmecul unor zone turistice naturale. Munții Bucegi - studiu de caz Munții Bucegi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
recomandate pentru anumite afecțiuni (Berlescu E., 1998): Amara Băile Felix Constanța (Plaja Modern) Costinești 1. Bioclimatul excitant-solicitant de câmpie și litoral este specific zonelor deluroase, de câmpie și de litoral, cu altitudini de sub 200 m (Câmpia de Vest, Câmpia Română, Podișul Dobrogei de Sud), unde predomină temperaturi medii anuale de peste 10șC, umezeală scăzută, precipitații de sub 500 mm/an și o durată mare de insolație de cca. 2200 - 2400 ore/an. Se caracterizează prin uscăciune și radiație abundentă, condiții care declanșează mecanismul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Amara (jud. Ialomița), Lacul Sărat (lângă Brăila), Băile Felix și 1 Mai (lângă Oradea), precum și salba de stațiuni litorale de la Năvodari la Mangalia (fig. 3). Slanic Moldova Sovata Borșa Predeal Bușteni 2. Bioclimatul sedativ-indiferent (de cruțare) prezent în zonele de podiș și deal la altitudini situate între 200-800 m. Se caracterizează prin valori moderate ale temperaturii (6-9șC), umezelii (75%) și a celorlalte elemente meteorologice (viteza vântului, nebulozitate, presiunea aerului și durata de strălucire a Soarelui). În aceste condiții, organismul face eforturi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în anul 1837, în urma barării naturale a râului Bicaz. lacurile carstice, dezvoltate în doline, au uneori o existență efemeră, cum sunt lacurile din zona Padeș (M-ții Bihor) iar alteori pot deveni obiective turistice importante, ex. Vărășoaia (Munții Bihor), Zăton (Podișul Mehedinți). lacul vulcanic Sf. Ana este singurul lac din țara noastră cantonat într-un crater vulcanic. Situat în craterul Masivului Ciomatu Mare (Munții Harghitei), lacul este un important obiectiv al stațiunii turistice Băile Tușnad. lacurile antropice sau lacurile de acumulare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
izvoare din zona carstică, care ajung puncte de atracție turistică datorită aparițiilor spectaculoase în teritoriu, prin debite mari și activitate intermitentă. Pitorescul este completat, frecvent, de abrupturi impresionante și văi în chei. Se întâlnesc în Munții Apuseni (Călugări, Galbenei, Bujorel), Podișul Mehedinți (Izverna, Bigăr) și Munții Cernei (Izbucul Cernei). Litoralul Mării Negre - studiu de caz Privilegiată de ieșirea la Marea Neagră, România prezintă în patrimoniul sau turistic o componentă deosebită, litoralul. Țărmul românesc are o lungime de 244 km și se întinde între
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
anumite trăiri și obișnuințe generate de succesiunea ritmică a anotimpurilor etc.. Manifestarea ciclurilor vegetale constituie, adesea, elemente de polarizare a turiștilor, în cadrul anumitor sărbători, intrate de mult în conștiința populației din acele locuri. Se remarcă: înflorirea liliacului la Ponoare (în Podișul Mehedinți), înflorirea bujorului (în Fânațele Clujului), înflorirea narciselor în Poiana Narciselor (Munții Apuseni) sau la Dumbrava Vadului (Brașov), sărbătoarea salcâmului în unele localități de pe Valea Dunării, sărbătoarea teiului, recoltarea castanelor etc.. Se adaugă, sărbătorile prilejuite de anumite activități specifice unor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
care sunt încrustate simbolurile vieții, perspectiva satirică asupra vieții și morții, sublim sintetizată în Cimitirul vesel de la Săpânța ș.a.. Bucovina constituie o zonă turistică de mare importanță, atât în spațiul montan (Obcinele Bucovinei, Rarău, Giumalău), cât și în zona de podiș (Podișul Sucevei). Peisajul natural pitoresc, cu forme de relief spectaculoase, ape minerale și suprafețe întinse cu păduri de conifere, este completat de obiectivele antropice. Cele mai importante atracții turistice sunt: mânăstirile cu biserici pictate în exterior: Voroneț, Arbore, Humor, Moldovița
