450 matches
-
p. 10 sqq.). Deosebit de interesantă este „arhitectura“ volumului Păcatul neliniștii / Le péché de l’inquiétude, de Daniela Gifu (volum a cărui tâlmăcire de marcă în limba poetului Arthur Rimbaud se datorează Mariei Penzes), unde se relevă mai întâi, structurarea materiei poematice în douăsprezece cicluri, fiecare ciclu purtând un titlu împrumutat de la fiecare lună a anului, însă nu de la cel romantic-macedonskian, ci de la anul tradițional-plelasg > valah, cu începere din martie / mărțișor, luna marilor explozii / revoluții de muguri și de flori de cais
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” by http://revistaderecenzii.ro/ion-pachia-tatomirescu-emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-cantarea-cantarilor/ [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
spicuim: «Prin aceste rânduri țin să-l felicit pe poetul Miron Țic, locuitor al comunei Ilia, pentru împlinirea lui sufletească și să-i aduc un cuvânt de mulțumire pentru poezia pe care o scrie în [...] „Cuvântul în Sfânta Lumină“»). Textele poematice „dimensionate psalmic / liturgic“, din volumul Cuvântul în Sfânta Lumină, de Miron Țic, relevă o structurare triadică: (I) Rostiri din Crez (28 de texte, pp. 9 - 38), unde semnificanții se lasă locuiți cu grație divină de „rugăciune“ («Fie-ne acum și
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Dar chitara și orga vibrează în subtext, iar poetul parcă spune: eu n-am trăit și nu trăiesc degeaba, vă dau bucuria simțământului că suntem oameni adevărați. Atâta pot, atâta fac. (Subtilă și orgolioasă modestie!). Leonard Cohen e o muzică poematică el însuși, prin viața lui, prin opera lui, prin mesajul lui. Unele tonuri sunt social - individuale. „Toată lumea știe că acu-i momentul/ Toată lumea așteaptă semnul nevăzut,/ Toată lumea știe că cei buni au pierdut./ Toată lumea știe că jocu-i trucat,/ Săracu-i
CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN, CÂND SOARELE A INTRAT IN MARE... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1479124602.html [Corola-blog/BlogPost/367614_a_368943]
-
volumului, se conturează pe aceeași retorică suplă și pe același limbaj viu. Trimitere zodiacală, anul șarpelui face o dublă concesie interpretării, în simbolul pe cât de puternic pe atât de ambiguu al șarpelui. Această încadrare lirică este cu atât mai propice poematicii, punând ca fundament existențial exegeza șarpelui în culturi diferite, în mentalități și atitudini diferite. Este Șarpele Glykon, cel capabil a se regenera ca în culturile arhaice? Biblic vorbind, este Glykon întruchiparea satanei? Într-un text creștin vechi, Phisiologus, regenerarea duce
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1432097450.html [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
după sine orizontul cunoașterii științifice, Poezia are menirea de „a sparge“ limitele, adică de a face «un zid plin de ferestre» între lumi, între [ara- cu-Dor și [ara-fără-Dor, „o fereastră“ fiind și a iluminării însinguratei prințese din „turn“... Universul poematic al ciclului Seama poeziei este alcătuit din fulgurații meditative despre eroul liric în calitatea de izvor și de vehicol ca „sturionul ce-i scria faraonului piramida“ (Transport de geometrie), despre neputința de a ascunde „cerul de sub stele“ destinat privirii eroului
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
al ciclului Seama poeziei este alcătuit din fulgurații meditative despre eroul liric în calitatea de izvor și de vehicol ca „sturionul ce-i scria faraonului piramida“ (Transport de geometrie), despre neputința de a ascunde „cerul de sub stele“ destinat privirii eroului poematic, despre „imposibilitatea“ ascunderii «cuvântului traversat de gând» (Text), despre obârșiile-i meteoritice (Eu mă trag dintr-o stea căzătoare / prăbușită în marea cea neagră și mare - «Siglă» - AmNS, 121), „cu debarcare“ în «nisipuri de Dobrogi nemuritoare», despre copacul având roți
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
