2,965 matches
-
două mâini măiastre Și șoapta dinspre Cer, cu blândul mamei grai. * E Patria îndemnul tatei dinspre astre, Să-i îngrijesc izvorul cel săpat de el, Ca apa, susurând, s-ajungă-n valurile-albastre Și, de acolo, aburii de Patrie - la Cer. * E Patria podoabă, coroană princiară Ce-nnobilează răzășeasca-mi viță, Ea sevă-mi dă de pom pătruns de primăvară Căci gata-mi e de rod întreaga mea ființă. Referință Bibliografică: PATRIA / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 700, Anul II, 30 noiembrie
PATRIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Patria_gheorghe_parlea_1354303079.html [Corola-blog/BlogPost/359391_a_360720]
-
simplul motiv că-mi plăceau zorzoanele ei de la încheieturile mâinilor, gât și urechi. Atrăgea atenția oricui nu doar prin vastele bijuterii pe care le purta, ci și prin faptul că era foarte înaltă și teribil de slăbuță. Nu sunt adepta podoabelor, nu le port, dar îmi place să le admir oriunde ar fi ele expuse: în vitrine, pe manechinele însuflețite sau nu. Era și ESTE una din aceste manechine însuflețite. N-aș putea spune cu exactitate când anume a fost momentul
DĂNUŢA, PRIETENA MEA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 by http://confluente.ro/Danuta_prietena_mea_cristea_aurora_1361477045.html [Corola-blog/BlogPost/352027_a_353356]
-
câteva axiome ale creației sale plasată în context temporal, dar venit dintr-o lume din care-și face izvor de inspirație. Poate de aceea mult mai cunoscuta Constanța Buzea, afirma câteva lucruri deosebite: ”A vedea și a imagina cu ajutorul cuvintelor, podoabe deosebite pentru locuri și pentru oameni dragi, iată ce reușește să facă acest copil-poet... Se simte aripa eminesciană, grija pentru a întreține în aer misterul fiecărui sunet, al fiecărei mișcări, pentru care o felicit pe autoare”. Și noi o felicităm
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
Motto: Tu, cartea mea, vei merge la Roma fără mine,/ Acolo unde mie a merge nu mi-i dat./ Te du făr' de podoabe, căci astfel se cuvine:/ Un exilat ți-i tată, ia-ți strai de exilat!/ (Ovidiu, Tristele) Încă din crudă tinerețe am avut o viață foarte aventuroasă. Acest fapt m-a determinat să o dezvălui în scris. Mulți ani însă, am
TAINA SCRISULUI (30) – CONDEIUL UNUI SUFLET ZBUCIUMAT de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Viorel_nichols_taina_scrisului_30_viorel_nichols_1345534767.html [Corola-blog/BlogPost/355249_a_356578]
-
Manuscris > Amintiri > CUM A MURIT NICĂ IONAȘCU (AMINTIRI MOȘTENITE) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 467 din 11 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului În Delenii de Sus, în anul acela, spre sfârșitul lui martie dealurile începură deja să-nverzească. Podoaba cea albă a iernii se subțiase încet-încet, lăsând pe ici-colo petice răzlețe de omăt, întârziate de umbra colinelor. În două-trei săptămâni colțul ierbii a învelit de-a binelea costișele dinspre miază-zi ale locului. Satul dezmorțit dădea semne de învigorare. Pe
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
Trupul Venerei este luminat nocturn, zeița având pletele răsfirate și luceafărul deasupra capului. Un medalion la gât și o brățară pe brațul drept sunt semnele cochetăriei aristocratice. Cam de pe acum, unele nuduri, de un erotism mai accentuat, vor apărea purtând podoabe care le intensifică parcă voluptatea carnației, cu o subtilă aluzie la păcat. Cu toate acestea, idealul expunerii nudului nu este mișcarea, ci starea de repaus în care femeia apare de obicei tolănită fie în natură, pe iarbă, fie pe un
MISCARE ŞI REPAUS de DAN CARAGEA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_miscare_si_repa_dan_caragea_1376571256.html [Corola-blog/BlogPost/366472_a_367801]
-