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sunt încrustate simbolurile vieții, perspectiva satirică asupra vieții și morții, sublim sintetizată în Cimitirul vesel de la Săpânța ș.a.. Bucovina constituie o zonă turistică de mare importanță, atât în spațiul montan (Obcinele Bucovinei, Rarău, Giumalău), cât și în zona de podiș (Podișul Sucevei). Peisajul natural pitoresc, cu forme de relief spectaculoase, ape minerale și suprafețe întinse cu păduri de conifere, este completat de obiectivele antropice. Cele mai importante atracții turistice sunt: mânăstirile cu biserici pictate în exterior: Voroneț, Arbore, Humor, Moldovița, Sucevița
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de Fier; peșterile din Munții Aninei, între care Comarnic este cea mai vizitată; lacurile Văliug și Trei Ape din Munții Semenic; izvoarele minerale de la Buziaș și apele termale de la Băile Herculane. Nordul Olteniei este o zonă turistică ce se suprapune Podișului Getic, Subcarpaților Olteniei și ramei sudice a Carpaților Meridionali. Teritoriul prezintă numeroase obiective naturale completate armonios cu o serie de obiective cultural istorice și balneoclimaterice. De mare importanță sunt: relieful carstic, cu chei, peșteri, versanți abrupți și creste ascuțite, în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sudice a Carpaților Meridionali. Teritoriul prezintă numeroase obiective naturale completate armonios cu o serie de obiective cultural istorice și balneoclimaterice. De mare importanță sunt: relieful carstic, cu chei, peșteri, versanți abrupți și creste ascuțite, în Munții Căpățânii, Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți, dar și pe sare, cu lapiezuri și tavane prăbușite, în Subcarpați (Ocnele Mari). climatul blând, cu influențe mediteraneene, ce a permis dezvoltarea unei vegetații specifice: castanul comestibil, alunul turcesc, mojdreanul, smochinul ș.a.; rețeaua hidrografică densă, cu râuri importante care
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
XII). Dedic acest modest studiu de geografie celui de la care am învățat „alfabetul” geomorfologiei, regretatului profesor Marcel Vârlan. Autoarea. CAPITOLUL I POZIȚIA GEOGRAFICĂ A UNITĂȚII DE STUDIU Bazinul hidrografic al pârâului Lohan este situat, din punct de vedere geografic, în Podișul Bârladului, subregiunea Podișul Central Moldovenesc. Din punct de vedere matematico geografic, bazinul Lohan este situat între 46ș35’ - 46ș50’ latitudine N și 27ș52’ - 28ș02’ longitudine E. În trasarea limitelor hidro-morfologice ale acestei unități naturale, interferențe de ansamblu ale condițiilor fizico-geografice induc
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
modest studiu de geografie celui de la care am învățat „alfabetul” geomorfologiei, regretatului profesor Marcel Vârlan. Autoarea. CAPITOLUL I POZIȚIA GEOGRAFICĂ A UNITĂȚII DE STUDIU Bazinul hidrografic al pârâului Lohan este situat, din punct de vedere geografic, în Podișul Bârladului, subregiunea Podișul Central Moldovenesc. Din punct de vedere matematico geografic, bazinul Lohan este situat între 46ș35’ - 46ș50’ latitudine N și 27ș52’ - 28ș02’ longitudine E. În trasarea limitelor hidro-morfologice ale acestei unități naturale, interferențe de ansamblu ale condițiilor fizico-geografice induc unele dificultăți, dar
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cărora s-a redactat acest studiu. CAPITOLUL III ISTORICUL CERCETĂRILOR Valea Lohanului nu a format încă obiect al unui studiu geografic special. Teritoriul în care se încadrează regiunea a fost, însă, cuprins în unele studii geologice și geografice întreprinse asupra Podișului Moldovei ori în cercetări istorice, arheologice, silvice și viticole, cu caracter general sau local. Oricât de puține sunt lucrările științifice și colecțiile de documente istorice care, prin conținutul lor, se referă la regiunea cercetată, contribuția acestora este valoroasă reprezentând pentru
