33 matches
-
conducerea orașului și noua instituție devine inevitabil. Poslușnicii (slujbașii) Episcopiei s-au bucurat de privilegii domnești de la Ieremia Movilă până la Unirea Principatelor. De pildă, în timpul domniei lui Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633), ei au fost scutiți de dări (seu, ceară, de podvoade, de cai de olac și de miere și alte mărunțișuri). Din nou, târgoveții au fost obligați „să lase în pace” pe poslușnici și „să nu-i supere cu nimic”. De pildă, la 3 noiembrie 1653, domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lase în pace” pe poslușnici și „să nu-i supere cu nimic”. De pildă, la 3 noiembrie 1653, domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat la Roman, scria șoltuzului, pârgarilor și tuturor târgoveților din Huși să nu scoată satele Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor hușeni și târgoveților, la 21 februarie 1661 (Iași) „să nu supere pe poslușnicii din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dealul Dricul, între viile popii Trifan și între Simion Dobândă”, aceste vii fiind înscrise și „în catastihul târgului, după vechiul obicei”. Conducerea orașului se îngrijea, printre altele, și de colectarea obligațiilor locuitorilor către domnie, în bani (camăna) sau în produse: podvoade, cai de jold, sulgiul (darea pe vite sau pe oi tăiate), ilișul (dare percepută pe cereale), bezmenul de ceară (darea pe ceară), ialovița de siliște (impozit plătit Porții Otomane în vaci grase), de braniște (moșie domnească folosită ca pășune și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
confirma beneficii importante. Domnitorul Gaspar Grațiani (1619-1620) scria la 16 aprilie 1619 „ureadnicului din târgul Huși și șoltuzului și pârgarilor (subl. ns.) de acolo..., voi să lăsați foarte în pace satele sfintei Episcopii și oamenii scutelnici de jold și de podvoade” . Într-un zapis mai vechi, din 19 iulie 1623, dat la Iași, Ștefan Tomșa voievod întărea lui Ionașco Cehan, vornic de gloată, partea din satul Șopârleni pe care o cumpărase, dovedind cumpărătura cu acte semnate de ureadnicul, șoltuzul și cei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și pre vătăman din satele sfintei Episcopie”. Prin zapisul din 18 aprilie 1632, emis la Iași, voievodul Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633) poruncea ureadnicilor, șoltuzilor, pârcălabilor și tuturor târgoveților din Huși "să lase în pace” (să scutească) de diverse obligații (jold, podvoade, cai de olac, vii domnești, priveghi) „și alte angării mai mărunte” un număr de meșteri ai Episcopiei. La 26 august 1633, domnitorul Moise Movilă (1630-1631, 1633-1634) a dat poruncă dregătorilor mai sus-menționați să acorde scutiri mai multor meșteri ai Episcopiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a revoluționarilor din Moldova și Valahia au durat până la sfârșitul anului 1849. Târgoveții hușeni. În prima jumătate a secolului al XVII-lea (circa 1650), târgoveții din Huși, ca și din alte târguri ale Moldovei, aveau numeroase obligații față de domnie: jold, podvoade, cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații ale târgoveților erau: vinul, secara, mierea, tămâia, berea pentru hramul bisericii episcopale. Ureadnicul și șoltuzul trebuiau să asigure „să facă fânul Domniei Sale acolo la târg” și de „a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi luată sub pulpana lui vodă așa tam-nisam, chiar dacă în ea erau aciuați niscai călugărași. --Și atunci ce bănuiești că se întâmpla în acea casă pentru care vodă mai spune: “pentru aceea nici bir să nu aibă a da, nici podvoade, nici cai de olac să nu ia, nici alte mărunțișuri ce sânt asupra târgoveților”. --Cred că acolo era oarece dugheană sau chiar crâșmă... --Ce te face să crezi asta? --Cea mai simplă pricină ar fi că acea casă se afla
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mai? Ce ți-i Sinaiul, ce ți-i Iașul?... Să vezi, fiule, până unde mergea grija domniei față de mănăstirea Sfântul Sava. Iată că la 27 august 1608, Costantin Moghila voievod poruncește slugilor care strângeau dările să lase în pace de podvoade și alte dări mărunte pe Ion din satul Hlincea, fiindcă acesta este grădinarul mănăstirii Sfântul Sava. ― În 1608 la 23 septembrie, tot Costantin Moghila voievod, împuternicește pe egumenul și pe călugării de la mănăstirea Sfântul Sava să culeagă o vie de la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]