cuprinzând capitole cu anu¬mite denumiri, din care nu lipsește cuvântul „in¬sulă”, acel întreg înconjurat de o altă formă a întregului, ca¬rac¬te¬ri¬zat printr o specificitate proprie. Romanul gli¬sează între poe¬mul prozodic și proza poematică cu ele¬mente din mar¬ginea fabulației; se deschide cu un moment al nașterii auto¬rului asistată de cele trei Sorți: Zâna Sorții, a Dragostei și a Sănătății. Descoperim în paginile cărții un amestec subtil de in¬teligență și facondă
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/Drmircea_pavel_morariu_plane_al_florin_tene_1372401304.html [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
sub raport artistic, adevărate treceri - credem noi - suprarealiste. În seria de „Erezii în formă fixă”, cum este subintitulat volumul „Inscripții pe poarta Infernului” (PIM, Iași, 2015), întâlnim, în chiar limitele formulelor consacrate (haiku-uri, sonete, rondeluri, gazeluri, glossă, pantum), invocații poematice rarefiate de imn, elegie, cantilene - cu rezonanțe adânci: „Sunt scribul ciung ce-ncearcă transcrierea poverii Din sufletu-i becisnic și scund, de arlechin Cu mâna stângă numai - duhnind a mirt și vin Căci dreapta-i prăbușită spre stelele puzderii” (Sonet
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil by http://uzp.org.ro/miron-manega-poeta-faber-inepuizabil/ [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
Am ales pentru numărul următor al revistei zece poezii și a rămas să citesc, voind să fac nu o prefață, ci un eseu psihanalitic, departe de descrieri și observații așa-zise critice, ci avansând spre determinările genetice ale poeziei și poematicului. Dar nu a fost să fie. A venit o răceală drastică peste mine, ea mă avertizase să am grijă că s-a pornit o gripă cu un virus puternic, și în fine la începutul lui ianuarie am ajuns la Spitalul
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1490460443.html [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
mult de o vedere spirituală. De a doua vedere, care are la bază mila. Mila ca simțământ omenesc și divin, recuperator al omului și consolator pentru spirit în lucrarea sa. Mila, cu consubstanțiala iubire de aproapele, este o definitorie determinantă poematică în creația Anei Podaru. Versurile ei o luminează cu prisosință. „Mă voi întoarce Doamne, de-acolo, din pustiu!/ De ce-am simțit furtuna?... doar clopotele știu,/ A sufletului haină stă roasă în spinare,/ Dar vântul neputinței n-a vrut să
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1490460443.html [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
poezia pentru victimele de la colectiv, In memoriam, victimele nepăsării.). Există un poem, 13 Octombrie rece, care dă și titlul întregului volum, dedicat zilei de naștere și de moarte a mamei sale, și care exprimă, trecând de la zi la an, timpul poematic și al ființei: adică toamna rece. Octombrie este mijlocul toamnei, când toate ale naturii și vieții, după dăruirea de roade și iubire, se retrag, se strâng în moarte, dar prin evocarea discretă a zilei de naștere a mamei sale, semnifică
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1490460443.html [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
lumea prin contrastele vieții și încercările omului alunecat în suferință pe calea reîntoarcerii spre divinitate. Poezia ei pare o inițiere întru durere și speranță, întru finitudine și viață. Sub spectrul acestor încercări - și de cîte nu are parte omul! - ființa poematică se deschide și închide orizonturi de adevăr și frumusețe estetică; trăirile proprii și anterioare ale poetei devin producătoare de imagini, mai zis le absoarbe din adâncimi nebănuite ale simbolisticii. Este de mirare ușurința cu care poeta, într-o formă ce
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1490460443.html [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
venite din orizonturile înalte, ce ar fi trebuit să fie fericite, precum ale copilăriei, sau din stratele abisale ale unei lumi suferindă și îndurătoare, nu se poate naște Poezie. Acestea toate, pe ambele căi, i-au umplut sufletul și imaginația poematică Anei Podaru. Ele îi sunt puternic polarizante și mântuitor creatoare. Într-un fel ar fi trebuit să fie, purtătoare de lumină și fericire, și într-un alt fel se găsesc, noptoase și pline de lacrimi, cu omul acoperit de grele