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
deceniu al secolului al XX-lea, teritoriul în cauză începe să fie cunoscut și din punct de vedere geologic. Astfel, Gr. Cobălcescu (1883), Sabba Ștefănescu (1897) și I. Simionescu (1903), în studiile pe care le publică (în urma cercetărilor efectuate în Podișul Moldovei) oferă informații interesante asupra depozitelor geologice din această parte a țării, asupra alcătuirii lor petrografice și a structurii monoclinale a stratelor, ori asupra faunei pe care o conțin. În partea introductivă a studiilor respective, acești autori fac și scurte
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
petrografice și a structurii monoclinale a stratelor, ori asupra faunei pe care o conțin. În partea introductivă a studiilor respective, acești autori fac și scurte caracterizări ale reliefului din Moldova. Între anii 1908 - 1918, R. Sevastos a efectuat studii în Podișul Moldovei, realizând o bună descriere și analiză a depozitelor mio-pliocene din zona Depresiunii Huși și a regiunii învecinate, formulând și aprecieri juste privitoare la aspectul general al reliefului. Mai târziu, în lucrările de geomorfologie realizate, M. David încetățenește în literatura
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și analiză a depozitelor mio-pliocene din zona Depresiunii Huși și a regiunii învecinate, formulând și aprecieri juste privitoare la aspectul general al reliefului. Mai târziu, în lucrările de geomorfologie realizate, M. David încetățenește în literatura geografică subunitățile și denumirile de Podișul Sarmatic Moldovenesc și Platforma pliocenică a Moldovei meridionale. De asemenea, el a susținut existența unei tectonici destul de complicate în această regiune, ca și în tot Podișul Moldovei. Din vara anului 1932, teritoriul întregii regiuni a Fălciului (deci și Valea Lohanului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
lucrările de geomorfologie realizate, M. David încetățenește în literatura geografică subunitățile și denumirile de Podișul Sarmatic Moldovenesc și Platforma pliocenică a Moldovei meridionale. De asemenea, el a susținut existența unei tectonici destul de complicate în această regiune, ca și în tot Podișul Moldovei. Din vara anului 1932, teritoriul întregii regiuni a Fălciului (deci și Valea Lohanului) a intrat în preocupările științifice ale geografului I. Gugiuman. Cum în această parte a Podișului Moldovei cercetările geologice de amănunt erau incomplete, I. Gugiuman a acordat
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
unei tectonici destul de complicate în această regiune, ca și în tot Podișul Moldovei. Din vara anului 1932, teritoriul întregii regiuni a Fălciului (deci și Valea Lohanului) a intrat în preocupările științifice ale geografului I. Gugiuman. Cum în această parte a Podișului Moldovei cercetările geologice de amănunt erau incomplete, I. Gugiuman a acordat atenție și acestor aspecte, aducând precizări asupra limitelor dintre diversele etaje și subetaje stratigrafice. Deși aceste cercetări geologice au întârziat munca geografică, rezultatele au fost remarcabile: descoperirea, pentru orizontul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în structura fundamentului Platformei Moldovenești se pot deosebi trei zone distincte, din ce în ce mai noi și mai scufundate spre vest și sud: • cea mai veche este zona cu fundament arhaic - karelian, corespunzătoare părții de nord-est a Câmpiei Moldovei și extremități estice a Podișului Bârladului, cuprinsă între râul Prut și linia Darabani - Trușești - Ungheni - Huși- Fălciu. • zona cu fundament baikalian, sudată tectonic la cea anterioară și extinsă spre vest, până la o linie ce ar uni localitățile Ibănești - Botoșani - Hârlău - Tg. Frumos - Roman - Bacău. De
