41 matches
-
depresionar Cracău - Bistrița, având o temperatura medie anuală este de 7,5- 8 grd C și o cantitatea medie anuală de precipitații de circa 650 mm. Solurile reflectă condițiile pedogenetice ale zonei de contact respective, ele fiind brune - acide, brune podzolite și rego - soluri carbonatice. Zonă este împădurită cu păduri de fag pur alternând cu molid. Se poate accesa cu mașina pe DN15C până la Crăcăoani și ulterior la stânga pe valea Cracăului până la Magazia pe DC165 (Crăcăoani - Mitocul Bălan), de unde pe valea
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
DN1A) și Slănic. Suprafața comunei este de 55,66 kilometri pătrați. Se învecinează: Este plasată în depresiunea Drajna-Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu. Cele mai răspândite soluri sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți solurile erodate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drajna se ridică la
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
Cele mai răspândite soluri sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți solurile erodate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drajna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,21
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
lu’stef, a Vasalichii, a Mitrii, a Visilii Dorii, a Mării, a Toadii, a Visului, a Ghiurii, a lui Pisic, a lui Țițic(Frentiu Titus) Soluri: . Zona dealurilor se caracterizează prin soluri brune de pădure și soluri brune de pădure podzolite. Apă: Apă se gaseste la o adâncime de 10-12 m, în sat, singurul izvor natural este sub “Piatră”, izvorul Popii, săpat în buza dealului, care se vede din localitatea Pocola și Feneris. Există un izvor sub grădină lui Gavrișu Toadii
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
atât pe culmile dealurilor, cât și pe versanți. Din aceste depozite s-au format sedimentele de solificar, fie direct pe acestea, fie prin remanierea pe versanți, sub formă de deluvii și coluvii Tipurile de sol: soluri brune argilo-iluviale, brune luvice (podzolite), brune eu-mezobazice, regosolurile și solurile antropice. Relieful este exclusiv deluros, cuprinzând în partea estică dealurile de tip subcarpatic (Dealurile Bistriței și dealurile Mureșului), iar în partea vestică colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinței, Colinele Comlodului
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
soluri aluviale, sub pajijti mezohidrofile, cu grosimi limitate la 20-30 cm. Cantitățile de humus sunt reduse , 2-5 %, solul necesitând fertilizare și măsuri de prevenire a excesului de umiditate. În depresiunea Hunedoarei apar solurile cernoziomoide, pseudorendzine și vertisolurile, solurile brune, brune podzolite și solurile podzolice argioiluviale. Constatăm că în zona Hunedoarei predomina grupa solurilor automorfe și hidromorfe; de asemenea în păroprții mai reduse întâlnim grupa solurilor litomorfe, asociațiii montane și submontane se soluri automorfe și soluri slab dezvoltate. Din grupa solurilor montane
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Celsius în anul 1952, iar minima de minus 31 de grade Celsius, în 1954. Cel mai timpuriu îngheț a fost înregistrat în 8 septembrie, iar cel mai târziu în 3 iunie. Comuna are soluri de păduri brune. brun-gălbui, podzolice și podzolite. Munții din jur au soluri humico-silicate, de pajiști alpine. În comuna Moisei există aproape 1500 de specii de plante cu flori, ceea ce reprezintă 40 % din totalul plantelor care trăiesc în România. Etajul alpin este cucerit de capra neagră, cocoșul de
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
văi înguste. Solurile sunt reprezentate prin cernoziomuri levigate (propice culturilor de cereale, pomilor fructiferi și viței de vie), din sudul și sud-estul podișului, apoi soluri de pădure cenușii, de pe culmile înalte din est și sud-est, cele brun-cenușii de pădure și podzolite sunt în nord-vest, iar pe văi găsim soluri aluviale și lăcoviști. O dovadă în acest sens (terenuri favorabile agriculturii) este oferită de zona Dealurilor Fălciului, situată în apropierea cursului mijlociu al Bârladului, unde descoperirile arheologice din mai multe situri medievale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