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1490460443.html [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
pledând existența fabulosului și a personajelor himerice. După el, în basm se suprapun, în principiu, două planuri: unul prozaic (prosastic), realist, care studiază „problemele cele mai acute ale vieții individuale, familiei, societății”, și un altul „hieroglific sau simbolic, mai limpede poematic”, care „se impune conștiinței prin sugestii”. Când Adrian Erbiceanu, poet stabilit în Canada din 1979, propune o rescriere în versuri a basmului românesc atipic al lui Petre Ispirescu (1830-1887), Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, el nu face altceva
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ion_rosioru_rescrierea_ion_rosioru_1375165509.html [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
din 1979, propune o rescriere în versuri a basmului românesc atipic al lui Petre Ispirescu (1830-1887), Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, el nu face altceva decât, printr-un demers destul de temerar, să pedaleze pe sugestia călinesciană a dimensiunii poematice a oricărui basm, cu atât mai mult a unuia încărcat de permanentă și stringentă filozofie folclorică. Departe de patrie, poetul se identifică în mare măsură cu protagonistul pe care, odată cu înaintarea în vârstă, dorul îl răvășește până la strigăt. Celebrul și
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ion_rosioru_rescrierea_ion_rosioru_1375165509.html [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
public, și o face scriind pentru cei care se hrănesc, citind, din pâinea nemuririi. Cu o tehnica a scrisului distinctă, defel cameleonică, așa cum se mai întâmplă astăzi în Literatură,- Viorela Codreanu Tiron ne atrage atenția prin acuratețea sintagmei, prin firul poematic pe care îl trage în iglița silabelor. Totul se leagă, are esență, consistența care conferă versului tonus dar și timpi de liniște pentru gândire. Cititorul nu poate trece brusc de la un poem la altul fără să insiste, să rămână o
VIORELA CODREANU TIRON, VRAJ(B)A CLIPEI de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Viorela_codreanu_tiron_vraj_b_viorela_codreanu_tiron_1364904201.html [Corola-blog/BlogPost/366059_a_367388]
-
imagine și nefiind o simplă materie ce a suportat amprenta unei imagini și o entelehie, ca noțiune indicând perfecțiunea ca scop lăuntric al dezvoltării tuturor lucrurilor. Faptul că acest roman-poem are o rimă în interiorul textului dinamizează acțiunea, printr-o incantație poematică, estetică și stilistică. Devenită obiect universal și “transubiectiv“, Creația se desprinde de Dumnezeu, autorul ei, pentru a-și trăii, uneori, împotriva Creatorului, propria evoluție și viață. Autorul acestei cărți reușește să exprime un adevăr, că ceea ce trăim este fondul comun
UN ROMAN CA HERMENEUTICĂ INTERPRETATIVĂ A SEMNELOR VIEŢII PE PĂMÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_ca_hermeneutica_interpretativa_a_semnelor_vietii_pe_pamant.html [Corola-blog/BlogPost/361776_a_363105]
-
zâmbet lângă plâns“. Cartea are două părți, fiecare cuprinzând capitole cu anumite denumiri, din care nu lipsește cuvântul „insulă”, acel întreg înconjurat de o altă formă a întregului, caracterizat printr- o specificitate proprie. Romanul glisează între poemul prozodic și proza poematică cu elemente din marginea fabulației; se deschide cu un moment al nașterii autorului asistată de cele trei Sorți: Zâna Sorții, a Dragostei și a Sănătății. Descoperim în paginile cărții un amestec subtil de inteligență și facondă, de lirism și introspecție
MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1441798757.html [Corola-blog/BlogPost/378236_a_379565]
-
Cine mi-l aduce veste?// -Este VERBUL, măi copile!/ E-n viu grai sau scris pe file./ Tu-i admiră frumusețea/ Și-l învață cu strictețea/ Ca la tine și-n mulțime/ Doar frumosul să-l exprime!” Poveștile, toate, sunt poematice, ele au un ritm susținut, o candență fermă și o rimă întâmplătoare. Dar păstrează epicul povestirii și acel realism magic specific poveștilor de azi. Aceste jocuri didactice și încă altele, la fel de interesante și folositoare, pot servi copiilor la învățarea cu