cumva vrodată s-a-ntâmplat să vi se pară Că a voastre diamante se topesc și vi s-arată Ca atâtea lăcrimi curse dintr-o geană întristată? Vai, acele pietre scumpe ochi focoși sub geana serii Credeți voi că sunt podoabe? Nu! sunt lăcrimile țării! Dar te-a-ncălecat de-acuma, cal, te du unde te mână Călărețul, o maimuță, care ține-n a ei mână Frâul tău a ta viață. Du-o unde vrea să meargă! Când uscatele-i călcâie bat în
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Carmacii_de_alexandru_vlahut_marin_voican_ghioroiu_1390408921.html [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
diversității realului, refuzul unui stil înalt, ermetic și impersonal, precum și practicarea unei poetici a concretului și a banalului, sunt câteva dintre punctele forte ale tehnicii de lucru aparținând autorului volumului de versuri „Lumea nebunilor”. Sinceritatea discursului poetic, frumusețea limbii, puținătatea podoabelor stilistice fac din Alex Daniel o voce aparte, originală, în conglomeratul ultrapostmodern al lirismului românesc actual. Domnița NEAGA Roșiorii de Vede, Teleorman decembrie 2015 Referință Bibliografică: Domnița NEAGA - NOTE DE LECTURĂ - ALEX DANIEL: „LUMEA NEBUNILOR” / Domnița Neaga : Confluențe Literare, ISSN
ALEX DANIEL: „LUMEA NEBUNILOR” de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1451383225.html [Corola-blog/BlogPost/370951_a_372280]
-
de joc ? Cine ar fi vrut să-mi fie oaspete !? Vedeam toți îngerii șezând de-a dreapta Și cântând: Slăvit, Tu, Doamne să ne fii ! Dar cum nu-Ți întorceai spre mine față Am vrut de Tine să mă apropii. Aveam podoaba doar părul meu lung Și mă simțeam atât de vinovată ! Mi-Ai spus că pot la Tine să ajung Căci inima îmi este fără pată... Am mulțumit cum am stiut cântând : -Iisuse, dulcea mea lumină ! Și m-am văzut că
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pierdut_si_rscumprat.html [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ZĂPEZILE IUBIRII Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Zăpezile iubirii Sufletu-mi fulguie precum primăvara Cireșii în floare când ning pe pământ Iarna iar țese naturii podoaba, În al dragostei sunet, cântec tăcut. Alb mi-e veșmântul și versul cu soare Și ninge cu mine iar pe pământ Parcă-s o floare și-mprăștiu petale, Zăpada iubirii în troiene s-aduc. Zâmbet de stele cules-am în suflet
ZĂPEZILE IUBIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1453044213.html [Corola-blog/BlogPost/373742_a_375071]
-
Acasă > Versuri > Farmec > CASTANII Autor: Coca Ecaterina Soare Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Podoabe dulci, șoptind cuvinte, Voi, flori înmiresmate de castani, Semețe Catedrale Sfinte Ne-mbălsămați cu Mirul Sfânt De ani și ani. Pătrundeți cu blândețea voastră În sufletele noastre aburinde Și-o picurați în pribegia noastră, Din vârfurile voastre-nalte, Lăcrimânde. Cu
CASTANII de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/coca_ecaterina_soare_1494950106.html [Corola-blog/BlogPost/340296_a_341625]
-
Rusalii. Nici n-avusese cum să observe scurgerea timpului, doar muica Lisandra îl chemase zilnic, ba să-i croiască una, ba alta, numai și numai să aibă un costum aidoma cu restul cetei. În alte zile, Dinu îi vorbise despre podoabele veșmântului, despre rostul acestora în joc. Seară de seară, cu ochii plecați, sta alături de ceilalți Călușari, sorbind cu nesaț din tainele și legămintele lor. N-a fost nevoie să i se ceară tăcere despre ce auzise. Nu! Privirea băiatului parcă
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