oceanic, contactul cu pământul Îmi dă impresia că mașina se balansează. Mergem pe o șosea paralelă cu Sena inferioară. Nu departe de oraș, văd o imagine de bărăgan, un plug cu șase boi arând. Solul e În general un sol podzolit, spălat, ce are nevoie mare de Îngrășământ. Vedem acum și satul. De un an nu am mai văzut așa ceva. La miezul zilei suntem la Rouen. Ce știu din liceu despre Rouen. Știu că aici a fost arsă pe rug Jeanne
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată de umiditate este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernoziomuri levigate slab și moderat în locurile mai înalte, iar pe șesul Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele. Solurile de platouri și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mare. Astfel, în partea sudică a cartierului și pe dealul Lazu sunt soluri brune acide, pseudorendzine și soluri brune închise. Pe valea Beliei apar litosoluri și rocă la zi. În nordul cartierului sunt frecvente soluri brun - roșcate, brun - roșcate erodate podzolite și rigosoluri. În zona Podu - Corbului au răspândire solurile brune, litosolurile și rocă la zi. În zona Nistorești apar soluri brune, inclusiv podzolite slab, pseudorendzine și soluri brune - acide. Pe dealurile din jurul localității au mare răspândire podzolurile (clasa spodosoluri). CAPITOLUL
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
apar litosoluri și rocă la zi. În nordul cartierului sunt frecvente soluri brun - roșcate, brun - roșcate erodate podzolite și rigosoluri. În zona Podu - Corbului au răspândire solurile brune, litosolurile și rocă la zi. În zona Nistorești apar soluri brune, inclusiv podzolite slab, pseudorendzine și soluri brune - acide. Pe dealurile din jurul localității au mare răspândire podzolurile (clasa spodosoluri). CAPITOLUL IV CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ȘI TOPONIMIE 4. 1. CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ Prima atestare documentară a localității datează din anul 1431, când
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din indicațiile geografului V. Butnaru care a cercetat în vara anului 1956 solurile din bazinul pârâului Lohan, ale geografului I. Gugiuman, cât și din unele observații proprii pe teren se constată existența următoarelor tipuri de soluri: a) solurile de pădure podzolite ocupă întreaga zonă a dealurilor înalte de la obârșiile Lohanului (Platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina). Formarea lor a fost favorizată de cantitatea mai mare de precipitații care există aici, de temperatura mai scăzută a aerului și de abundența pădurii de fag
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de combatere a eroziunii și de schimbare a utilizării lor prin împădurire sau inierbare. PODGORIA MOLDOVA NOUA Factorul natural caracteristic al Podgoriei Moldova Noua este zona colinară a Banatului, dealurile puțin înalte ale munților Dognecei. Aici sunt soluri scheletice, brune podzolite erodate pe pietrișuri, rendzine levigate și regosoluri rendzinice, bogate în fier și microelemente. Plantațiile viticole beneficiază de expoziție sudică, sudvestică sau sud-estică, majoritatea plantațiilor fiind situate pe platouri. Cantitatea de pigmenți antocianici acumulați în struguri este mai mare pe platou
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
apar și cernoziomuri carbonatice. În zona de contact a “câmpiei” cu Podișul Central Moldovenesc și Colina Bour-Dealu Mare apar soluri cenușii, sub forma unei fâșii aproape continui. În sudul și nord-vestul județului cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite asociate, pe versanți, cu soluri brune și brune erodate. Solurile aluviale, aluvial gleizate, adesea salinizate și asociate cu solonețuri și lăcoviști, caracterizează aproape toate luncile din jumătatea estică a județului. Datorită condițiilor fevorabile de relief și de sol, majoritatea terenurilor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
100 locuitori pe km2) și o economie predominant agricolă - cerealieră, pe de altă parte se întinde Podișul Central Moldovenesc ( reprezentat aici prin platoul Repedea ) - cu climatul său mai umed și mai răcoros, cu soluri evoluate (brune și cenușii, tipice și podzolite) pe care se dezvoltă întinse păduri de foioase, cu o populație mai rară (40 - 50 locuitori pe km2) și o economie predominant forestierozootehnică. De asemenea, tot pe platou, chiar în cuprinsul rezervației, apare un sol specific - redzina - format direct pe
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]