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_educatiei_un_dascal_de_scoala_noua_si_gramatica_lui_poetica_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
Aceste adevăruri le-a surprins Gottfried Benn cu ani în urmă, afirmând că: „... nu există poezie mare care să nu fie expresia unică, inimitabilă, a unui cutremur sufletesc”. Competenta prefață și prezentare a volumului, semnată de Daniel Marian, dezvăluie calitățile poematice și profunzimile ideatice ale poeziilor: „Acest «déjà vu» croit de Ileana-Lucia Floran, pentru a fi trăit, e un alt fel de a păcăli efemerul, un balans între a fost/ n-a fost și va fi sau nu va mai fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/asteptand-chemarea/ [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
a scris despre ele focalizând repere care , de cele mai multe ori, scapă cititorului de rând. Obișnuit cu exercițiul de ,,evaluare,, a unui text, Al. Florin Țene lasă impresia unei ușurințe de exprimare în cadrul temelor pe care le abordează, dar, dincolo de frumusețea poematică de care da dovadă în exprimare, el demonstrează, cu o bază de date filologice că este printre puținii umaniști din zilele noastre care are idei personale, care știe să facă fuziunea între ceea ce se vede, se aude, se scrie în
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Metafore_ce_tin_de_mana_ideile_sa_nu_rataceasca_0.html [Corola-blog/BlogPost/359567_a_360896]
-
ea adună, pe când discordia, ura, nu fac altceva decât să dezbine. O lumină se aprindea în mintea mea obosită : Un creștin nu trebuie să-și piardă speranța... Emil Cioran o numea „astrul inimii”! În „Jurnalul de idei” Constantin Noica exprima poematic: „În mitul Pandorei rămâne speranța, ca ultim demers uman, cel mai adânc. În fundul cutiei Pandorei este tresărirea la viață, o pâlpâire, o palpitație. » Și-n fața ochilor îmi apărea figura severă și totodată blândă, privirea pătrunzătoare a lui Octavian Paler
SENTIMENTUL VIETII NEIMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ura_sentimentul_vietii_neimplinite.html [Corola-blog/BlogPost/344952_a_346281]
-
s. n.). Nu este vorba de culoare ca fiind o percepție subiectivă sau o „calitate secundară” a obiectelor, așa cum o distingea prin zorii empirici John Locke, ci de o deslușire a modului de a fi al luminii și de o instituire poematică ce ține omul în legătură cu ființa și divinitatea. Mai degrabă zbaterea lui Goethe privind geneza culorilor ca raport între lumină și umbră sub stringența totalității (vizibilă și în „legea contraculorii”), culorile fiind „fapte ale luminii, fapte și pătimiri” (Cu privire la Teoria culorilor
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_dumitru_ichim_dumitru_velea_1370267178.html [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
vede identități și diferențe pe orice treaptă de pășire, în sine și în lume, la orice nivel ontic al ființei, și caută să le împlinească, să le depășească. Dumitru Ichim o știe și încearcă să le cunoască, să le instituie poematic. În sprijin aduce harul și pământul roditor pentru unele „semințe” din textele sacre, dar și fapta. Îl ajută Biblia de pe masa din altarul bisericii. Cu învățăturile ei, cu pildele lui Iisus și descifrările lui Pavel. Mai întâi, lumea manifestată se
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_dumitru_ichim_dumitru_velea_1370267178.html [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
neimanente, cu o vorbă a poetului, pe „toiagul de ceară” al omului, al topirii și al flăcării acestuia. Se trăiește acut sentimentul de „închidere” în trup și de „deschidere, de ieșire în cele proprii, ale luminii. De aceea, tot universul poematic al lui Dumitru Ichim se umple de alb, până și șoaptele sunt albe, dalbe, toate cerând „a doua înflorire”. Se văd în expunere determinante ale lumii și omului ca fiind aceleași și neaceleași, de început, de zbatere și mântuire: „Bătrâna
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_dumitru_ichim_dumitru_velea_1370267178.html [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]