-o pe toate părțile până ce brațele i-au devenit aripi,până ce picioarele au deprins altă direcție, până când s-a trezit împodobită de îmbrățișarea gândurilor, învățând să își mențină echilibrul în patinajul sufletesc printre atâtea ispitiri de rătăcire. Câteodată își pierdea podoabele în atingerea de vreo patimă, câteodată se trezea strălucitoare ca o nestemată șlefuită de privirea pierdută între brațele altei existențe. I-a zărit îmbrățișați, depărtându-se să își savureze fericirea. Și anii i-au îmbrățișat pe toți peste trupul înaintării
POVESTEA UNEI ÎMBRĂȚIȘĂRI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1452183096.html [Corola-blog/BlogPost/350027_a_351356]
-
apreciate noile viziuni și noile acțiuni, fără a le defăima caracterul, acea „putere morală a omului”, dar numai atunci când schimbarea este făcută în cadrul dreptății, sincerității, binelui general. Unii consideră că a face compromisuri este o adevărată artă care necesită talent. „Podoaba vieții este talentul, cununa talentului e caracterul”, spunea academicianul român Simion Mehedinți. Viața ne-a demonstrat că unele minți luminate, talente, chiar genii ale omenirii, nu au avut ceea ce li s-ar fi cerut în plus - caracter - și lipsa acestuia
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Politica_si_compromisul_vavila_popovici_1366757826.html [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
Peste tâmpla-mi caldă, Gânduri adormind. Dacă vântul tainic, Murmurând poveste, Imi sărută geana Tremurând suspin; Gura frăgezită De alintul dulce A cireșei coapte În nopți de pelin. Dacă aripi roze Înfloresc pe ramuri, Printre spinii aspri, Sângerând dureri; Falnice podoabe Ce-mi deschid cărarea Către libertate! Spre albastre zări! Citește mai mult Dacă vântul,Lacrima-și așternePeste frunze,Peste ramul crud;Peste iarba verdeMirosind a vară,Peste tâmpla-mi caldă,Gânduri adormind.Dacă vântul tainic,Murmurând poveste,Imi sărută geanaTremurând
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
încruntă tata, atingându-și creasta din vârful capului cu buricele degetelor! Mama îi trase un sărut zgomotos pe obraz și se întoarse după brățări. - Dă-te jos, Mădă, alungă copila care se urcase pe pat pentru a fi mai aproape de podoabele colorate, stai cu păpușile până ce mami și tati își termină pregătirile. - Dacă și le mai termină vreodată... - Hai, Gigi, că nu-i așa de târziu! Vezi dacă a venit mama să stea cu Mădă, până îmi caut inelul cu rubine
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438932870.html [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
cuvânt din toată inima. Croiește-mi drumul prin pădure, ajută-mă să văd! Mai pune pace-n suflete, că-n lume e prăpăd! Atâția oameni au uitat la Tine să se roage; Și-n fiecare Sărbătoare mai mult țin la podoabe. Cred că prea mulți au mai uitat o veche întâmplare Cum în chinuri te-ai aflat în Vinerea Mare. Îmi pare rău nespus de mult că lumea este-așa; Că nu-și țin sufletul în Lumină cum spune Cartea Ta. Ei
PAȘTELE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 by http://confluente.ro/beatrice_lohmuller_1428779895.html [Corola-blog/BlogPost/362261_a_363590]
-
pe fiecare dintre aceste două învățături, spre a ne face o idee despre ele? După cum însușirea proprie a unui pom este de a face un fruct bun și frumos, dar și frunzele, care se mișcă pe ramuri, dau pomului oarecare podoabă, tot așa și cu sufletul: fructul lui este mai cu seamă advărul; dar nu-i lipsit de frumusețe dacă-i împodobit cu înțelepciunea profană, așa cum frunzele oferă fructului înveliș și înfățișare frumoasă. Se spune că marele Moise, al cărui nume
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omilia_sfantului_vasile_cel_mare_catre_tineri_.html [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