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de cuestă și de pe alte suprafețe topografice orientate invers decât căderea stratelor monoclinale. 3. SEISMICITATEA. Seismicitatea reprezintă starea de agitație datorată marilor energii eliberate din focarele cutremurelor de pământ. Regiunea avută în vedere, respectiv bazinul Lohan, ca dealtfel, întreg teritoriul Podișului Moldovei, este afectată uneori de „cutremurele moldavice”, ale căror focare sunt situate în zona Vrancei. Cauzele care determină mișcările seismice în regiunea studiată sunt de origine tectonică. Distribuția focarelor vrâncene se află într-o zonă strat de tip Benioff și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
vânturilor din N, N - NV și NV; apoi prezenței cuestelor care, în anumite sectoare micșorează intensitatea vânturilor și prezenței adăposturilor naturale de tip „hârtop”, la obârșii de torenți sau pe deluvii de alunecare. Lipsa stațiilor meteorologice în această parte a Podișului Central Moldovenesc, ca și înregistrările disparate ale datelor, fac dificilă caracterizarea stării climatice locale. Cu atât mai mult cu cât stația meteorologică de la Huși (de care regiunea studiată nu este situată prea departe) a fost desființată în mod oficial în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în perioada rece a anului (iarna) și în etapa de tranziție (primăvara și toamna), producând pe văi, pe lângă brumă, o sporire și o persistență mai îndelungată a umezelii și a ceței. CAPITOLUL VI APELE Rețeaua hidrografică din această parte a Podișului Central Moldovenesc este alcătuită din pâraie scurte, cu excepția arterei principale, Lohanul. Cauza acestei înfățișări a rețelei hidrografice este rezultatul îndelungatei evoluții morfohidrografice care s-a produs în Podișul Moldovei din momentul retragerii spre sud a apelor mărilor Pliocenului Inferior (Romanian
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și a ceței. CAPITOLUL VI APELE Rețeaua hidrografică din această parte a Podișului Central Moldovenesc este alcătuită din pâraie scurte, cu excepția arterei principale, Lohanul. Cauza acestei înfățișări a rețelei hidrografice este rezultatul îndelungatei evoluții morfohidrografice care s-a produs în Podișul Moldovei din momentul retragerii spre sud a apelor mărilor Pliocenului Inferior (Romanian) și până azi. Caracterul hidrografic al pâraielor din bazinul Lohan a fost determinat de particularitățile pe care le are în această parte a Podișului Moldovenesc principalele elemente ale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
s-a produs în Podișul Moldovei din momentul retragerii spre sud a apelor mărilor Pliocenului Inferior (Romanian) și până azi. Caracterul hidrografic al pâraielor din bazinul Lohan a fost determinat de particularitățile pe care le are în această parte a Podișului Moldovenesc principalele elemente ale cadrului natural: structura geologică (în general, monoclinală), cu înclinarea moderată a stratelor spre SE, compoziția petrografică a depozitelor în care complexul argilo-nisipos predomină în etajarea reliefului, climatul temperat-continental și răspândirea neuniformă a pădurilor. Acestor cauze li
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fi produs în Cuaternar. Acest fapt morfologic a fost în legătură cu prăbușirea părții de nord a Câmpiei Române, care prin joasa ei altitudine ar fi dat putință unei artere hidrografice din sud - vestul Moldovei actuale să înainteze adânc în coline și podiș, captând prin eroziunea ei regresivă aproape toate râurile acestor regiuni care, primitiv, curgeau spre sud - est. Așa ar fi luat naștere râul Bârlad, care prin cei doi afluenți ai săi, Crasna unită cu Lohanul, și-a întins mult spre est
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]