Un dor neînțeles. Privesc uimiți, cu teamă Și nu se dumiresc. Cu nările de foc, Simt împrejur lumina, Ce-adună la un loc, Trăirea-n cerc, divina. O salbă de raze se strecoară, Prin crengile pădurii de-argint, Un scoruș podoaba-și coboară, Petale valsează în vânt. Poiana deschisă vederii, Tivită cu galbene flori, Ce dulce e taina-nserării, Cu tandri și-nviați fiori. Noaptea, sub clarul de lună, Scăldați în marea de dor, Cerbi și ciute se-adună, Se-adapă
CÂND TREC AGALE CERBII de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1460668065.html [Corola-blog/BlogPost/381445_a_382774]
-
ridice biserică lui, era stricată de vreme și învechita și amenință cu căderea. Dumnezeiescul și iubitorul de mucenici Evloghie a pus mâna cu multă râvna și a ridicat biserică lui, zidind-o din temelie, impodobind-o cu tot felul de podoabe cum se cuvenea mucenicului. CAPITOLUL 147 MINUNATĂ ÎNDREPTARE DIN EPISTOLA FERICITULUI LEON RAMANUL, SCRISĂ CĂTRE FLAVIAN Tot avva Mină, starețul aceleiași chinovii, ne povestea că a auzit de la același avva Evloghie, patriarhul Alexandriei, zicând: M-am dus la Constantinopol, la
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1383454060.html [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
unde pot să se redescopere pe ei înșiși, în zone ale sufletului conștientizate mai rar sau mai puțin¬? Și tocmai atunci, când Nașterea Domnului ia amploarea unui act cosmic, germanii au pus brazi împodobiți pe deasupra tranșeelor. Privindu-și imitațiile de podoabe din pom - simple lampioane de hârtie - soldații s-au simțit dintr-odată cuprinși de febra Sărbatorii Păcii și au început să cânte „Stille Nacht, Heilige Nacht”, „O Tannenbaum”. Uneori se deslușea câte o voce mai vajnică, transmițând urarea de sărbători
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1449826496.html [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
duhnind a hoit în lume și-n veșnicul noian cel apărut din mâluri cel apărut din cețuri spre-a se-ntrupa în forma unui alt Cal Troian [7] Și se-auzea departe ca un corn tot mai stins clinchete de podoabe și susur de licori pe bolta Lumii Troia răsărea trist și straniu ca un apus al lumii de mii și mii de ori [8] Și stârvul Europei din ce în ce mai tare ca un vânt care bate pe-ntindere duhnea corbii duhnirii iată
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
blazoanele aurite ale familiilor Banfy și Teleki. Cu puțin înainte de a ajunge la capătul scărilor, simțise în buzunarul hainei un obiect străin. Îl scosese cu băgare de seamă și la lumina scăzută, crepusculară, îl cercetase cu atenție. Era o mică podoabă, o camee lucrată cu mare finețe, înfățișa din profil un cap de femeie, a uneia din Balcanii de sud, judecând după cvasiabsența concavității între baza nasului și frunte. Remarcase coafura sofisticată a acesteia, părul îi era în parte ridicat deasupra
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
trebuie declarată... Ia să lămurim noi asta, luase după obiceiul său inițiativa Mary, bucuroasă că se putea dovedi iarăși utilă. Atenție la mine! se ridicase ea în picioare. Rog să verificați numaidecât dacă n-ați pierdut cumva un obiect de podoabă. Dacă s-a întâmplat așa, veniți la șefa! Zăvoianca asta nu s-a schimbat deloc, îi vorbise peste masă Hodoșan lui Valentin. E toată inimă, ca socu’. Nu manifestase câtuși de puțin interes pentru cameea pe care Mary și-o
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
cu o trupă de scoțieni cu care am vânat astă-primăvară în Namibia! Băutori ca scoțienii ăia nu se există pe lume!... Cameea nu fusese revendicată de nimeni. Câțiva se adunaseră totuși din curiozitate pentru a vedea despre ce era vorba. Podoaba trecuse din mână în mână. Unii se întrecuseră să emită păreri. O fi aia, cum îi zice, zeița amorului, spusese Drăgănescu, aruncând o privire cu tâlc Angelei. Afrodita, vrei să spui? îi replicase ea indiferentă, mă îndoiesc, înclin să cred
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]